Ştiri
Hamas a executat cinci palestinieni, inclusiv doi acuzați de spionaj pentru Israel
Hamas, gruparea militantă islamistă care conduce Fâșia Gaza, a declarat că a executat cinci palestinieni pe 4 septembrie, doi dintre ei fiind acuzați de spionaj pentru Israel în cazuri care datează din 2009 și 2015.
Execuțiile, prin spânzurare sau prin împușcare, au fost primele din 2017 în teritoriile palestiniene.
Grupurile palestiniene și internaționale pentru drepturile omului au condamnat în mod constant pedeapsa cu moartea și au îndemnat Hamas să pună capăt acestei practici. Numele celor condamnați nu au fost furnizate de Hamas, dar aceasta a declarat că trei dintre ei au fost condamnați pentru crimă. Cei doi spioni condamnați aveau 44 și 54 de ani. Hamas a declarat că aceștia au furnizat guvernului israelian informații care au dus la uciderea unor palestinieni. Biroul prim-ministrului israelian a refuzat să comenteze.
Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, are, din punct de vedere tehnic, ultimul cuvânt în ceea ce privește efectuarea execuțiilor, dar nu are niciun control efectiv în Gaza, care este guvernată de Hamas.
Hamas, care a preluat puterea în Fâșia Gaza în 2007, este considerată o organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel.
Între timp, oficiali militari israelieni au declarat că palestinienii au tras asupra unui autobuz israelian pe o autostradă din deșert din Cisiordania ocupată pe 4 septembrie, rănind cinci soldați și șoferul mașinii, alt semn al intensificării violenței în regiune.
Președintele israelian participă la comemorarea atacului terorist de la Olimpiada de la München din 1972
Președintele israelian Isaac Herzog va participa la ceremonia din 5 septembrie de la München, Germania, pentru a marca jumătate de veac de la atacul terorist comis de militanți palestinieni, în urma căruia 11 atleți israelieni au murit la Jocurile Olimpice de vară din 1972, a anunțat biroul prezidențial pe 4 septembrie.
Herzog a descris atacul drept un „masacru teribil”. Aproximativ 70 de membri ai familiilor victimelor ar urma să participe, de asemenea, la ceremonia care va fi găzduită de președintele german Frank-Walter Steinmeier. Comitetul Olimpic israelian va trimite, de asemenea, o delegație.
Pe 5 septembrie 1972, militanți ai grupării palestiniene Septembrie Negru au luat cu asalt camerele unde era găzduită echipa olimpică israeliană în satul olimpic din München. Două persoane au fost împușcate mortal în atacul inițial, iar alte nouă au fost luate ostatice. A doua zi, în timpul unei încercări eșuate de salvare a ostaticilor de către forțele de securitate germane, toți cei nouă ostatici au fost uciși, la fel ca și cinci dintre cei opt palestinieni.
Roza Otunbaeva, fosta președintă a Kârgâzstanului, numită emisar ONU pentru Afganistan
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a numit-o pe fosta președintă a Kârgâzstanului, Roza Otunbaeva, în funcția de nou reprezentant special al ONU pentru Afganistan.
Otunbaeva, în vârstă de 72 de ani, o înlocuiește pe Deborah Lyons, care a demisionat la jumătatea lunii iunie, a anunțat ONU într-un comunicat din 2 septembrie. Ea preia această funcție în condițiile în care drepturile femeilor și fetelor din Afganistan au fost drastic anulate după revenirea talibanilor la putere în august 2021.
Otunbaeva a devenit președinte interimar al Kârgâzstanului în aprilie 2010, după ce o revoltă sângeroasă l-a forțat pe președintele de atunci, Kurmanbek Bakiev, să plece în exil. Ea a renunțat la președinție în anul următor, după ce au fost organizate noi alegeri.
Otunbaeva a fost, de asemenea, ministru de externe al Kârgâzstanului și a deținut mai multe funcții diplomatice de rang înalt, fiind ambasador al țării sale în Statele Unite, Canada și Marea Britanie.
Lovit de inundații, Pakistanul face apel la ajutor internațional
Pakistanul, devastat de inundații, a făcut apel la comunitatea internațională pentru un „răspuns umanitar consistent” pentru a ajuta națiunea sud-asiatică în „ceas de nevoie”, în timp ce numărul morților a depășit 1.265 de persoane în urma dezastrului actual.
„Scara dezastrului este imensă și necesită un răspuns umanitar uriaș pentru 33 de milioane de oameni”, le-a declarat ministrul planificării, Ahsan Iqbal, reporterilor pe 3 septembrie. „Pentru aceasta, fac apel la concetățenii mei pakistanezi, la expatriații pakistanezi și la comunitatea internațională să ajute Pakistanul în acest moment de nevoie.”
Ploile musonice neîncetate și topirea ghețarilor din munții din nord au provocat inundații care au afectat 33 de milioane de persoane. Oficialii din domeniul sănătății au declarat că cel puțin 57 de persoane au murit în ultimele 24 de ore. Oficialii spun că printre numărul total de decese se numără aproximativ 441 de copii.
Agenția Națiunilor Unite pentru copii (UNICEF) a declarat că există riscul ca „mult mai mulți” copii să moară din cauza bolilor în urma inundațiilor. În Pakistan au ajuns aproape 30 de avioane care transportă ajutoare umanitare , inclusiv nouă zboruri din Emiratele Arabe Unite (E.A.U.) și altele din Uzbekistan, China, Turkmenistan, Iordania și Qatar, împreună cu un tren care transportă ajutoare din Turcia, potrivit Ministerului pakistanez de Externe. O aeronavă franceză care transporta ajutoare a sosit la Islamabad la 3 septembrie și a fost întâmpinată de Abdul Qadir Patel, ministrul pentru servicii naționale de sănătate.
Mii de ruși i-au adus un ultim omagiu lui Mihail Gorbaciov
Mii de ruși i-au adus un ultim omagiu lui Mihail Gorbaciov, al cărui trup neînsuflețit a fost depus în Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor de la Moscova, unde au avut loc și funeraliile lui Lenin și mai apoi ale lui Stalin.
Departamentul de Stat de la Washington a anunțat că ambasadorul american la Moscova John Sullivan ia parte la funeraliile ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a încetat din viață la 91 de ani într-un spital de la Moscova pe 30 august.
Destrămarea URSS și Premiul Nobel pentru Pace. Momente din viața lui Mihail Gorbaciov
După ce a ajuns la conducerea PCUS și a URSS în 1985, Gorbaciov a introdus mai multe reforme menite să îmbunătățească sistemul comunist, dar care au creat premisele căderii comunismului, ale dispariției Cortinei de Fier, reunificării Germaniei și în cele din urma ale prăbușirii Uniunii Sovietice.
Vladimir Putin, care a fost ofițer KGB pe vremea URSS, și acum e președintele Rusiei, a spus că destrămarea Uniunii Sovietice e cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20.
Kremlinul a anunțat că Putin nu participă la funeraliile lui Gorbaciov pentru că nu-i permite agenda. El a depus însă un buchet de trandafiri roșii și s-a recules la sicriul lui Gorbaciov depus la morga spitalului unde a decedat acesta.
Cei îndurerați au trecut pe lângă sicriul deschis al lui Gorbaciov, flancat de gărzile de onoare, sub drapelul rusesc, în istorica Sală a Coloanelor din Moscova, care a servit drept loc de desfășurare a funeraliilor de stat încă din perioada sovietică. Fiica lui Gorbaciov, Irina, și cele două nepoate ale sale au stat lângă sicriu. După priveghi, Gorbaciov a fost înmormântat la cimitirul Novodevici din Moscova, alături de soția sa, Raisa.
Mihail Gorbaciov a preluat conducerea Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice în 1985 și a prezidat cei șase ani turbulenți care au dus la căderea Cortinei de Fier, la reunificarea Germaniei și, în cele din urmă, la dispariția Uniunii Sovietice.
Premierul ucrainean se află la Berlin în căutarea unui sprijin militar suplimentar
Prim-ministrul Denis Șmihal a sosit la Berlin la sfârșitul zilei de 3 septembrie pentru discuții cu cancelarul german Olaf Scholz și cu alți oficiali de rang înalt, devenind astfel primul oficial ucrainean de rang înalt care vizitează Germania în ultimele luni.
Vizita semnalează sfârșitul tensiunilor dintre cele două țări. Kievul a criticat în trecut Germania pentru că a oferit prea puțin ajutor în lupta Ucrainei împotriva unei invazii masive a Rusiei vecine din februarie. Scholz a vizitat Kievul în iunie, iar de atunci au crescut livrările de arme.
„Germania a făcut progrese uriașe în sprijinul acordat Ucrainei cu arme", le-a declarat Șmihal jurnaliștilor germani înainte de a pleca spre Germania. El a mai spus că Kievul are nevoie de mai mult armament, în special de „tancuri de luptă moderne” precum Leopard 2, produs în Germania.
Șmihal se va întâlni, de asemenea, cu președintele german Frank-Walter Steinmeier pe 4 septembrie, pentru a reduce tensiunea creată când Kievul a respins o ofertă a lui Steinmeier de a călători în Ucraina în aprilie. Steinmeier a înfuriat Kievul în zilele care au urmat invaziei rusești, oferindu-se doar să furnizeze 5000 de căști de protecție.
Steinmeier susținuse înainte de declanșarea agresiunii militare rusești în Ucraina o politică de „destindere” față de Rusia, dar a recunoscut în urma invaziei Moscovei că această politică a fost o greșeală.
Zelenski îl laudă pe Boris Johnson pentru sprijinul acordat Kievului în timpul războiului
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a lăudat pe premierul britanic demisionar Boris Johnson spunând că este un „ prieten adevărat” al Ucrainei și a promis că va menține relații strânse cu noul prim-ministru al țării, care ar trebui să fie numit în câteva zile.
Într-un articol publicat pe 4 septembrie în ziarul The Mail on Sunday, Zelenski afirmă că „la fiecare întâlnire și conversație dintre noi, Boris a avut o singură întrebare foarte bună: Ce altceva? De ce altceva mai aveți nevoie?”. „A devenit cuvântul nostru de ordine, garantând un progres eficient. Credeți-mă, nu mulți politicieni sunt gata să facă acest lucru”, a scris Zelenski.
De asemenea, Zelenski le-a mulțumit ministrului de externe, Liz Truss, și ministrului apărării, Ben Wallace, numindu-i „mari lideri și prieteni ai Ucrainei”.
Partidul Conservator din Marea Britanie și-a încheiat la 2 septembrie alegerile pentru conducerea partidului, Truss având cele mai mari șanse să fie desemnată câștigătoare pentru a-l succeda pe Johnson. Poziția acestuia a fost serios afectată de o serie de scandaluri politice înainte de a pierde un vot de încredere în Parlament. Rezultatul confruntării dintre Truss și fostul ministru de finanțe, Rishi Sunak, va fi anunțat pe 5 septembrie la prânz.
Liderul cecen Kadîrov spune că merită o pauză „pe termen lung”
Ramzan Kadîrov, liderul regiunii cecene din Rusia, a declarat pe Telegram, pe 3 septembrie, că merită să ia o pauză „nedeterminată și lungă” de la postul său, provocând speculații dacă se gândește serios să demisioneze sau dacă nu cumva și-a propus să forțeze mâna Kremlinului pentru a obține o favoare.
Kadîrov, în vârstă de 45 de ani, conduce dictatorial Cecenia din 2007 și este cel mai longeviv lider al unei regiuni rusești. „Mi-am dat seama că am stat mult timp în poziția mea", a spus el într-o declarație video presărată cu râsete. „Cred că a venit timpul [să părăsesc puterea]”.
Nu este clar ce va face după aceea Kadîrov, care este una dintre cele mai influente figuri din Rusia, dacă va demisiona. Kadîrov are relații strânse cu președintele rus Vladimir Putin, cu care se întâlnește în mod regulat. Cei doi s-au întâlnit ultima dată la 5 august la Soci.
Kadîrov a mai făcut comentarii similare în trecut, pentru ca apoi să rămână în funcție, ceea ce ridică semne de întrebare dacă nu cumva neașteptatul său anunț nu este o stratagemă.
Diplomații ruși, „alarmați” că nu primesc vize americane pentru a participa la Adunarea Generală a ONU
Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite a declarat că este „alarmant” faptul că niciunul dintre cei 56 de membri ai delegației ruse conduse de ministrul de externe Serghei Lavrov nu a primit viză de intrare în SUA pentru a participa la dezbaterile Adunării Generale a ONU de la New York, la sfârșitul acestei luni.
„Acest lucru este cu atât mai alarmant cu cât, în ultimele câteva luni, autoritățile din Statele Unite au refuzat în mod constant să acorde vize de intrare unui număr de delegați ruși desemnați să participe la evenimentele oficiale ale Națiunilor Unite”, a declarat Vasili Nebenzia într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres. Nebenzia a precizat că au fost depuse cereri de viză la Ambasada SUA din Moscova.
Un purtător de cuvânt al Misiunii SUA la ONU a declarat că Statele Unite reamintesc în mod repetat tuturor țărilor că „au nevoie de cereri cât mai din timp posibil” pentru a asigura procesarea lor la timp. „Acest lucru este deosebit de important din cauza acțiunilor nejustificate ale Rusiei împotriva ambasadei noastre din Rusia, inclusiv concedierea forțată a personalului local și a resortisanților țărilor terțe, care a dus la limitarea drastică a personalul și, prin urmare, a capacității noastre de a procesa vize", a declarat oficialul sub rezerva anonimatului.
Relațiile deja tensionate dintre Statele Unite și Rusia s-au înrăutățit dramatic de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Autoritățile germane și Siemens contestă afirmațiile Rusiei privind întreruperea Nord Stream 1
Autoritatea federală de reglementare din Germania și gigantul industrial Siemens Energy contestă afirmațiile Rusiei privind sistarea livrărilor de gaz pe conducta Nord Stream 1 pe sub Marea Baltică. â
„Defecțiunile invocate de partea rusă nu reprezintă un motiv pentru a opri operarea [conductei]” a declarat Agenția Federală de Rețele din Germania într-un raport privind aprovizionarea cu gaze a Germaniei la 3 septembrie. Compania Siemens Energy, care furnizează și întreține echipamentele de la stația de compresie Portovaya a Nord Stream 1, a declarat că este pregătită să facă toate reparațiile necesare, dar a negat că Rusia i-a cerut să facă aceste lucrări.
„Siemens participă la lucrările de reparații în conformitate cu contractul actual, a detectat defecțiuni... și se pregătește să repare scurgerile de petrol”, susținea compania Gazprom pe canalul ei Telegram. La 2 septembrie, compania rusă controlată de stat Gazprom a anunțat că o scurgere de ulei la turbinele de la stația de compresie de la Portovaya a forțat-o să suspende pe termen nelimitat livrările de gaze, după o pauză anterioară de trei zile pentru întreținere. Dar au apărut îndoieli cu privire la aceste afirmații, după ce Siemens Energy a negat că o scurgere de ulei de acest tip ar face livrările imposibile.
„Indiferent [de reparațiile necesare], ... există suficiente turbine suplimentare disponibile în stația de comprimare de la Portovaya pentru ca Nord Stream 1 să funcționeze", a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Oprirea a alimentat temerile că Rusia va menține conducta offline pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a pune presiune asupra națiunilor occidentale și pentru a rupe unitatea acestora în sancționarea Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei.
ONU le cere talibanilor să investigheze un demnitar acuzat de căsătorie forțată și viol
Organizația Națiunilor Unite i-a cerut guvernului afgan condus de talibani să investigheze acuzațiile de căsătorie forțată și de abuz asupra unei studente la medicină de către un fost oficial taliban, acuzații care au stârnit condamnări vehemente din partea multor afgani.
„Facem apel la autoritățile de facto să investigheze în mod transparent toate presupusele încălcări ale drepturilor femeilor, să îi tragă la răspundere pe făptași și să asigure siguranța femeilor și fetelor afgane", a declarat misiunea diplomatică a ONU în Afganistan într-un comunicat din 2 septembrie.
Pe rețelele de socializare au circulat înregistrări video cu o tânără în care aceasta se prezintă drept Elaha Delawazai, fiica unui general afgan în retragere și studentă la medicină la Universitatea din Kabul. Ea îl acuză pe fostul purtător de cuvânt al Ministerului de Interne taliban Saeed Khosty că a căsătorit-o cu forța, a torturat-o și a violat-o. Khosty a confirmat că Delawazai este fosta sa soție, dar a respins alte acuzații și a acuzat-o de blasfemie. Khosty este un apropiat al lui Sirajuddin Haqqani, ministrul interimar de interne al guvernului condus de talibani și liderul celebrei rețele Haqqani.
Talibanii au fost acuzați că au redus serios libertățile femeilor, refuzând dreptul la educație al adolescentelor și interzicând majoritatea femeilor să lucreze.
AIEA: Linia principală de furnizare a energiei electrice a fost tăiată la Zaporojie
Organismul mondial de supraveghere nucleară a declarat că centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată de ruși, a fost deconectată de la ultima linie principală de alimentare rămasă și funcționează prin intermediul unei linii de rezervă.
Pe 3 septembrie, agenția a declarat că centrala ucraineană „a pierdut din nou conexiunea la ultima sa linie electrică externă principală rămasă, dar instalația continuă să furnizeze energie electrică către rețea prin intermediul unei linii de rezervă, a fost informată astăzi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) la fața locului”.
Comentariile au fost făcute la o zi după ce echipa de inspectori ai AIEA a sosit la centrala din sudul Ucrainei pentru a evalua siguranța celei mai mari uzine de energie nucleară din Europa. Misiunea AIEA își propune să contribuie la securizarea instalației, în vreme ce Moscova și Kievul continuă să se acuze reciproc de bombardamentele din zona centralei nucleare.
Forțele rusești au capturat centrala la începutul războiului care a urmat invaziei lor în Ucraina, dar personalul ucrainean continuă să opereze instalația. „La mai puțin de 48 de ore după ce directorul general Rafael Mariano Grossi a ajuns, la [1 septembrie], în fruntea Misiunii de sprijin și asistență a AIEA în Zaporojie, la centrala nucleară situată în sudul Ucrainei, experții agenției au fost informați de către personalul ucrainean de rang înalt că cea de-a patra linie electrică operațională de 750 kilovolți (kV) a centralei ZNPP era căzută. Celelalte trei au fost pierdute mai devreme în timpul conflictului”, a adăugat AIEA.
Kievul, pregătit să furnizeze electricitate Germaniei pentru a reduce dependența de Rusia
Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal, care vizitează Berlinul în acest sfârșit de săptămână pentru a se întâlni cu oficiali, a declarat că țara sa este pregătită să furnizeze Germaniei energie electrică pentru a ajuta cea mai mare economie europeană să reducă dependența de importurile de energie din Rusia.
„În prezent, Ucraina își exportă electricitatea către Moldova, România, Slovacia și Polonia. Dar suntem foarte pregătiți să ne extindem exporturile către Germania”, a declarat Șmihal pentru agenția germană de presă dpa.
„Avem o cantitate suficientă de energie electrică în Ucraina datorită centralelor noastre nucleare”, a mai spus Șmihal. Shmyhal urmează să se întâlnească cu cancelarul Olaf Scholz pe 4 septembrie.
Ucraina se confruntă cu un excedent de capacitate mai mare decât în mod normal pentru exporturile de energie electrică, consumul intern scăzând semnificativ de la începutul invaziei rusești, deoarece mulți oameni au fugit din țară și economia încetinește.
Erdogan: Turcia poate media criza de la centrala nucleară de la Zaporojie
Turcia poate media criza de la centrala nucleară de la Zaporojie, i-a spus președintele turc Recep Erdogan omologului său rus Vladimir Putin într-o convorbire telefonică pe 3 septembrie.
„Președintele Erdogan a declarat că Turcia poate juca un rol facilitator la centrala atomică de la Zaporojie, așa cum a făcut-o și în cazul acordul privind cerealele”, a anunțat oficiul președinției de la Ankara, referindu-se la înțelegerea privind reluarea exporturilor de grâne din porturile ucrainene de la Marea Neagră semnată de Ucraina și Rusia în iulie, avându-i drept garanți pe Turcia și pe Organizația Națiunilor Unite.
Când a vizitat luna trecută Ucraina pentru convorbiri cu liderul de la Kiev Volodimir Zelenski, Erdogan a avertizat cu privire la pericolul unui dezastru nuclear: „Suntem îngrijorați. Nu dorim încă un Cernobîl”, a spus președintele turc atunci.
Rusia și Ucraina se acuză reciproc de bombardamentele care continuă în zona unde este situată centrala nucleară de la Zaporojie, sporind temerile comunității internaționale de un posibil dezastru nuclear.
Inspectori de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) care au vizitat săptămâna asta centrala, pentru a evalua situația de securitate de acolo, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „integritatea fizică” a uzinei.
Ministerul britanic al Apărării: Armata ucraineană își continuă ofensiva în sudul Ucrainei
În obișnuitul său buletin informativ cotidian, ministerul britanic al Apărării afirmă că armata ucraineană își continuă ofensiva declanșată pe 29 august în sudul Ucrainei, înaintând pe un front larg la vest de rîul Nipru și concentrându-se pe trei axe în teritoriile ocupate de ruși din regiunea Herson.
Analiza ministerului britanic al aApărării mai spune că e posibil ca trupele ucrainene să-i fi luat prin surprindere tactic pe ruși, din cauza deficiențelor conducerii și logisticii trupelor ruse de acolo.
Cum luptele continuă în sectoarele Harkov și Donbas, comandanții ruși vor trebui să ia decizii importante zilele următoare cu privire la unde anume să trimită „orice forțe operaționale de rezervă” de care ar putea să dispună, mai spune ministerul britanic al Apărării în buletinul său cotidian.
Kiev: cel puțin 380 de copii au fost uciși de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina
Cel puțin 380 de copii au fost uciși de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, alți 737 fiind răniți în aceeași perioadă de timp, a declarat Procuratura generală de la Kiev într-o postare sâmbătă pe Telegram.
Procuratura a subliniat că e vorba de cifre preliminare, și că adunarea de date din teritoriile ocupate de Rusia, sau unde continuă ciocnirile armate este dificilă.
Cel mai mulți copii răniți, 388, au fost înregistrați în provincia Donețk din estul Ucrainei, urmată de Harkov cu 204.
Raportul procuraturii ucrainene mai spune că de la începerea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, au fost distruse 2.328 de instituții de învățământ, dintre care 289 complet.
UE așteaptă de la Gazprom să respecte contractele
Uniunea Europeană așteaptă de la Gazprom să respecte contractele de energie existente, dar e pregătită să facă față dificultăților, dacă gigantul energetic rus nu face asta, a declarat sâmbătă comisarul european pentru energie Paolo Gentiloni.
Întrebat despre oprirea conductei Nord Stream 1, Gentiloni le-a spus reporterilor: „nu ne e frică de deciziile [președinte]lui Putin. Le cerem să-și respecte contractele, dar dacă suntem pregătiți să reacționăm”.
Declarația lui Gentiloni vine după ce Moscova a anunțat că nu redeschide pe 2 septembrie Nord Stream, după lucrările de întreținere, așa cu promisese la sfârșitul lui august, sporind temerile în Europa legate de o penurie energetică la iarnă.
Comisarul european pentru energie s-a referit apoi la nivelul înalt al depozitelor de gaze în UE și la planul de a reduce consumul, semn că Europa se pregătește pentru o iarnă grea.
Serbia, Albania și Macedonia de Nord se vor ajuta reciproc
Liderii Serbiei, Albaniei și Macedoniei de Nord au promis să conlucreze pentru păstrarea păcii și stabilității din Balcanii de vest, concentrându-se pe a se ajuta reciproc în domeniul alimentar și energetic în contextul războiului din Ucraina.
Premierul albanez, Edi Rama, cel macedonean, Dimitar Kovaceski, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, au decis în cadrul unui summit al așa-numitei inițiative „Balcanii deschiși”, găzduit de Vucici la Belgrad, să creeze un organism prin care să-și împartă reciproc surplusurile de hrană și energie.
Cel șase națiuni din Balcanii de vest - Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Kosovo - aspiră toate să intre în Uniunea Europeană, în ciuda unor probleme care persistă, cum ar fi diverse conflicte regionale, corupția și nerespectarea statului de drept.
Muzicianul de rock rus Andrei Makarevici declarat „agent străin”
Autoritățile de la Moscova i-au declarat „agent străin” pe muzicianul de rock rus Andrei Makarevici și pe alți cinci oameni, acuzându-i de activități politice nespecificate și că au primit presupuse finanțări din Ucraina.
Pe lista anunțată vineri de Kremlin figurează între alții și Ivan Jdanov, fostul șef al Fundației Anticorupție înființată de dizidentul rus Alexei Navalnîi, acum la închisoare.
Kremlinul a folosit în ultimii zece ani așa-numita lege a „agenților străini” pentru a pedepsi organizații și persoane care critică politicile guvernului de la Moscova.
Joe Biden cere Congresului noi fonduri de urgență pentru Ucraina
Președintele Statelor Unite Joe Biden a cerut Congresului american fonduri de 11,7 miliarde de dolari pentru Ucraina, ca parte a pachetului de cheltuieli de urgență, în valoare de 47,1 miliarde de dolari.
Finanțarea pentru agențiile federale se încheie odată cu terminarea anului fiscal 2022, pe 30 septembrie. Legislatorii nu au adoptat încă bugetul pe 2023, ceea ce înseamnă că finanțarea ar urma să fie făcută din bugetul pe 2022, în baza așa-numitei continuous resolution.
Noile fonduri pentru Ucraina s-ar adăuga celor 40 de miliarde de dolari care au fost aprobate la începutul acestui an. Casa Albă a declarat că aproximativ 75% din acest sprijin militar și în legătură cu el a fost deja livrat, sau angajat.
Noile fonduri ar fi destinate echipamentelor, sprijinului pentru serviciile de informații și susținerii bugetare directe a Ucrainei.
Cererea de finanțare de urgență include și două miliarde de dolari pentru a face față la impactul războiului Rusiei asupra aprovizionării cu energie a Statelor Unite.
Biden a solicitat aceste noi fonduri de urgență într-un moment în care țara sa continuă să lupte contra coronavirusului, a variolei maimuței și a recentelor dezastre naturale care afectează mai multe state din sudul Americii.
Armata ucraineană a recunoscut că a lansat atacuri contra rușilor la Zaporojie
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) spune că șase inspectori ONU vor rămâne la centrala nucleară ucraineană de la Zaprojie, și că plănuiește să dea publicității un raport săptămâna viitoare.
Declarația lui Rafael Grossi vine în timp ce lupte grele au fost au fost raportate în apropiere de cea mai mare centrală atomică din Europa, vineri 2 septembrie. Grossi, care conduce echipa AIEA de 14 persoane trimisă acolo, a precizat însă vineri seara târziu că săptămâna viitoare prezența agenției ONU la fața locului va fi redusă la două persoane, și că ele vor rămâne la fața locului pentru o perioadă mai lungă.
Între timp, armata ucraineană a recunoscut că a lansat atacuri contra pozițiilor armatei ruse în preajma localității Energodar, în apropiere de locul unde se află centrala nucleară ucraineană ocupată de ruși.
„S-a confirmat că lovituri de înaltă precizie ale forțelor noastre armate au distrus trei sisteme de artilerie, un depozit de muniție și o companie de militari ale inamicului în apropiere de orașele Herson și Energodar”, a declarat Statul Major al armatei ucrainene, fără să ofere detalii.
Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în ultimele săptămâni că au bombardat locația unde se află centrala de la Zaporjie, iar asta a generat temeri legate de un posibil dezastru nuclear acolo, și a făcut ca AIEA să ceară forțelor ruse care au controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa să permită experților ONU să inspecteze centrala.
Ceva mai devreme, ambasadorul rus la instituțiile internaționale de la Viena a spus pentru agenția RIA Novosti că șase inspectori din misiunea AIEA vor sta la Zaporojie pentru mai multe zile, și că doi dintre ei vor fi staționați acolo permanent.
Energoatom acuză Rusia că boicotează misiunea AIEA la Zaporojie
Compania ucraineană Energoatom acuză Rusia că boicotează vizita misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala atomică de la Zaporojie pentru a o împiedica să facă o „evaluare imparțială” a situației de securitate din zonă, deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că inspectorii ar putea încă juca un rol în evitarea unui dezastru.
Energoatom a afirmat pe 2 septembrie într-o postare pe Telegram că misiunii AIEA nu i s-a permis să intre în așa-numitul centru de criză al centralei, unde Kievul spune că sunt staționate trupe rusești, iar din cauza asta misiunea va avea dificultăți în a evalua imparțial situația.
Energoatom mai susține că accesul inspectorilor la angajații celei mai mari centrale nucleare din Europa a fost „substanțial limitat”. Compania ucraineană a acuzat de asemenea partea rusă că minte și „distorsionează faptele și dovezile care probează bombardamentele [rusești] de la centrală, ce au dus la deteriorarea infrastructurii [centralei]”.
Vladimir Rogov, membru în administrația impusă de ruși în regiune, a făcut o evaluare diferită a vizitei misiunii AIEA, spunând unei agenți rusei de știri controlată de stat că inspectorii internaționali au putut vedea tot ce au dorit să vadă la centrala atomică de la Zaporojie..
Miniștrii de finanțe din G7 au confirmat că vor impunerea unui plafon la prețul pentru petrolul rusesc
Miniștrii de finanțe din G7 au confirmat că doresc impunerea unui plafon la prețul pentru țițeiul și pentru alte produse petroliere rusești, se spune într-un comunicat dat publicității vineri, citat de agenția Reuters.
Plafonarea inițială se va baza pe mai multe inputuri tehnice, iar nivelul prețului va fi reevaluat după cum va fi nevoie, au spus miniștrii.
„Vrem să aliniem punerea în practică cu orarul măsurilor similare din al șaselea pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană”, se mai spune în comunicatul citat.
Dmitri Medvedev: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a amenințat că Rusia va opri gazul pentru Europa, dacă Bruxelles-ul insistă pentru plafonarea prețului la gazul rusesc, relatează agenția Reuters.
Răspunzând la afirmația președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen despre stabilirea unei limite la prețul pe care Europa îl plătește pentru gazul primit din Rusia, Medvedev a scris pe Telegram: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”.
Șefa executivului european a cerut pe 2 septembrie plafonarea prețului plătit de statele UE pentru gazul rusesc pentru a împiedica Moscova să manipuleze piața energiei din blocul pan-european ca ripostă la sancțiunile impuse de Occident Rusiei pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina pe 24 februarie.
Cele două declarații vin la două zile după ce Rusia a oprit furnizarea de gaz din țările baltice spre Germania prin conducta Nord Stream 1 pentru trei zile de întreținere programate dinainte.
Oprirea gazului a generat temerea că Rusia va ține închisă conducta o perioadă mai lungă, pentru a face presiuni asupra țărilor occidentale și pentru a rupe unitatea lor în a sancționa Rusia pentru invadarea Ucrainei.
Luna trecută conducta a fost închisă 10 zile, tot pentru întreținere, iar noua oprire a furnizării de gaz a fost anunțată cu mai puțin de două săptămâni înainte, iar întreținerea va fi făcută de gigantul energetic rus de stat, și nu de operatorul Nord Stream 1.
Moscova a redus în iunie furnizarea de gaz cu la 40 la sută din capacitatea conductei, și la 20 de procente în iulie, invocând chestiuni legate de mantenanță și de sancțiunile despre care Moscova spune că ar împiedica revenirea și instalarea echipamentelor.
Întreruperea și reducerea volumului furnizării de gaz rusesc au generat creșterea prețurilor și au forțat guvernele europene să caute surse alternative de aprovizionare înainte de venirea iernii.
AIEA spune că doi din inspectorii săi vor rămâne la centrala nucleară de la Zaporojie
Agenția Internațional pentru Energie Atomică (AIEA) spune că doi dintre inspectorii săi vor rămâne la centrala nucleară de la Zaporojie, după plecarea actualei misiuni de acolo, chiar dacă lupte grele continuă să fie raportate în sudul Ucrainei, inclusiv în districtul Enerhodar, din apropierea centralei atomice ocupată de ruși.
La o zi după sosirea misiunii AIEA la cea mai mare centrală nucleară din Europa, ambasadorul Rusiei pe lângă instituțiile internaționale de la Viena a declarat agenției de știri RIA Novosti pe 2 septembrie că șase experți AIEA vor fi rămâne la Zaporojie mai multe zile, iar doi inspectori internaționali urmează să fie staționați permanent acolo.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care are sediul la Viena, nu a confirmat declarația rusească.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de lansarea de atacuri în apropierea centralei înainte de sosirea misiunii AIEA pentru a evalua situația de securitate de la centrala nucleară.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
