Linkuri accesibilitate

Ştiri

Expert-Grup: rectificarea bugetului trebuie să fie prioritatea numărul unu a noului guvern de la Chișinău

Rectificarea bugetului trebuie să fie prioritatea numărul unu a noului guvern de la Chișinău, se spune într-un studiu prezentat marți de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Potrivit agenției IPN, autorul studiului, fostul ministru de finanțe Veaceslav Negruţa, revenit în sectorul neguvernamental după plecarea din guvern, a afirmat că Republica Moldova a intrat în mari dificultăţi financiare după ce partenerii de dezvoltare şi-au suspendat finanţarea. În opinia lui Negruţa, pentru redresarea situație e nevoie între altele de reluarea negocierilor pentru un nou acord cu Fondul Monetra Internațional. Fostul ministru de finanțe a mai spus că noul guvern va trebui să elaboreze un plan anti-criză pe doi ani şi să se concentreze pe promovarea reformelor iniţiate pentru a fi credibil în comunicarea cu societatea civilă şi cu partenerii de dezvoltare.

Vezi ultimele știri ale zilei

În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore, 3 218 de cazuri de COVID-19 și 66 de decese

Președintele României Klaus Iohannis, primul vaccin la Spitalul Militar „Carol Davila", 15 ianuarie 2021

În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore, 3.218 de cazuri de COVID-19 și 66 de decese, anunță sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică informeaza agenția Mediafax. Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 691 488 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 620 058 dintre ele au fost declarate vindecate.

În intervalul 15.01.2021 (10:00) – 16.01.2021 (10:00) au fost raportate 66 de decese (42 bărbați și 24 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Brăila, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj,Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și București.

Premierul României: Se lucreză non-stop pentru deblocarea platformei de programare pentru vaccin

Prim-ministrul României, Florin Câțu

Premierul României Florin Câțu a declarat, sâmbătă, legat de problemele de funcționare a platformei de programare pentru vaccinarea împotriva COVID, că „se lucreză non-stop pentru rezolvarea acestora". El a mai spus că locurile s-au epuizat în unele zone și pentru că nu mai este vaccin, dar că aceste întârzieri în livrare vor fi recuperate, iar până în septembrie vor putea fi vaccinați 10,4 milioane de români.

Legat de centrele de vaccinare, Florin Câţu a susținut că săptămâna viitoare se va ajunge la 300 de centre de vaccinare şi că ţinta este un total de 932 de centre ]n Romania. Și premierul Câțu și președintele României, Klaus Johannis, s-au vaccinat în fața camerelor de luat vederi.

Franța, Marea Britanie și Germania cer Iranul să întrerupă prelucrarea uraniului metalic

Garda Revoluționară iraniană a organizat un exercițiu militar cu rachete și drone în deșertul din centrul țării, 15 ianuarie 2021

Franta, Marea Britanie și Germania au avertizat Iranul să nu înceapă lucrul cu combustibil pe bază de uraniu metalic pentru un reactor de cercetare, spunând că acesta contravine acordului nuclear din 2015. „Încurajăm insistent Iranul să pună capăt acestei activități și să revină fără întârziere la respectarea deplină a angajamentelor asumate în cadrul Planului de Acțiune Comprehensiv Comun, dacă este serioasă păstrarea acestui acord" se arată într-o declarație comună publicată astazi - 16 ianuarie. „Producția de uraniu metalic are implicații militare potențial grave”, se mai arată în declarație, menționând că, în cadrul acordului nuclear din 2015, Iranul s-a angajat să nu se implice în producția de uraniu metalic sau să efectueze cercetări și dezvoltări privind metalurgia uraniului timp de 15 ani. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, a declarat pe 14 ianuarie că Iranul a informat că țara a început să instaleze echipamente pentru producerea de uraniu metalic, într-o altă încălcare a acordului nuclear din 2015.

În ultimele luni, Teheranul și-a redus treptat angajamentul în temeiul acordului nuclear ca răspuns la decizia președintelui american în exercițiu, Donald Trump, de a retrage unilateral Statele Unite din acord în 2018 și de a reimpune sancțiuni regimului iranian. Tensiunile dintre Teheran și Washington au crescut de atunci.

Președintele ales al SUA, Joe Biden, care a fost vicepreședinte când a fost semnat acordul, a declarat că SUA se vor alătura acordului dacă Teheranul revine la respectarea lui strictă. Marea Britanie, Franța și Germania au avertizat la începutul acestei luni că Iranul „riscă să compromită” șansele de diplomație cu Washingtonul după ce Teheranul a anunțat că începe să îmbogățească uraniul cu o puritate de 20%, o acțiune care încalcă prevederile acordului din 2015.

Noul lider CDU este Armin Laschet, guvernatorul landului Renania de Nord-Westfalia

Noul lider CDU, Armin Laschet

Uniunea conservatoare creștină-democrată a Germaniei (CDU) l-a ales pe Armin Laschet, guvernatorul landului Renania de Nord-Westfalia ca noul său lider. Laschet, în vârstă de 59 de ani, l-a învins pe Friedrich Merz. Laschet a câștigat 521 de voturi față de 466 obținute de Merz; un al treilea candidat, proeminentul parlamentar Norbert Roettgen, a fost eliminat în primul tur de vot. În discursul său de victorie, Laschet a promis că va face eforturi pentru ca partidul să se descurce bine în viitoarele alegeri regionale și să păstreze funcția de cancelar. Laschet este lider adjunct al CDU din 2012. Sondajele de opinie arată că partidul creștin democrat are cele mai mari șanse să câștige alegerile federale din acest an. Miza este așadar conducerea Germaniei după epoca Angelei Merkel, care a anunțat că se retrage după 16 ani de conducere a Germaniei. Ea este cancelar din 2005.

Prețul produselor petroliere la benzinăriile Petrom Moldova a crescut considerabil

Benzina, motorina și gazul petrolier lichefiat s-au scumpit considerabil, noaptea trecută, la benzinăriile companiei Petrom Moldova, iar în câteva zile și celelalte rețele de benzinării vor opera majorări, scrie Mold-street.

În cazul benzinei, majorarea este cu un leu și 60 de bani, adică cu circa 10%. Acum un litru de A 95 costă 17 lei și 75 de bani, față de 16 lei și 15 bani, cât costa ieri.

Motorina s-a scumpit cu un leu și 10 bani (8,1%), de la 13.55 la 14,45 lei/litrul. Și prețul gazului lichefiat a crescut cu 60 de bani (6,3%), până la 10 lei și 12 bani.

În Italia se aplică noi măsuri anti-pandemie

Noi măsuri restrictive au fost introduse de guvernul Italiei pe fondul combaterii răspândirii infecției cu virusul Covid 19 pentru perioada 16 ianuarie – 5 martie 2021, informează Ambasada Republicii Moldova în Italia, potrivit Newmaker.md.

Astfel, până la 15 februarie 2021 rămâne în vigoare interzicerea deplasărilor între regiuni sau provincii autonome, cu excepția celor motivate de necesități de muncă, situații de urgență sau de sănătate. De asemenea, este interzisă circulația pe întreg teritoriul Italiei între orele 22.00-05.00. În continuare se acceptă întoarcerea la reședință sau domiciliu;

-vizitele la rude sau prieteni vor fi permise între orele 05.00 – 22.00, o dată pe zi – maxim două persoane (cu excepția minorilor cu vârsta sub 14 ani, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor din aceeași locuință care nu sunt autosuficiente) și doar în cadrul aceleiași regiuni pentru zona galbenă și în cadrul aceleiași comune/oraș pentru zonele portocalii și roșii;

-vor fi permise deplasările în cadrul aceleiași localități, între orele 05.00-22.00 și în afara localităților cu mai puțin de 5 000 de locuitori, pe o rază de 30 km, fără a putea merge în capitale de provincie;

-a fost stabilită așa-numita zonă „albă” – regiunile în care timp de trei săptămâni consecutive numărul de infecții va fi mai mic de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori.

–rămân în continuare în vigoare prevederile ce interzic intrarea în Italia a persoanelor care în ultimele 14 zile au vizitat sau tranzitat Republica Moldova, cu excepția celor care vor prezenta motive doveditoare de: a) muncă; b) urgență absolută; c) sănătate; d) studii; e) întoarcerea la domiciliu sau la reședință. Aceste persoane au obligația de a completa și prezenta, transportatorului la îmbarcare sau persoanei autorizate să efectueze controlul, o declarație pe propria răspundere cu obligația să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile la sosirea în Italia.

Maia Sandu spune că are lista unui guvern bun, dar nu și o majoritate parlamentară de susținere

Președinta Maia Sandu spune că are o echipă care ar putea forma un guvern foarte bun, însă lipsa unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv o împiedică să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, a declarat președinta Moldovei pe postul de televiziune RTR Moldova..

Maia Sandu spune că votarea unui guvern de către actualul Parlament, și demisia ulterioară a respectivului Executiv nu vor face altceva decât să amâne pentru o perioadă nedeterminată alegerile parlamentare anticipate.

Șefa statului moldovean a mai spus că așteaptă decizia Curții Constituționale privind posibilitatea autodizolvării Parlamentului, sesizare depusă de Partidul Acțiune și Solidaritate și abia apoi va lua o decizie în vederea depășirii crizei politice .

Potrivit Constituției, există două posibilități de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate: dacă timp de 3 luni parlamentul nu votează proiecte de lege sau dacă eșuează două tentative de învestire a unui nou guvern.

Numărul deceselor de COVID-19 la nivel mondial a trecut de 2 milioane

Numărul deceselor de COVID-19 înregistrate la scară globală a trecut de 2 milioane vineri, la un an de când infecția a fost detectată în premieră în orașul chinez Wuhan. Numărul deceselor anunțat de Johns Hopkins University se bazează pe informații publicate de autoritățile naționale din țările lumii, dar se crede că bilanțul real este mult mai ridicat. AP notează că pandemiei i-a luat opt luni să facă primul milion de victime, dar mai puțin de patru luni ca să omoare încă o dată pe atâția oameni. Într-o alocuțiune, secretarul general ONU, Antonio Guterres, a spus că efectele pandemiei au fost agravate de absența unui efort de coordonare global. „Știința a reușit, dar solidaritatea a eșuat”, a spus Guterres.

CDU, partidul creștin-democrat din Germania , își alege sâmbătă noul președinte

Norbert Roettgen (stânga), Friedrich Merz și Armin Laschet

CDU, partidul creștin-democrat din Germania , își alege sâmbătă noul președinte. În cursă s-au înscris trei candidați, iar învingătorul are șanse reale ca, după alegerile parlamentare din luna septembrie, să devină noul cancelar al Germaniei, dacă CDU ar câștiga viitoarele alegeri din luna septembrie. Sondajele de opinie arată că partidul creștin democrat are cele mai mari șanse să câștige alegerile federale din acest an. Miza este așadar conducerea Germaniei după epoca Angelei Merkel, care a anunțat că se retrage după 16 ani de conducere a Germaniei. Ea este cancelar din 2005. Centristul Armin Laschet, conservatorul Friedrich Merz şi expertul în politică externă Norbert Roettgen sunt cei trei candidați pentru conducerea CDU. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, moldova.europalibera.org, AICI.

Mai mulți guvernatori americani au declarat stare de urgență înainte de învestirea lui Joe Biden

Guvernatori din mai multe state americane au chemat trupele Gărzii Naționale și au declarat stare de urgență în așteptarea demonstrațiilor de dinainte de învestirea președintelui ales Joe Biden.

FBI a avertizat cu privire la potențialul de violență la toate capitolele din statele americane și a declarat că urmărește o „cantitate extinsă de discuții online”, inclusiv apeluri la proteste armate. Autoritățile au pus în aplicare măsuri de securitate pentru a evita tipul de violențe care au avut loc la 6 ianuarie la Washington, când o mulțime de susținători ai președintelui Donald Trump au luat cu asalt Capitolul în încercarea de a preveni validarea finală a victoriei democratului Joe Biden. Guvernatorii din Maryland, New Mexico și Utah au declarat stare de urgență. Un gard înalt, cu bobine de sârmă ghimpată, deasupra lui a fost ridicat în jurul Capitoliului. Aproximativ 20.000 de soldați ai Gărzii Naționale vor fi implicați în asigurarea securitatii capitalei Statelor Unite.

Patru persoane care vindeau pastile psihotrope de tip „Subutex” au fost reținute de poliție

Patru persoane care comercializau pastile psihotrope de tip „Subutex” au fost reținute de către Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații împreună cu angajații Inspectoratului de poliție Râșcani, sub conducerea procurorilor din cadrul oficiului Râșcani al Procuraturii municipiului Chișinău. În cadrul investigației s-a stabilit că liderul grupării, un bărbat de 33 de ani din Chișinău avea rolul de a organiza introducerea drogurilor în Moldova pe care ulterior le transmitea spre comercializare altor membri a grupului. Fiind identificată metoda prin care se introduceau drogurile în RM, au fost efectuate mai multe acțiuni pentru obținerea probatoriului, iar în cele din urmă a fost reținut în flagrant, liderul grupării având asupra sa un colet în interiorul căruia, printre produse alimentare, au fost depistate 56 de pastile psihotrope, informează agenția Unimedia. Au fost reținuți alți trei bărbați cu vârste cuprinse între 33 și 41 de ani implicați în acțiunea de contrabanda , iar la domiciliul acestora au fost depistate peste 150 de pastile de tip „Subutex”, precum și bani . Drogurile erau transmise din una din țările europene, prin intermediul autobuzelor de rută, asigurînd camuflarea acestora printre produse alimentare, potrivit sursei citate.

În Irlanda se intră doar cu test PCR negativ efectuat cu maxim 72 de ore înainte

Persoanele care călătoresc în Irlanda pot intra pe teritoriul acestui stat cu condiţia prezentării unui test PCR cu rezultat negativ la infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte de intrarea în țară, informează agenția Agerpres.

Măsura intră în vigoare de sâmbătă şi testul trebuie prezentat atât înainte de îmbarcare pe cale aeriană şi maritimă, cât şi la sosirea pe aeroportul din Dublin, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București.

Numărul deceselor de COVID-19 înregistrate la scară globală a trecut de 2 milioane

Antonio Guterres

Numărul deceselor de COVID-19 înregistrate la scară globală a trecut de 2 milioane vineri, la un an de când infecția a fost detectată în premieră în orașul chinez Wuhan. Numărul deceselor, anunțat de Johns Hopkins University, se bazează pe informații publicate de autoritățile naționale din țările lumii, dar se crede că bilanțul real este mult mai ridicat. AP notează că pandemiei i-a luat opt luni să facă primul milion de victime, dar mai puțin de patru luni ca să omoare încă o dată pe atâția oameni. Într-o alocuțiune, secretarul general ONU, Antonio Guterres, a spus că efectele pandemiei au fost agravate de absența unui efort de coordonare global. „Știința a reușit, dar solidaritatea a eșuat”, a spus Guterres.

Președinția a dat publicității lista întâlnirilor pe care Maia Sandu le va avea la Bruxelles

Maia Sandu

Președinția a dat publicității lista întâlnirilor pe care le va avea președinta Maia Sandu în a doua ei vizită oficială în străinătate, pe care o va face în 18-19 ianuarie la Bruxelles. Interlocutorii ei vor fi: Charles Michel, președinte al Consiliului European, Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene, Josep Borell, Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, ca și trei comisari ai UE: Johannes Hahn (Budget și Administrație); Didier Reynders, (Justiție); Olivér Várhelyi ( Vecinătate și Politica de Extindere). Maia Sandu se va întâlni de asemenea cu premierul belgian Alexander De Croo, cu Regele Phillippe al Belgiei și cu David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European. Prima vizită oficială în străinătate ca președintă Maia Sandu a făcut-o la 12 ianuarie, la Kiev.

Producția vaccinului Pfizer anti-COVID se va reduce în săptămânile următoare

Livrările de vaccinuri anti-COVID-19 ale grupului Pfizer se vor reduce în săptămânile următoare din cauza lucrărilor de mărire a capacității de producție la fabrica europeană a companiei, au informat vineri câteva țări beneficiare. Germania a spus că încetinirea producției va dura 3-4 săptămâni. Agenția de sănătate publică norvegiană (FHI), care a făcut prima anunțul, nu a precizat cu cât anume se va reduce producția, dar a anticipat că Norvegia va primi săptămâna viitoare cu aproape 18% mai puține doze. FHI a mai precizat că scopul lucrărilor de la fabrica belgiană a concernului american este mărirea producției anuale de la 1,3 miliarde de doze la 2 miliarde.

Rusia se retrage dintr-un tratat internațional care permitea survolarea unor obiective militare

Rusia a anunțat vineri că se retrage dintr-un tratat internațional care permitea survolarea unor obiective militare, după ce Statele Unite au denunțat înțelegerea. Ministerul rus de externe a spus într-un comunicat că retragerea americanilor anul trecut din Tratatul Cer Deschis (Open Skies Treaty) „a modificat semnificativ balanța de interese a statelor semnatare”, adăugând că propunerile Moscovei de salvare a tratatului după ieșirea Washingtonului au fost tratate cu răceală de aliații Statelor Unite. Tratatul intrat în vigoare în 2002 avusese menirea de a consolida încrederea între Rusia și occident permițând zecilor de țări semnatare să facă zboruri de recunoaștere pentru a colecta informații despre forțele armate și activitățile militare.

Ucraina a scos Moldova de pe „lista roșie” a țărilor cu risc mare de infectare cu COVID-19

Ucraina a scos R. Moldova de pe „lista roșie” a țărilor cu cel mai mare risc de infectare cu COVID-19, a informat Ministerul Sănătății de la Kiev. Potrivit listei actualizate de autoritățile ucrainene, rata infectării în R. Moldova a coborât sub nivelul celei din Ucraina. În practică, aceasta înseamnă că moldovenii pot trece frontiera Ucrainei fără să prezinte un test negativ la COVID-19 și fără să stea în autoizolare timp de 14 zile. Totuși, la intrarea în Ucraina, trebuie să prezinte polița de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru Covid-19. La rândul ei, Ucraina nu se află pe „lista roșie” actualizată săptămânal de autoritățile moldovene. Autoritățile moldovene au informat vineri despre 576 cazuri noi de infectare cu COVID-19, și 17 decese.

Guvernul Olandei și-a dat demisia după un scandal privind alocațiile pentru copii

Prim-ministrul olandez Mark Rutte

Guvernul Olandei, condus de premierul Mark Rutte, și-a dat demisia în urma unui scandal privind alocațiile pentru copii. Decizia este mai mult simbolică, pentru că în Olanda oricum vor avea loc alegeri în martie, iar guvernul va continuă să lucreze, interimar. Anunțul vine după o anchetă parlamentară încheiată luna trecută, care a descoperit că funcționarii de la fisc, cu încuviințarea guvernului, au ruinat financiar mii de familii acuzându-le nejustificat de fraude. Ancheta a stabilit că, pe parcursul ultimilor 10 ani, în care la putere s-a aflat Rutte, aproximativ 10 000 de familii au fost forțate pe nedrept să înapoieze subvenții de mii de euro, confruntându-se ca urmare cu fenomene negative ca șomajul, falimentul și divorțurile. Autorii anchetei au spus că aceste practici au constituit acte de „injustiție fără precedent”.

Germania vrea să discute cu noua administrație SUA despre Nord Stream 2

Germania intenționează să discute cu noua administrație americană despre gazoductul Nord Stream 2 îndată după inaugurarea de la Washington, a spus vineri ministrul de externe german Heiko Maas. Nord Stream 2, menită să dubleze cantitatea de gaze exportate de ruși în Germania, a devenit un subiect de dispută între Washington și Moscova, dar și între americani și unii din aliații lor vest-europeni. Concernul care construiește gazoductul a suspendat lucrările în decembrie 2019, din cauza amenințărilor cu sancțiuni americane. Administrația lui Donald Trump a criticat proiectul pentru că ar mări dependența europeană de energie rusească, iar unele țări est-europene ca Polonia și Ucraina au luat partea Washingtonului, simțindu-se ocolite și ignorate de partenerul lor vest-european, Germania.

Alexei Navalnîi spune că un membru al fundației sale a fost reținut sub acuzații de incitare la extremism

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi spune că un membru al Fundației sale Anti-Corupție (FBK) a fost reținut sub acuzații de incitare la extremism.

Potrivit unei postări pe Twitter a lui Navalnîi din 15 ianuarie, Pavel Zelenski a fost reținut în legătură un tweet trimis anul trecut, după auto-imolarea jurnalistei Irina Slavina în orașul Nijni Novgorod. În tweetul său din 2 octombrie, Zelenski a criticat autoritățile ruse, spunând că sunt răspunzătoare de moartea jurnalistei.

Slavina a murit după ce și-a dat foc la 2 octombrie în fața sediului poliției din orașul ei, în urma unui raid în care poliția a căutat în apartamentul ei dovezi privind legături cu o grupare de opoziție. Înainte de a-și da foc, Slavina a postat pe Facebook declarația: „Învinuiți Federația Rusă pentru moartea mea”.

Igor Dodon susține că Maia Sandu a provocat „o criză politică” prin „inacțiunea sa”

Igor Dodon

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, spune că succesoarea sa la șefia statului, Maia Sandu, a provocat „o criză politică, constituțională și guvernamentală” prin „inacțiunea sa”, într-o aparentă referință la ezitarea președintei de a numi un nou premier. Într-un comunicat, vineri, Dodon mai spune că a convocat pentru luni, 18 ianuarie, Comitetul executiv al Partidului Socialiștilor, pentru a discuta „situația politică dificilă din țară care s-a creat după alegerea noului Președinte”. Maia Sandu a fost criticată și de alți politicieni și formatori de opinie pentru că preferă să aștepte deocamdată ca parlamentul să se autodizolve, în loc să numească unul sau doi premieri care să nu fie acceptați de actualul legislativ, deschizând astfel calea alegerilor anticipate.

Covid-19: Aurel Ciocoi avertizează că ar putea crește semnificativ numărul de infectări

Premierul interimar Aurel Ciocoi în studioul Europei Libere (foto arhivă)

Premierul interimar Aurel Ciocoi a declarat că există posibilitatea ca numărul de infectări cu Covid-19 să crească din nou, ca urmare a sărbătorilor de iarnă, moment în care s-ar putea impune și noi restricții sanitare mai dure. „Nu excludem posibilitatea ca valul de infectări să se extindă în următoarele 10-14 zile, luând în considerație perioada de intubație a virusului”, a spus Ciocoi vineri.

Referitor la vaccinurile anti-COVID-19, pe care R. Moldova speră să le primească în curând, prin platforma COVAX, premierul interimar a declarat că nu este clar dacă va fi Pfizer/BioNTech, un vaccin care necesită condiții speciale de stocare, sau cel al firmei americane Moderna, care este mai simplu de stocat și distribuit.

„S-ar putea să fie Pfizer, s-ar putea să fie Moderna, suntem în discuții”, a declarat Aurel Ciocoi.

Joi, OMS preciza că R.Moldova, alături de alte țări înscrise pe platforma COVAX, va primi vaccinuri la începutul lunii februarie, dar că ritmul procesului de livrare depinde și de dotarea fiecărei țări, logistica pusă la punct pentru distribuire și existența unui plan național de vaccinare.

Dacă însă rata de noi infectări cu coronavirus se menține la cote „rezonabile”, a mai spus Aurel Ciocoi, s-ar putea redeschide și sălile de concerte. Declarația a fost făcută în contextul în care pe 15 ianuarie se marchează Ziua Culturii Naționale.

Resetarea relațiilor cu UE, următoarea prioritate în politica externă (Maia Sandu)

Președinta Maia Sandu la Kiev, după întrevederea cu președintele Ucrainean, Volodimir Zelenski, Kiev, 12 iunie 2021.

Republica Moldova a reușit în ultimul timp să deblocheze relațiile cu vecinii săi - România și Ucraina, iar una din prioritățile următoare este resetarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat vineri președinta Maia Sandu într-un discurs susținut on-line în fața corpului diplomatic și angajaților Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Maia Sandu are programată prima vizită la Bruxelles pe 18 ianuarie.

În privința relațiilor cu Rusia, șeful statului a spus că acestea trebuie să se bazeze pe dialog și respect reciproc. Maia Sandu s-a referit inclusiv la necesitatea evacuării trupelor și munițiilor militare staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, relatează Radio Chișinău.

Președinta Maia Sandu a menționat importanța unei mai bune coordonări dintre politica internă și cea externă. „Prioritatea mea cheie ca președinte, dar și mandatul oferit explicit de cetățeni, este să facem ordine în țară, la noi acasă pentru care va fi necesară o sincronizare maximă între politica internă și cea externă”, a declarat ea.

FBI în alertă din cauza pericolului unor noi proteste violente

Gărzile Naționale protejează clădirea Congresului american în pregătirea ceremoniei de investire a noului președinte, Joe Biden, Washington, 14 ianuarie 2021.

Directorul Agenției Federale de Investigații (FBI) a avertizat că există pericolul unor noi violențe la proteste și mitinguri organizate în zilele premergătoare inaugurării noului președinte american Joe Biden, pe 20 ianuarie. Christopher Wray a declarat joi că FBI urmărește un „număr mare de conversații” pe rețelele de socializate, încercând să distingă între „intenții și planuri concrete”.

El a mai spus, la o întâlnire cu vicepreședintele Mike Pence, că peste 200 de persoane sunt suspectate că ar intenționa să organizeze acțiuni violente, similare cu asaltul asupra Congresului de la Washington din 6 ianuarie, și a avertizat că oricine planifică o astfel de acțiune se poate aștepta la „vizita agenților FBI”.

Între timp, după ce Camera Reprezentanților l-a pus din nou sub acuzare pe președintele Donald Trump, de data aceasta pentru „incitare la violență/insurecție” pentru rolul jucat în asaltul din 6 ianuarie, Senatul dezbate dacă poate organiza procesul unui președinte, după ce acesta și-a încheiat mandatul. Senatul este cel care ar trebui să-l judece pe Trump, după ce a fost „impeached” (pus sub acuzare) de Camera Reprezentanților, dar prima sa ședință este programată pe 19 ianuarie, cu numai o zi înainte de încheierea mandatului. Republicanii președintelui Trump argumentează că, potrivit Constituției, actul de „impeachment” se referă strict la un președinte în exercițiu. Democrații, pe de altă parte, arată că și alți funcționari publici au fost judecați după încheierea mandatului, iar o condamnare l-ar împiedica pe Trump să mai candideze pentru orice funcție publică.

Pentru o condamnare în Senat este nevoie de o majoritate de două treimi, ori până acum, sunt numai câțiva senatori republicani care au declarat că ar sprijini condamnarea lui Trump.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor apără Europa Liberă/Libertatea, ținta legii ruse a „agenților străini”

Organizația internațională „Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor” a cerut autorităților din Rusia să anuleze legea „agenților străini” și să se asigure că agenția federală Roskomnadzor nu devine un instrument de obstrucționare a organizațiilor media și de cenzurare a ziariștilor.

Apelul organizației cu sediul la New York vine la două zile după ce Roskomnadzor a întocmit primele sale opt protocoale privind încălcarea legislației controversate despre „agenții străini” de către instituțiile media și în toate cazurile sunt vizate site-uri ale Europei Libere/Libertatea. Într-un comunicat, Roskomnadzor spune că paginile din internet ale serviciul rus al Europei Libere și televiziunii Current Time, precum și alte două portaluri ar fi comis încălcări administrative prin faptul că nu s-au identificat public ca agenți străini, riscând amenzi.

Legislația rusă privind „agenții străini” a fost adoptată în 2012 și extinsă ulterior, criticii spunând că are scopul persecutării oponenților puterii. Sunt desemnate drept „agenți străini” organizațiile care primesc donații din străinătate sau despre care statul rus consideră că servesc intereselor altor țări, acestea fiind supuse unei monitorizări stricte.

În urma unui amendament adoptat în decembrie 2020, pe această listă pot fi adăugate persoane individuale, inclusiv jurnaliști. Tot ceea ce publică o organizație media desemnată drept „agent străin” trebuie să fie identificat clar drept provenind din această sursă: articol de articol, video de video. Același lucru este valabil pentru relatările oricărui individ calificat drept „agent străin”.

Prin extinderea legii controversate, autoritățile ruse au declarat deschis că „relatarea faptelor constituie o crimă” și că nimic nu le va opri din încercarea de a „reduce la tăcere vocile care doresc să informeze, să apere și să interacționeze cu oamenii din Rusia”, a spus vicepreședinta Europei Libere/Libertatea, Daisy Sindelar.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG