Ultimele evoluții:
- Președintele Statelor Unite Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina de aproape 3 miliarde de dolari, în ziua când ucrainenii sărbătoresc Ziua Independenței, la șase luni după ce Rusia le-a invadat țara.
- Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a declarat la summitul Platforma Crimeea: „ Suntem de partea Ucrainei și condamnăm ferm războiul. Moldova reiterează sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei cu frontierele sale recunoscute internațional, incluzând Crimeea. Ucraina ne protejează azi, Ucraina protejează lumea”.
- Vorbind presei după summitului Platforma Crimeea care a avut loc la Kiev prin videoconferință la Kiev, Volodimir Zelenski a spus că țara sa va recupera peninsula Crimeea de la ruși prin orice mijloace va crede de cuviință: „Vom lua Crimeea înapoi prin orice mod pe care-l vom considera necesar, fără să ne consultăm cu alte țări”.
- Comandantul-șef al Ucrainei Valeri Zalujni spune că aproape 9.000 de militari ucraineni au fost uciși de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
- Uniunea Europeană va discuta lansarea unui program major de instruire militară a forțelor ucrainene în țările învecinate, a anunțat pe 22 august coordonatorul politicii externe și de securitate ale UE, Josep Borrell.
Presa: Statele Unite ar putea anunța un nou ajutor militar de 3 miliarde de dolari pentru Ucraina
Statele Unite urmează să anunțe un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de dolari, în timp ce trupele acestei țări încearcă să respingă forțele rusești invadatoare.
Administrația Biden ar putea face anunțul încă din 24 august, pentru a coincide cu ziua independenței Ucrainei, a declarat presei un oficial american. Tranșa ar fi cel mai mare pachet de ajutor pentru Ucraina de când Rusia a lansat invazia neprovocată în urmă cu șase luni. Ajutorul militar american, inclusiv transferul de lansatoare de rachete multiple și obuziere, a jucat un rol major în sprijinirea Ucrainei în a măcina forțele mai mari și mai bine echipate ale Rusiei pe frontul de est. Mai multe AICI.
Andrzej Duda la Kiev: Crimeea trebuie dată înapoi Ucrainei
Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat la Kiev că președintele Volodimir Zelenski și compatrioții săi luptă „pentru a apăra integritatea statului ucrainean”. Vorbind la Kiev în cadrul summit-ului Platformei pentru Crimmea, președintele polonez a spus că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, trebuie returnată Ucrainei: „Crimeea a fost și este parte din Ucrainei tot atât de mult cât Gdansk sau Lublin sunt părți din Poloniei, cât Nisa este parte din Franța, Köln parte din Germania, sau Rotterdam parte din Olanda.
Ministerul britanic al Apărării: Modul în care Rusia prezintă invazia Ucrainei îi limitează deciziile
Este posibil ca Rusia să își limiteze drastic capacitatea de a recruta și de a menține contingentele de luptători prin faptul că insistă să numească invazia sa în Ucraina o „operațiune militară specială” în loc să o desemneze oficial ca fiind un război, a declarat Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic de informații din 22 august.
Acesta afirmă că Rusia pare să aibă din ce în ce mai multe dificultăți în a motiva forțele auxiliare care luptă alături de trupele regulate în regiunea Donbas din estul Ucrainei, invocând un caz de insubordonare raportat în Luhansk, unde la începutul acestei luni o unitate militară a autoproclamatei Republici Populare Luhansk (LPR) ar fi refuzat să participe la luptele din regiunea vecină Donețk. Mai multe AICI.
„Ucraina nu va tolera”. Avertismentul lui Zelenski înainte de Ziua Independenței
Forțele rusești au continuat să bombardeze obiective din estul și sudul Ucrainei, în timp ce președintele Volodimir Zelenski și-a reînnoit avertismentul că Moscova ar putea pregăti atacuri mai serioase înainte de cea de-a 31-a aniversare a independenței Kievului.
„Toți partenerii Ucrainei au fost informați despre ceea ce poate pregăti statul terorist [Rusia] în această săptămână,” le-a transmis Zelenski ucrainenilor în discursul său transmis azi noapte. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron despre toate amenințările. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan este, de asemenea, informat. Secretarul general al ONU, sunt sigur, va reacționa și el. Aceștia și alți lideri mondiali au primit semnale corespunzătoare din partea noastră. Toată lumea înțelege totul. Ei înțeleg ce fac ocupanții și cum ne amenință. Și înțeleg că Ucraina nu va tolera acest lucru”, a spus președintele Zelenski. Mai multe informații AICI.
Explozii în regiunea ucraineană Crimeea ocupată de Rusia
Cel puțin patru explozii au fost înregistrate în regiunea ucraineană ocupată de Rusia, Crimeea, în cursul nopții, în apropierea aeroportului militar Belbek, în afara orașului portuar Sevastopol, potrivit unor surse locale.
Guvernatorul impus de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaiev, a scris pe Telegram, în noaptea zilei de 18 august, că apărarea antiaeriană a doborât o dronă ucraineană. El a adăugat că exploziile nu au provocat pagube. Mai multe AICI.
Zelenski: Ucraina și ONU au convenit asupra obiectivelor misiunii AIEA la centrala nucleară Zaporojie
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a fost de acord cu obiectivele misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară Zaporojie în cadrul discuțiilor cu secretarul general al ONU și cu liderul Turciei.
Zelenski a declarat într-o conferință de presă, la 18 august, după discuțiile din orașul Lvov din vestul Ucrainei, că Rusia ar trebui să își retragă imediat forțele și să înceteze bombardamentele de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. În timp ce liderul ucrainean purta discuții cu președintele turc Tayyip Erdogan și cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că plănuiesc să organizeze o „provocare” la centrala, cea mai mare din Europa, situată în regiunea Zaporojie.
„Trebuie să mă întorc pe front”. Soldați cu membre amputate revin pe câmpul de luptă în Ucraina
Numărul persoanelor cu dizabilități fizice a crescut dramatic în ultima jumătate de an în Ucraina. Atacurile rusești au făcut victime atât printre militari, cât și printre civili. Centrele de reabilitare din Ucraina îi ajută pe cei grav răniți să revină la o viață normală.
Armata ucraineană susține că a respins atacul din Herson
Armata ucraineană a anunțat pe 18 august că forțele sale au respins un atac rusesc în regiunea sudică Herson, în timp ce bombardamentele efectuate de forțele Moscovei în orașul nordic Harkov au ucis șapte persoane și au rănit 16.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardamentul din Harkov, care a lovit dormitorul unui internat, drept „josnic și cinic”. „Durere pentru Kharkiv. Atacul cu rachete... asupra căminului... Clădirea a fost complet distrusă”, a scris Zelenski pe Telegram. „Un atac josnic și cinic asupra civililor, care nu are nicio justificare și demonstrează neputința agresorului. Nu vom ierta, ne vom răzbuna”, a mai spus Zelenski.
„Și dacă e război? N-ar trebui să ne întoarcem acasă?”
Rușii vorbesc despre sabotaj în cazul exploziilor de la depozitul de muniție din Crimeea
Un depozit cu muniție al armatei ruse situat în nordul Crimeei a explodat pe 16 august, a declarat Ministerul rus al Apărării, rănind cel puțin două persoane și determinând evacuarea a mii de locuitori din apropiere. Ministerul susține că explozia a fost produsă de un sabotaj.
Presa locală informează despre o a doua explozie la o substație electrică din apropiere, în districtul Djankoi din peninsula ocupată de Rusia la Marea Neagră. Nu se știe dacă există vreo legătură între cele două incidente, care au avut loc aproximativ în același timp. Oficialii ucraineni au evitat să revendice în mod public sau direct responsabilitatea pentru incidente, dar unii par să sugereze că Kievul a fost implicat.
Avertismentul lui Zelenski: Lumea poate pierde lupta cu „terorismul și șantajul nuclear”
Organizația Națiunilor Unite a respins afirmațiile că s-ar afla în spatele întârzierilor în ceea ce privește trimiterea inspectorilor internaționali la instalația de la Zaporojie. Bombardamentele din jurul centralei, de care Ucraina și trupele rusești de ocupație se acuză reciproc, stârnesc o tot mai mare îngrijorare pe plan internațional.
Avertismentele ucrainene și internaționale s-au intensificat în timp ce echipele de siguranță lucrează sub amenințarea armelor, iar rușii se pregătesc, se pare, să deturneze producția de energie de la Zaporojie, care este cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu șase reactoare de concepție sovietică.
Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat la New York, la 15 august, că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) acționează în mod independent, dar că părțile ucraineană și rusă trebuie să cadă de acord asupra unei vizite. Comentariile ONU au fost făcute după ce Moscova s-a angajat să facă „tot ce este necesar” pentru a permite experților AIEA să viziteze Zaporojie și după ce ministrul rus al apărării ar fi vorbit cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre situația centralei.
Ofertele Moscovei au venit la o zi după ce 42 de țări din întreaga lume au semnat o declarație prin care îndeamnă Rusia să își retragă forțele armate de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, afirmând că prezența lor reprezintă „un mare pericol”. În discursul său video din seara zilei de 15 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că comunitatea internațională trebuie să acționeze pentru a preveni un accident sau alte evenimente catastrofale la Zaporojie din cauza acțiunilor Rusiei.
„Putin nu poate pierde în fața Ucrainei, trebuie să piardă în fața NATO” (analiză WSJ)
Un articol apărut în Wall Street Journal sub semnătura lui Holman Jenkins arată că administrația Biden s-ar teme atât de eventualitatea ca Ucraina să piardă confruntarea cu Rusia, dar și de scenariul în care o câștigă, aceasta din urmă pentru că mai mult ca sigur ar atrage o implicare mai mare a NATO și o posibilă contra-reacție disperată a lui Vladimir Putin.
Și alte scenarii ar putea antrena o implicare mai activă a Statelor Unite, inclusiv dacă Rusia încearcă de exemplu să-l elimine pe președintele Zelenski sau dacă bombele distrug vreun orfelinat sau ucid o oficialitate care vizitează Ucraina. Putin se teme și de ceea ce Ucraina ar putea face, care să-l oblige să reacționeze, de asta – scrie Holman Jenkins – Statele Unite descurajează atacuri în Rusia. Mai multe AICI.
Sub ploaia de obuze. Viața în tranșee pe frontul ucrainean
Un reportaj al corespondentului Europei Libere Marian Kușnir.
Rusiei i se cere să-și retragă trupele din zona centralei nucleare de la Zaporojie
Patruzeci și două de țări au semnat o declarație prin care îndeamnă Rusia să își retragă forțele armate de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, afirmând că prezența lor acolo reprezintă „un mare pericol”.
Declarația, publicată pe pagina de internet a Uniunii Europene pe 14 august, condamnă invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina și afirmă că prezența forțelor militare rusești la centrală - cea mai mare centrală nucleară din Europa - împiedică autoritățile să mențină obligațiile de securitate nucleară și de protecție împotriva radiațiilor. „Este de netăgăduit că invazia Rusiei și prezența armatei ruse în zona instalațiilor nucleare din Ucraina cresc semnificativ riscul de incidente și accidente nucleare”, se arată în declarație. „Îndemnăm Federația Rusă să își retragă imediat forțele militare și tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate și din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul și autoritățile ucrainene să își poată relua responsabilitățile suverane în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, iar personalul de exploatare legitim să își poată îndeplini sarcinile fără interferențe exterioare, amenințări sau condiții de lucru inacceptabil de dure.”
Estonia își „anulează” vizele Schengen eliberate cetățenilor ruși
Estonia intenționează să interzică intrarea în țară a cetățenilor ruși care au vize Schengen pe care ea le-a eliberat, ca reacție la invazia rusă din Ucraina.
Ministrul eston de externe Urmas Reinsalu a declarat că, deși vizele Schengen emise de țara sa vor rămâne valabile, acestea nu vor fi acceptate pentru intrarea în Estonia. Ele rămân însă valabile pentru restul țărilor din spațiul Schengen.
Estonia a încetat să mai elibereze noi vize turistice rușilor la scurt timp după începerea invaziei din Ucraina, excepție făcând rudele cetățenilor estonieni. Mai multe AICI.
Distrugeri masive la baza aeriană rusă din Crimeea: analiza imaginilor înainte și după exploziile din 9 august
O bază aeriană rusă din peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia a suferit distrugeri masive în urma mai multor explozii pe 9 august, arată imaginile din satelit puse la dispoziție pe 10 august.
Baza aeriană Saki a Marinei ruse de lângă satul Novofedorivka a pierdut cel puțin nouă aeronave militare, inclusiv avioane de luptă SU-30SM și bombardiere SU-24M, indică o analiză RFE/RL a imaginilor înainte și după publicate de Planet Labs. De asemenea, au fost distruse mai multe clădiri din bază care ar fi putut adăposti muniție și armament. Rusia a folosit baza aeriană Saki, situată în partea de vest a Crimeei, pentru a ataca în mod regulat teritoriul ucrainean de când a lansat invazia țării, la 24 februarie. Mai multe AICI.
Interdicția UE privind cărbunele rusesc intră în vigoare la noapte
Embargoul impus de UE asupra importurilor de cărbune rusesc intră în vigoare la 11 august. La miezul nopții expiră perioada de tranziție convenită de membrii blocului în urmă cu patru luni.
Interdicția face parte din cel de-al cincilea pachet de sancțiuni ale UE pentru a pedepsi economia rusă după ce președintele Vladimir Putin a ordonat ca zeci de mii de soldați ruși să intre în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Embargoul asupra cărbunelui este prima măsură din cele șapte pachete de sancțiuni UE de până acum care afectează aprovizionarea cu energie, afectată în mod deosebit, alături de exporturile de cereale, de conflictul din Ucraina.
Perioada de grație de 120 de zile pentru conformare de la aprobarea interdicției privind cărbunele, în aprilie, expiră la miezul nopții de 10 august.
Comisia Europeană estimează că întreruperea exporturilor de cărbuni ar putea costa Rusia aproximativ 8 miliarde de dolari pe an.
Biden a semnat documentul de ratificare a aderării Suediei și Finlandei la NATO
Președintele SUA, Joe Biden, a semnat documentele de ratificare a candidaturilor Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO.
Joe Biden a declarat că preconizata intrare a celor două țări nordice în alianță, odată ce vor primi acordul tuturor celor 30 de membri, va fi „un moment de cotitură” pentru NATO și „pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai în Europa și în Statele Unite, ci și în întreaga lume”. Biden a semnat documentele în cadrul unei ceremonii la Casa Albă, la 9 august.
Suedia și Finlanda au depus cereri de aderare la NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Ele au finalizat discuțiile de aderare cu alianța abia luna trecută. Senatul american a susținut extinderea cu un vot de 95-1 săptămâna trecută. Membrii Congresului au descris Suedia și Finlanda ca fiind aliați importanți, ale căror armate moderne cooperau deja îndeaproape cu NATO.
Biden a afirmat că cele două țări vor deveni „noi aliați puternici, de încredere și foarte capabili” prin asumarea „angajamentului sacru” de apărare reciprocă. De asemenea, el a spus că Rusia președintelui rus Vladimir Putin a „spulberat pacea și securitatea în Europa” prin invadarea Ucrainei. „Putin a crezut că ne poate despărți... A obținut exact opusul”.
Rusia afirmă că Ucraina a suspendat fluxurile de petrol către Europa din cauza sancțiunilor
Ucraina a suspendat fluxurile de petrol rusesc către trei națiuni europene deoarece plata tranzitului nu poate fi procesată din cauza sancțiunilor, afirmă Transneft, compania care deține monopolul transportului de petrol din Rusia.
Transneft a declarat pe 9 august că situația a afectat livrările către Republica Cehă, Ungaria și Slovacia. Compania susține că a efectuat plăți pentru tranzitul de petrol din august către operatorul de conducte ucrainean Ukrtransnafta pe 22 iulie, dar plata nu a fost efectuată și, prin urmare, banii au fost returnați. Gazprombank, care s-a ocupat de plată, a declarat că banii au fost returnați din cauza restricțiilor Uniunii Europene, adăugând că livrările de petrol către Polonia și Germania prin Belarus au avut loc „ca de obicei”.
Rusia a redus deja fluxurile pe gazoduct către mai multe state membre ale UE, invocând probleme legate de întreținerea turbinelor la conducta Nord Stream 1, de asemenea și ca urmare a sancționării unor cumpărători pe care Moscova i-a recunoscut oficial ca fiind „neprieteni”.
Ce conține pachetul de ajutoare suplimentare americane pentru Ucraina?
Administrația Biden a anunțat că trimite un ajutor suplimentar de securitate în Ucraina în valoare de un miliard de dolari, în condițiile în care agresiunea rusă împotriva țării a intrat de-acum în cea de-a șasea lună.
Acest anunț survine la câteva luni după ce Kremlinul și-a anunțat intenția de a anexa noi teritorii în sudul și estul Ucrainei. Lupta pentru regiunile din estul Donbasului – Luhansk și Donetsk – a inaugurat cea de-a două fază a războiului. Rusia susține că deține controlul în Luhansk, dar în Donetsk, luptele continuă. Noul ajutor de adaugă celui de 550 de milioane de dolari, anunțat la începutul lunii. El include noi transporturi de muniție, echipamente și armament ca și muniție pentru lansatoarele mobile de rachete HIMARS. Mai multe AICI.
Viața cotidiană a ucrainenilor îngrijorați de o nouă ofensivă rusă
Luptele în regiunea estică ucraineană Donețk continuă cu violență. Separatiștii susținuți de Moscova și forțele rusești încearcă să cucerească orașele-cheie Bahmut și Avdiivka. Artileria și rachetele armatei ruse continuă să ucidă și să mutileze civili la întâmplare. Avertismentele privind iminența unei noi ofensive ruse în sud au determinat oficialii guvernamentali să ordone evacuarea obligatorie a regiunii Donețk, provocând și mai multă suferință pentru locuitorii săi terorizați și epuizați psihic și fizic. Mulți dintre ei trebuie să decidă acum dacă să fugă sau să-și riște viața, rămânând. Iată câteva dintre imaginile surprinse în perioada 1-5 august.
Viața cotidiană a ucrainenilor îngrijorați de o nouă ofensivă rusă
„Acum ori niciodată”. Graba nunților ucrainene pe timp de război
În timp ce invazia rusă se prelungește, ucrainenii se căsătoresc în număr record, mulți dintre ei fiind mai hotărâți ca niciodată să celebreze dragostea și viața.
„Acum ori niciodată”. Graba nunților ucrainene pe timp de război
Demisie la vârf după publicarea raportului AI despre Ucraina și încălcarea drepturilor omului
Șefa biroului Amnesty International din Ucraina a demisionat, acuzând organizația că a preluat propaganda Kremlinului într-un raport în care critica răspunsul militar al Kievului la invazia neprovocată a Rusiei.
Amnesty a stârnit indignare în Ucraina prin publicarea unui raport prezentat pe 4 august, care acuza forțele Kievului că pun în pericol civilii prin faptul că s-au instalat în clădiri rezidențiale, școli și spitale.
ONU vrea să ancheteze incidentul de la Olenivka
Organizația Națiunilor Unite a spus că e gata să investigheze uciderea câtorva zeci de prizonieri de război ucraineni într-o zonă controlată de separatiștii pro-ruși din estul Ucraineni.
Un purtător de cuvânt ONU a spus că dacă părțile în conflict sunt de acord, Națiunile Unite vor trimite experți la Olenivka, unde a avut loc incidentul pe 29 iulie.
Zeci de prizonieri de război ar fi fost uciși după ce centrul de detenție din localitatea Olenivka de pe linia frontului a fost bombardat.
Rușii susțin că armata ucraineană ar fi folosit un sistem de rachete de înaltă precizie HIMARS furnizat de Statele Unite, dar armata ucraineană a negat că a atacat cu artilerie sau cu rachete închisoarea de la Olenivka.
Un tată plânge lângă fiul său ucis, după un atac al Rusiei asupra Harkovului
De ce mulți dintre soldații ruși refuză să lupte în războiul din Ucraina
Activiștii ruși pentru drepturile omului spun că sute, posibil mii, de militari se opun ordinului de a pleca pe front în Ucraina, de a continua lupta sau de a rămâne pe câmpul de luptă. Trupele care refuză să lupte dau bătăi de cap comandanților ruși care se străduiesc să reînnoiască unitățile epuizate de pe linia frontului de aproximativ 480 de kilometri, de la est de Harkov în nord-est până la Herson în centrul-sud al Ucrainei. Serviciile de informații occidentale spun că pierderile Rusiei sunt substanțiale. Săptămâna aceasta, un comandant militar britanic de top a declarat pentru BBC că până la 50.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei din 24 februarie. Mai multe detalii, AICI.
Dispărut în misiune: Mama unui soldat rus caută cu disperare răspunsuri
Olena Zelenska le-a vorbit membrilor Congresului american despre dezastrele războiului
Prima doamnă a Ucrainei a solicitat Statelor Unite mai multe arme defensive care pot fi folosite pentru a preveni atacurile aeriene rusești care „ucid copii în cărucioare” și care-i pot proteja pe ucraineni de „atacurile teroriste” rusești.
Ruinele orașului Severodonețk, aflat acum sub ocupație rusă
Olena Zelenska se află într-o vizită la Washington în această săptămână și le-a vorbit membrilor Congresului pe 20 iulie la Capitoliul SUA, exprimând recunoștința Ucrainei pentru ajutorul militar pe care SUA l-a trimis până acum, dar a adăugat că acum are nevoie în mod special de sisteme de arme de apărare aeriană.
Ea a spus că fiecare părinte din Ucraina ar trebui să poată să le poată spune copiilor lor că nu vor mai fi atacuri aeriene atunci când îi bagă în pat seara.
Descrierea sa despre „copii uciși în cărucioare” face referire la un atac aerian rusesc de săptămâna trecută, care a ucis o fetiță de 4 ani al cărei corp a fost găsit lângă un cărucior.
„Save gas for safe winter” - UE se pregătește de o iarnă fără gaz rusesc
«Rusia ne șantajează, Rusia folosește gazul ca pe o armă», au fost cuvintele președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Von der Leyen a anunțat miercuri 20 iulie setul de măsuri propuse guvernelor, “strategia de război” a UE presupusă a permite reducerea consumului de energie și introducerea unor economii începând chiar acum, în timpul verii, pentru a permite trecerea cu succes a iernii, care se anunță rece și aducătoare de privațiuni. Mai multe AICI.
Zelenski i-a demis pe procurorul general și pe șeful Serviciului de Securitate ucrainean
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a concediat pe cel mai înalt procuror al țării și pe șeful serviciului de securitate al statului, într-o remaniere care a pornit de la rapoartele potrivit cărora zeci de persoane din serviciile de securitate lucrează în prezent împotriva intereselor ucrainene pe teritoriul ocupat de Rusia.
Decretele semnate la 17 iulie i-au scos din funcții pe procurorul general Irina Venediktova și pe Ivan Bakanov, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Într-o declarație, Zelenski a declarat, fără a-i menționa pe Venediktova sau Bakanov pe nume, că „acțiunile specifice și orice inacțiune a fiecărui oficial din sectorul de securitate și din agențiile de aplicare a legii vor fi evaluate.”
Mai multe, AICI.
Ucraina spune că Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei
Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a instruit trupele să intensifice operațiunile militare.
„Nu este vorba doar de atacuri cu rachete din aer și de pe mare”, a declarat Vadim Skibițki, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, la 16 iulie. „Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii de front. Există o utilizare activă a aviației tactice și a elicopterelor de atac. În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfășurare pentru următoarea etapă a ofensivei."
Ministerul britanic al Apărării a avertizat la 17 iulie că Rusia își întărește pozițiile defensive în toate zonele pe care le ocupă în sudul Ucrainei.
Imagini șocante: Artileria rusă a distrus orașul istoric ucrainean Vinița
Imagini șocante: Artileria rusă a distrus istoricul oraș ucrainean Vinița
Tratamentul aplicat de Rusia ucrainenilor capturați provoacă îngrijorarea OSCE
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este profund îngrijorată de presupusele rele tratamente aplicate de autoritățile ruse zecilor de mii de ucraineni deportați cu forța din țara lor și trimiși în așa-numitele „centre de filtrare”, se spune într-un raport care sintetizează cercetările efectuate de trei experți, în perioada 1 aprilie - 25 iunie.
„Există informații care indică faptul că oamenii sunt supuși unor interogatorii dure și percheziții corporale umilitoare în astfel de centre", se arată în raportul de 115 pagini consultat de AFP. Raportul a calificat înființarea unor astfel de centre drept o evoluție „alarmantă”. În raport se mai spune că că cei despre care s-a constatat că au colaborat cu autoritățile ucrainene „deseori dispar, pur și simplu”, iar unii ar fi fost transferați în teritoriile controlate de Rusia, unde sunt reținuți sau chiar executați.
Paramedicul Iulia „Taira” Paevskaia: „Portretul cu Putin atârna în fiecare celulă”
ONU, Rusia, Ucraina și Turcia discută siguranța exporturilor de cereale ucrainene
Delegații militare din Rusia, Ucraina și Turcia se întâlnesc la 13 iulie cu reprezentanți ai ONU pentru a discuta despre exportul în siguranță al cerealelor ucrainene, care a fost perturbat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Întâlnirea are loc la Istanbul, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la 12 iulie. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat pe 11 iulie despre exporturile de cereale ucrainene în cadrul unei convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Țările occidentale și-au sporit cererile de redeschidere a porturilor pentru a permite transporturile de cereale, în special către țările din Orientul Mijlociu și Africa care depind de cerealele ucrainene pentru a-și hrăni populația.
Separatiștii pro-ruși din Ucraina reinstituie pedeapsa cu moartea
Separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei au anulat în 12 iulie moratoriul asupra pedepsei cu moartea, la câteva săptămâni după ce au condamnat la moarte trei străini capturați pe câmpul de luptă.
Denis Pușilin, șeful unui grup separatist susținut de Rusia în regiunea ucraineană Donețk, a semnat un decret care ridică moratoriul asupra pedepsei cu moartea, se arată într-o declarație citată de agenția de presă de stat rusă TASS. Mai multe informații, AICI.
SUA afirmă că Iranul se pregătește să le trimită rușilor drone de luptă
Guvernul american susține că Iranul plănuiește să furnizeze Rusiei „sute” de aparate aeriene fără pilot, inclusiv drone cu capacitate de armament, pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.
Jake Sullivan, consilier american pe probleme de securitate națională, le-a declarat reporterilor pe 11 iulie că Washingtonul are informații care arată că Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a folosi dronele.
Comentariile vin în contextul în care există rapoarte potrivit cărora armata rusă se luptă să își mențină arsenalul de armament după ce a suferit pierderi semnificative împotriva forțelor ucrainene de la invazia din 24 februarie.
„Guvernul iranian se pregătește să furnizeze Rusiei până la câteva sute de UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot], inclusiv UAV-uri capabile să transporte arme, într-un calendar accelerat", a declarat Sullivan reporterilor adăugând că, după informațiile disponibile, Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a utiliza această tehnică de luptă. Nu este clar dacă Teheranul a furnizat deja Rusiei vreunul dintre sistemele fără pilot la bord, spune oficialul american.
„Îi învață pe copii să urască”. Cum sunt „rusificate” școlile din zonele ocupate ale Ucrainei
Părinții și profesorii din zonele ocupate de Rusia în sudul Ucrainei spun că autoritățile de ocupație folosesc șantajul pentru a-i obliga să coopereze cu școlile pro-moscovite, care sunt în curs de înființare pentru anul școlar viitor, transmite Radio Europa Liberă / Radio Libertatea.
Potrivit surselor serviciului ucrainean al RFE/RL, autoritățile de ocupație le spun părinților că își pot pierde drepturile părintești, dacă nu obțin pașapoarte rusești și nu-și trimit copiii la școlile desemnate. Un amplu reportaj, AICI.
Ucraina condamnă decretul prin care ucrainenilor li se acordă cetățenia rusă în mod accelerat
Ucraina a condamnat un nou decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care permite ucrainenilor din toate zonele țării să obțină cetățenia rusă.
Decretul „este o altă atingere adusă suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele și principiile dreptului internațional”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație din 11 iulie. Acordarea de pașapoarte cetățenilor ucraineni, afirmă ministerul, este „nulă din punct de vedere juridic și nu va avea consecințe juridice pentru Ucraina”.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că decretul privind pașapoartele este un exemplu al „apetitului prădător” al lui Putin și a cerut partenerilor Ucrainei să sporească asistența militară și să introducă noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Decretul spune că toți cetățenii ucraineni și persoanele fără cetățenie care locuiesc în Ucraina pot obține pașapoarte rusești prin aceeași procedură simplificată pe care Moscova a introdus-o în 2019 pentru rezidenții din regiunile Donețk și Luhansk, controlate parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.
Începând cu 25 mai anul acesta, această prevedere se aplică și rezidenților din două regiuni ucrainene, Herson și Zaporojie, ocupate parțial în timpul invaziei neprovocate în curs de desfășurare lansate de Moscova în februarie. Acum, decretul se aplică pe întreg teritoriul Ucrainei.
Fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder nu se disociază de Putin
Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că dorește să mențină contactul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor pentru ca acesta să rupă relația de prietenie din cauza războiului purtat de Moscova în Ucraina.
Schroeder a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în comentariul publicate pe 10 iulie, că nu va renunța la „oportunitățile de discuții cu președintele Putin”. Schroeder, un social-democrat, a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005 și, după ce a părăsit funcția, a fost numit președinte al consiliului de administrație al gigantului petrolier rus de stat Rosneft. El a demisionat din funcția de la Rosneft în luna mai și a respins propunerea de a face parte din consiliul de administrație al Gazprom care îi fusese făcută înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Mai multe AICI.
ONU: De la invadarea Ucrainei, inflația a împins peste 71 de milioane de oameni în sărăcie
Creșterea prețurilor la alimente și energie a împins în sărăcie peste 71 de milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii februarie, când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, a declarat o agenție a Națiunilor Unite.
Raportul întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicat la 7 iulie, avertizează, de asemenea, asupra pericolului de tulburări sociale în unele regiuni din cauza tulburărilor economice
Achim Steiner, reprezentantul agenției, a declarat că o analiză a 159 de țări în curs de dezvoltare a arătat că creșterea bruscă a prețurilor la produsele de bază din acest an a lovit părți din Africa Subsahariană, Balcani, Asia și din alte părți. Mai multe amănunte AICI.
Investigație „Scheme”: Rusia folosește singura sa bancă scutită de sancțiuni pentru plata militarilor trimiși în Ucraina
Gazprombank este singura mare bancă rusă care a evitat sancțiunile occidentale. Prin această bancă, țările europene plătesc pentru gazul și petrolul rusesc. Dar ministerul rus al apărării folosește banca pentru a plăti militarii ruși care luptă în Ucraina.
Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii Europei Libere din Ucraina, autorii programului de investigații de investigații „Scheme” (Схеми – producătoarea executivă a proiectului, Nataliya Sedletska, va vorbi o conferință organizată de Europa Liberă la Chișinău pe 11-12 iulie). Mai multe AICI.
Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană
Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.
La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.
G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă
Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.
De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse
Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.
Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală
Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.
Blocada rusească a grânelor ucrainene: un posibil răspuns militar occidental
Persoana aleasă pentru fi noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Christopher Cavoli, un vorbitor fluent de limbă rusă, a avertizat că dată fiind blocada exporturilor de cereale ucrainene impusă de Rusia, care creează riscul de foamete prin alte părți ale lumii, dar și stimulează rețelele teroriste care vor profita de asta, el nu exclude riscul necesității unei intervenții militare SUA pentru a evita ca piețele mondiale să fie destabilizate. Mai multe, AICI.
Concediați și acuzați: mărturia profesorilor ruși care se opun războiului
Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina
Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.
De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova
De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.
Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei
Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.
O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.
Mai multe amănunte AICI.
Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina
Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
