Linkuri accesibilitate

Sprijinirea fără condiții a puterii din Republica Moldova nu a dus și nu va duce la nimic bun (Cristian Ghinea/Dilema Veche)


Începând cu 2014, sîntem deja pe cod portocaliu de instabilitate geopolitica, fiind martorii unor evoluții internaționale periculoase, de intensitate mare (Iulian Fota/Ziare.com)

„Gata cu finețurile”, avertizează Cristian Ghinea în „Dilema Veche”, unde scrie o pagină despre situația economico-politică din Republica Moldova. Ghinea recunoaște că sprijinirea fără condiții a puterii din Republica Moldova nu a dus și nu va duce la nimic bun. O dovedește în primul rând situația sistemului bancar, după ce au ieșit multe la iveală în jurul așa numitului ”jaf al miliardului de dolari”. De fapt, arată analistul, nu s-a ”jefuit” nimic cu mașina blindată. Cele trei băci au fost ”mulse” ani de zile prin credite ”date pe ochi frumoși și telefoane politice”. Iar când situația nu s-a mai putut acoperi, a dispărut o mașină blindată, dar una cu documente, care apoi a ars ”accidental” într-o pădure. România, spune Cristian Ghinea, știe mai bine cum se fac lucrurile astea, după celebrul caz autohton numit Bancorex. Articolul din „Dilema Veche” explică de ce nici privatizarea nu mai este o soluție în Moldova. S-a privatizat câte ceva prin sistemul bancar, dar băncile au ajuns pe mâna unora ca Ilan Shor, unul dintre numeroșii ”oameni-bidon”. Ce e mai grav este că partidele pro-europene care au guvernat după 2009 n-au făcut decât să-i dea la o parte pe profitorii regimului Voronin și să continue în același sistem, dar în folos propriu. Ce ar fi deci de făcut? ”Moldova ar trebui să salveze ce se mai poate salva, să închidă ce nu se mai poate salva și să încerce disperat să atragă bănci mai din Occident care să stabilizeze sistemul pe termen lung”. Uniunea Europerană și România ”au fost prea drăguțe până acum” și ”nu mai e timp de finețuri” (l-am citat pe Cristian Ghinea).

Din păcate, nici tabloul internațional nu arată prea bine. Iulian Fota scrie la Ziare.com că, începând cu 2014, ”suntem deja pe cod portocaliu de instabilitate geopolitica, fiind martorii unor evoluții internaționale periculoase, de intensitate mare”. Cea mai importantă a fost anexarea Crimeii și felul în care Rusia a generat un război limitat - dar tot război - în Ucraina. Uniunea Europeană are de gestionat acum patru mari crize în același timp: Rusia, viitorul euro și propria sa credibilitate economică, refugiații din Orientul Mijlociu și posibila iesire din uniune a Marii Britanii, așa numitul Brexit, arată Iualian Fota, care spune că în aceste condiții nu poate fi exclusă temerea că s-ar putea reveni la înțelegeri de tipul celor din secolul al XIX-lea: o scrisoare a lui Napoleon vorbește despre Valahia si Moldova, oferite șarului rus ca preț al pacii.


O analiză publicată de Hotnews documentează de ce nu are România conducte de gaz cu dublu tranzit, de import și de export, cu țările învecinate: în principal, din cauza unui acord cu Gazprom semnat în 1996 și a altuia, semnat în 1986, cu Rusia sovietică. Cel din 1996 expiră la sfârșitul acestui an, cel de-al doilea, la finele lui 2016. Ele interzic exportul către state terțe al gazelor importate de la Gazprom, ca și conectarea unor terți consumatori la conductele de tranzit. Singura excepție, mai degrabă teoretică, este conducta Iași-Ungheni către Republica Moldova, care are și cale inversă, spre Moldova, doar că nu duce decât la Ungheni unde nu are cine să cumpere gazul. Pe seama acestor denunțate cu greu în 2011, România încalcă deja de doi ani reglementările europene și se află în situație de sancționare, dar Bruxelles-ul a amânat cu un an pedepsele. Oricum, se arată în analiza de la Hotnews, era timpul ca investiții în sisteme de interconectare să fi fost făcute, ori măcar demarate, ceea ce nu este cazul.

XS
SM
MD
LG