Daniel Ioniță: România a încercat să aducă Europa în R. Moldova

În cei 30 de ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale, cooperarea dintre Republica Moldova şi România a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri. În tot acest timp, au fost implementate mai multe proiecte strategice de anvergură, printre care construirea gazoductului Iaşi-Chişinău, renovarea grădiniţelor şi edificiilor de cultură, crearea programului SMURD şi oferirea ajutoarelor în lupta cu pandemia de COVID-19, adică s-a încercat să se aducă o bucăţică de Europa în R. Moldova, a declarat Europei Libere Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chişinău.

Europa Liberă: Avem această discuție tocmai în săptămâna când vor fi organizate mai multe evenimente dedicate Zilei Europei. Pornim acest dialog de la cei 11 ani de parteneriat strategic. De fapt, cum definiți Dvs. această noțiune de parteneriat strategic - obligă la ceva, îndeamnă la ceva? Republica Moldova are mai multe parteneriate strategice cu diferite țări.

Daniel Ioniță: „Într-adevăr, de fapt, nu e o săptămână, este o lună când statele membre ale Uniunii Europene, delegații ale Uniunii Europene la Chișinău vor organiza diverse evenimente tocmai pentru a marca ziua noastră comună – Ziua Europei. O zi în care vorbim despre libertăți, o zi în care vorbim despre responsabilități, o zi în care vorbim despre cetățeni și o zi în care ne gândim la cetățeni, inclusiv ceea ce putem face noi pentru ca cetățenii să trăiască o viață mai bună, mai sigură, mai prosperă, în libertate, în pace, o lume în care cetățenii să fie pe deplin respectați și ascultați, iar visul de prosperitate și bunăstare să nu fie doar un vis, ci pur și simplu să devină o realitate cotidiană, iar Uniunea Europeană pentru asta a fost creată. Mă întrebați de parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova, sigur că înseamnă mai mult, sigur că în spatele acestui parteneriat strategic, care în esență este un document-cadru care consfințește sub aspect politico-diplomatic relațiile speciale dintre România și Republica Moldova, se află ceva mai mult și la fundamentul acestei relații stă patrimoniul nostru cultural comun. Aceasta cred eu că este valoarea inestimabilă a relației speciale dintre România și Republica Moldova, iar prin patrimoniul cultural comun înțeleg limba, înțeleg cultura, înțeleg istoria, înțeleg poveștile celor care au fost separați de războaie, de Prut, de o graniță apărată cu sârmă ghimpată la Prut, dar cei care nu și-au uitat ființa, nu și-au uitat neamul și nu și-au uitat limba. Și de aici...”

Europa Liberă: Dar știți că deseori s-a spus că de la Podul de flori ar trebui construite poduri reale?

Daniel Ioniță: „Pentru asta este parteneriatul acesta strategic, pentru că parteneriatul strategic încadrează în limbaj politico-diplomatic tot ceea ce dorim să facem împreună cu Republica Moldova, astfel încât Republica Moldova să devină un stat capabil la un moment dat să facă pasul către Uniunea Europeană și în direcția asta am tot acționat și vom acționa și pe viitor. Am aniversat recent 11 ani de parteneriat strategic, pe 27 aprilie anul curent, 11 ani care au fost plini de reușite și, totodată, 11 ani care ne obligă ca și pe viitor să fim poate la fel de ambițioși, pentru că sunt o serie întreagă de proiecte asupra cărora mai trebuie să lucrăm împreună. Și aici aș sublinia cuvântul-cheie „împreună”, pentru că pașii respectivi către Uniunea Europeană îi putem face doar împreună.”

Europa Liberă: Și totuși, cooperarea bilaterală dintre Chișinău și București, dintre București și Chișinău a fost cu urcușuri și coborâșuri. Atunci când la guvernare au ajuns partide de stânga, se pare că se răcea relația dintre cele două state și, invers, când vin forțele de dreapta...

Daniel Ioniță: „O relație de vecinătate nu este niciodată simplă, iar relația specială dintre România și Republica Moldova n-are cum să fie simplă. Parteneriatul strategic, cum spuneam, direcționează și ghidează, dacă vreți, într-un format cât se poate de exhaustiv ansamblul acțiunilor pe care le facem pentru Republica Moldova și împreună cu Republica Moldova la diverse niveluri și pe diverse paliere, pentru că avem o dimensiune de cooperare interparlamentară, este o comisie interguvernamentală pentru opțiunea parcursului european al Republicii Moldova, sunt transferurile acestea de expertiză directe, au fost programe directe, sunt schimburile de experiență derulate între instituțiile de pe cele două maluri ale Prutului – toate aceste acțiuni sunt menite pe undeva să facă o Republică Moldova mai bună, în sine o Republică Moldova capabilă să-și asume și să respecte obligațiile pe care și le-a asumat inclusiv față de Uniunea Europeană. Însă dimensiunea aceasta de care spuneam, dimensiunea interparlamentară și dimensiunea interguvernamentală, aceste dimensiuni depind esențialmente de guvernele politice și guvernele care pot să aibă sau pot să nu aibă o anumită voință politică de a avansa anumite proiecte. Dincolo însă de aceste guverne există și foarte multe proiecte pe care România le-a derulat de-a lungul timpului în folosul tuturor cetățenilor din Republica Moldova. Și aceste proiecte, să știți, nu au fost și sperăm să nu fie influențate nici pe viitor de ambiții sau coloraturi politice.”

Europa Liberă: O să ne referim la mai multe dimensiuni, pentru că toate sunt importante în relația bilaterală, dar totuși la acești 11 ani de parteneriat strategic s-au ratat cele 60 de milioane de euro din cele 100 de milioane de euro pe care România s-a oferit să i le acorde Republicii Moldova.

Daniel Ioniță: „Haideți să spunem ce s-a realizat, pentru că s-au ratat și alte oportunități, dar, în același timp, s-au și realizat multe lucruri despre care, că tot suntem în săptămâna Uniunii Europene, este păcat să nu vorbim. S-a obținut încheierea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, cu componenta sa de Acord Cuprinzător de Liber Schimb, care reprezintă cadrul comercial perfect valabil între Republica Moldova și Uniunea Europeană în ansamblu, Uniunea Europeană în ansamblu reprezentând principalul partener comercial al Republicii Moldova în momentul de față.

În acești ani de parteneriat strategic și cu România, am aniversat recent șapte ani de când cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în spațiul Uniunii Europene. Au fost realizate foarte multe proiecte care au unit universitățile și domeniul educațional din Republica Moldova de universitățile și domeniul educațional din întreg spațiul Uniunii Europene. Sigur, acum în pandemie nu mai putem spune chiar o banalitate, e chiar un efort acum să reușești să călătorești în spațiul Uniunii Europene, dar nu din cauza Uniunii Europene sau din cauza barierelor impuse de Uniunea Europeană, ci din cauza acestei nenorocite de pandemii. Dar această pandemie a reprezentat și o oportunitate pe care Uniunea Europeană și statele membre ale Uniunii Europene au valorificat-o în folosul cetățenilor Republicii Moldova, pentru că, în toată această perioadă, Uniunea Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au dat dovadă de solidaritate, au dat dovadă de responsabilitate și au spus Republicii Moldova că doar împreună putem ieși cu bine din această pandemie.”

Europa Liberă: Adevărata sau temeinicia solidarității s-a manifestat în această perioadă de pandemie, România fiind statul care a oferit mai multe doze de vaccin Republicii Moldova. A fost o promisiune a liderului de la Cotroceni. Klaus Iohannis și-a ținut promisiunea, și a onorat-o.

Daniel Ioniță: „Promisiunea nu a fost doar onorată, ci depășită de către Excelența Sa Klaus Iohannis, care a promis, anul trecut, până la 200 de mii de doze de vaccin și România a livrat deja 204 mii de doze de vaccin anti-COVID Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Plus la toate, mulți cetățeni trec Prutul și se vaccinează chiar în România, având cetățenia României.

Daniel Ioniță: „Da, pentru că asta intră, de fapt, în sfera noastră de responsabilitate, abordăm cu maximă responsabilitate relația cu cetățenii noștri și cetățenii cu dublă cetățenie din Republica Moldova sunt eligibili să se vaccineze în România. Și mulți, așa cum ați spus Dvs., au optat, deja au fost eliminate restricțiile de a intra în România, pentru că Republica Moldova a intrat într-o altă categorie de state și, din semnalele mele, sunt mulți cetățeni care profită de această oportunitate și foarte bine fac, pentru că cetățeni sănătoși înseamnă, de fapt, speranțe mai bune pentru noi toți.”

Europa Liberă: Dvs. ați amintit ceva mai devreme că în baza Acordului de Asociere pe care Republica Moldova l-a semnat cu Uniunea Europeană și ale cărui prevederi le implementează actualmente, piața Uniunii Europene a devenit piața numărul 1 unde sunt desfăcute produsele, dar cel mai probabil o să precizați Dvs. că o mare parte din marfa moldovenească ajunge, în primul rând, pe piața României.

Daniel Ioniță: „Da, România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și, evident, aceasta este valabil și în valori absolute, și în valori relative la alte state membre ale Uniunii Europene. Anul trecut ne-am apropiat, chiar în vremuri de pandemie, de două miliarde de dolari americani schimburi economice bilaterale, cu un an înainte depășiserăm această frumoasă cifră de două miliarde de dolari, dar, evident, din cauza pandemiei au fost înregistrate scăderi, aș spune, firești în condițiile cumplite pe care le trăim.”

Europa Liberă: La anumite etape, mulți se întrebau ce explicații are România, când e vorba despre exporturile din regiunea transnistreană pe piața românească.

Daniel Ioniță: „Sunt exporturi din partea Republicii Moldova. Companiile care sunt geografic în Transnistria și multe fac exporturi în spațiul european, inclusiv în România, de fapt fiind înregistrate la Chișinău. Și aceste exporturi sunt făcute în numele Republicii Moldova. Nu avem statistici diferite și nu pot să existe astfel de statistici.”

Europa Liberă: Deci, ele se includ ca exporturi pe care le operează Republica Moldova?

Daniel Ioniță: „Sigur că da. La momentul la care a început să se aplice Acordul de liber schimb și în stânga Nistrului, practic, întreaga zonă este privită la pachet.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană a început să condiționeze asistența pe care o oferă Republicii Moldova de implementarea reformelor și la un moment dat și România a practicat exact același lucru, pentru că așa s-a întâmplat sau altfel (o să ne spuneți Dvs.) cu acele 68 de milioane de euro din creditul de 100 de milioane.

Daniel Ioniță: „Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este un acord pe care cel puțin Uniunea Europeană îl privește cât se poate de serios. Este un acord care aduce cu sine angajamente și responsabilități de ambele părți. Principiul de la care se pleacă este că Republica Moldova este un stat democratic care respectă pe deplin statul de drept, drepturile omului, sistemul de justiție și tot ceea ce stă la baza fundamentului unei societăți veritabil democratice. Toate acestea intră în categoria așa-numitelor criterii politice care sunt nenegociabile, acestea ți le asumi. Or, atunci când sunt remarcate derapaje, atunci când îți dai seama că anumite fapte nu se potrivesc cu vorbele unor lideri politici și anumite fapte încalcă flagrant principiile statului de drept, era firesc ca și Uniunea Europeană și, pe cale de consecință, și România să condiționeze ajutoarele oferite cu generozitate cetățenilor Republicii Moldova de menținerea unui parcurs democratic. NU este o interferență (atenție!) în afacerile interne ale Republicii Moldova, Republica Moldova poate să-și aleagă orice cale dorește, dar dacă Republica Moldova își dorește să aibă relații bune de colaborare cu România sau cu statele din Uniunea Europeană și Uniunea Europeană în ansamblul său, trebuie să respecte măcar aceste condiții minime care țin de principiile democratice și de valorile umane.”

Europa Liberă: Dar eu am reținut declarațiile pe care le-au făcut autoritățile Republicii Moldova, spunând că 32 de milioane de euro nu au fost condiționate și, iată, în continuare s-au pus aceste condiționalități.

Daniel Ioniță: „Dacă mă întrebați de acordul respectiv, permiteți-mi aici să fim corecți cu cei care ne ascultă și să facem un bilanț, dacă vreți, cât se poate de cuprinzător. La categoria reușitelor aș include în cei 11 ani și finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău...”

Europa Liberă: Care deocamdată nu este funcțional...

Daniel Ioniță: „Da, dar noi ne-am angajat să-l construim, alții trebuie să se angajeze să semneze contracte comerciale pentru ca prin gazoductul respectiv să circule și gazul.”

Europa Liberă: Deci, mingea este în terenul Republicii Moldova?

Daniel Ioniță: „Partea ce a ținut de România să știți că noi ne-am făcut-o. Și de asta aș include-o la reușite.”

Europa Liberă: Dar mai trebuie să curgă mult timp până va ajunge și gazul prin țevile acestui gazoduct?

Daniel Ioniță: „Răspunsurile aici le găsiți mai degrabă la Chișinău, și răspunsurile se află în cadrul sintagmei numite securitatea energetică. Securitatea energetică care presupune simultan mai multe extensiuni. În primul rând, acces multiplu la surse de energie, o diversificare a rutelor de energie, o diversificare a posibilităților de asigurare a transportului, inclusiv o posibilitate a consumatorului final de a-și alege de unde anume să se alimenteze.”

Europa Liberă: Recent și președinta Maia Sandu și-a arătat nemulțumirea față de felul cum se înțelege îmbunătățirea infrastructurii energetice între cele două state.

Daniel Ioniță: „Despre asta este vorba. Dacă dorești cu adevărat să contribui la asigurarea securității energetice, trebuie să lucrezi de o manieră hotărâtă la diversificarea inclusiv a rutelor de transport. Abia după aceea poți spune că ești într-o poziție în care ai șansa unor negocieri. Dacă te alimentezi doar de la o singură conductă sau doar într-o anumită direcție, până la urmă, ești obligat să cumperi la prețul care ți se oferă.”

Europa Liberă: Și uneori și șantajabil devine acest comerț...

Daniel Ioniță: „Evident. Nu vreau să folosesc cuvinte mai grele, dar, evident, fiind dependent de o singură sursă, automat asta dă naștere la proliferarea schemelor nu tocmai corecte, încurajează – de ce nu? – corupția și corupția la nivel înalt, mărește prețul la consumatorul final și, nu în ultimul rând, poate cu asta ar trebui să începem, ține în continuare Republica Moldova dependentă, dependentă de o anumită direcție.”

Europa Liberă: Cineva poate își închipuie că, fiind în aria unei influențe, are mai multe beneficii, iar altă parte a populației înțelege invers?

Daniel Ioniță: „Cei care au beneficii sunt puțini, să știți. Cei care plătesc prețul greu al acestei dependențe sunt cetățenii cei mulți, cei care, de fapt, își văd lună de lună factura încărcată la electricitate, factura încărcată la gaz și cei care, de fapt, au vocea ascultată doar foarte, foarte rar, de regulă înainte de alegerile electorale, pentru că după alegerile electorale nu-i mai ascultă nimeni, politicienii își văd de ale lor.”

Europa Liberă: Dar apropo de securitatea energetică. Iată să admitem că nu va mai trece mult timp și va curge gazul prin țevile acestui gazoduct Iași-Chișinău, următorul proiect pe care îl considerați Dvs. important, care ar fi?

Daniel Ioniță: „E vorba de a continua proiectele de interconexiune energetică ale Republicii Moldova cu spațiul european și aceste proiecte vizau o interconexiune pe partea de gaz și o interconexiune pe partea de linii electrice, pe partea de electricitate. Pentru interconexiunea pe partea de electricitate ar fi nevoie în principal de cel puțin două chestiuni care știu că tot discută despre lucrurile respective și recent am observat că și dna președintă Maia Sandu a ieșit public cu un apel către autorități. E vorba de o stație de interconexiune energetică back-to-back și este vorba de o linie electrică aeriană, care, de fapt, alimentează sudul Republicii Moldova cu Chișinăul. În felul acesta, poate fi asigurată infrastructura necesară care să permită la un moment dat interconexiunea energetică cu spațiul energetic european. România deja operează într-un spațiu energetic european comun, suntem perfect sincroni cu tot ceea ce înseamnă interconexiunea cu statele europene.”

Europa Liberă: Republica Moldova mai are mici restanțe la capitolul implementării Pachetului energetic 3, din câte cunosc.

Daniel Ioniță: „Asta este o altă poveste, pentru că există încă mari restanțe, încă nu s-au făcut pași în direcția aceasta, pentru că pașii mari în direcția aceasta ar însemna așa-numitul proces de unbundling, asta înseamnă separarea rețelelor de transport de cele de distribuție, pentru că, în momentul de față, și tranziția, și distribuția se află în mâinile unui singur operator, care, evident, negociază și furnizează, și răspunde potrivit dorințelor proprii, fără însă să existe posibilitatea ca beneficiarii direcți, consumatorii să poată să-și negocieze prețurile.”

Europa Liberă: Despre îmbunătățirea infrastructurii terestre, s-a vorbit despre Autostrada Unirii, și nu doar.

Daniel Ioniță: „Autostrada Unirii iarăși trebuie să facem o diferență foarte mare. Atenție! Asta este o Autostradă a Unirii care unește Moldova noastră din dreapta Prutului cu Transilvania, adică unește estul României cu vestul și această Autostradă a Unirii se sfârșește într-un pod la Ungheni, pod care tot trebuie să facă obiectul inclusiv al unor negocieri de natură politico-diplomatico-juridică și, poate, pe care noi sperăm să putem să îl construim cât de repede posibil, astfel încât și cetățenii din stânga Prutului să poată să utilizeze facilitatea aceasta.”

Europa Liberă: Și din câte cunoaștem, Uniunea Europeană este disponibilă să pună și ea umărul la implementarea multor proiecte care îmbunătățesc infrastructura.

Daniel Ioniță: „Evident. Aproape toate proiectele acestea de infrastructură majoră din România, de fapt, marea lor majoritate vor fi finalizate cu fonduri europene. Ne așteptăm să fim beneficiarii unor fonduri europene substanțiale și este o ocazie unică pe care România nu trebuie s-o rateze de a profita la maximum pentru a-și dezvolta infrastructura de transport, de a-și dezvolta interconexiunile, de a dezvolta drumuri și de a face astfel încât cetățenii nu numai români, dar din vecinătatea imediată să poată beneficia la maximum de această oportunitate.”

Europa Liberă: Dle ambasador, dar pentru a avea un răspuns foarte clar și la întrebarea – care va fi soarta acelor 68 de milioane de euro din creditul de 100 de milioane?

Daniel Ioniță: „N-a fost un credit. Atenție! Acela a fost un ajutor nerambursabil.”

Europa Liberă: Da, așa este... Dna Sandu a spus că ar putea să renegocieze această sumă.

Daniel Ioniță: „Ulterior, deci, ca să fim înțeleși, după ce a fost semnat parteneriatul strategic, o primă măsură luată de autoritățile de atunci ale României a fost să pună la dispoziția Republicii Moldova un acord de ajutor nerambursabil de 100 de milioane din care, practic, au fost derulate, au fost desfășurate, au fost finanțate proiecte în folosul cetățenilor din Republica Moldova. Deci, n-au fost niște bani care au fost transferați de la guvern la guvern, au fost niște bani în seif cu care Guvernul României sau guvernele României, pentru că e vorba de mai multe guverne ale României, guvernele și la noi s-au schimbat, dar, să știți, dragostea și consistența au rămas aceleași, adică și angajamentele pe care le-am avut față de Republica Moldova au rămas aceleași. Deci, din banii respectivi au fost derulate o serie de proiecte în folosul tuturor cetățenilor din Republica Moldova. Să vă dau exemple: grădinițele, multele grădinițe care au fost reconstruite...”

Europa Liberă: Câte?

Daniel Ioniță: „Sunt peste 1.200 de proiecte, multe dintre ele au fost finalizate deja, mai avem și proiecte în curs de finalizare. Asta înseamnă cam circa 2/3 din toate grădinițele care există în Republica Moldova, asta înseamnă că aceste proiecte de renovare a grădinițelor au inclus toate raioanele din Republica Moldova. Recent ne-am apropiat și de Chișinău, am participat inclusiv la o inaugurare de grădiniță aproape de Chișinău. Deci, ușor-ușor, practic, toată harta Republicii Moldova este acoperită.”

Europa Liberă: Edificii culturale...

Daniel Ioniță: „Da, edificiile culturale au fost finanțate. Din banii respectivi au fost finanțate proiectele majore de renovare a edificiilor culturale – Sala cu Orgă, Muzeul Național de Artă, construcția Teatrului „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, au fost finanțate donațiile de microbuze, au fost achiziționate, de fapt, din banii aceștia microbuzele școlare care au fost donate, de asemenea, cele 196 de microbuze școlare în toate raioanele Republicii Moldova, a fost finanțată și o parte din proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău, cred că studiul de fezabilitate, dacă nu mă înșală memoria. Deci, practic, această sumă de 100 de milioane a avut descărcare în diverse proiecte în folosul cetățenilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu condiția ca să existe un proiect, proiectul respectiv să fie unul de interes general și la prețul respectiv pentru finalizarea lui autoritățile să dovedească deplină responsabilitate și susținere. Știu că au mai fost și niște proiecte în domeniul mediului înconjurător, dintre care unele au rămas nefinalizate, pentru că, deși au fost banii acolo, dar, practic, nu s-au aliniat potrivit planetele. Deci, per ansamblu, pentru că și aici – cum să spun? – cifrele nu bat întotdeauna, noi n-am ținut niciodată o matematică strictă, pentru că multe din proiectele pe care le-am realizat au fost finanțate de România și cu alți bani, nu numai din acordul de 100 de milioane. Și e importantă această precizare, pentru că România a avut de-a lungul timpului o contribuție mult mai importantă în Republica Moldova, nu doar cele 32 de milioane de euro menționate de Dvs.”

Europa Liberă: Da, dar voiam să cunoaștem...

Daniel Ioniță: „Asistența oficială pentru dezvoltare, de exemplu, Republica Moldova a fost beneficiarul direct și cel mai mare recipient de asistență oficială pentru dezvoltare furnizat de România în Republica Moldova. De exemplu, a fost o tranșă pentru grădinițe care a fost finanțată doar prin ROAID, adică există finanțarea respectivă și din alte surse.”

Europa Liberă: Am înțeles.

Daniel Ioniță: „Bine, ce se întâmplă cu cele 68 de milioane de euro? Banii, așa cum a fost declarat și cu alte prilejuri de înalte oficialități române, inclusiv de ministrul român de externe, nu sunt pierduți. Lucrăm, în momentul de față, la nivel tehnic, la nivelul Ministerului Afacerilor de Externe de la București la pregătirea unui nou proiect de acord care probabil că va fi prezentat spre negociere și semnare unui nou guvern de la Chișinău atunci când va fi un nou guvern plenipotențiar instituit, încât să avem și cu cine negocia, și cu cine merge mai departe în finalizarea unor proiecte, care nu sunt puține, pe care le avem în continuare în diverse stadii de finalizare.”

Europa Liberă: Despre investițiile românești în Republica Moldova. Uneori s-a accentuat și faptul că greu trec Prutul, alteori s-a argumentat și prin exemplul cu Banca Transilvania, că s-ar fi încercat totuși să se pună piedică aducerii investițiilor românești în Republica Moldova. Dvs. ce ne puteți spune la acest capitol?

Daniel Ioniță: „Pe partea pozitivă există multe investiții din România în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Modeste...

Daniel Ioniță: „Există multe!”

Europa Liberă: Dacă pornim de la gazoductul Iași-Chișinău, sigur că investiția crește.

Daniel Ioniță: „Există multe! Și asta v-o spun în calitatea mea de președinte onorific al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova. Există o asociație profesională care îi unește pe cei mai mari investitori din România care au venit în Republica Moldova și investițiile acestea se cifrează la sute de milioane de euro și la zeci de mii de locuri de muncă. Deci, depinde cum le califici. Și aceste investiții, de fapt, contribuie la susținerea uneori masivă a unor întregi sectoare de activitate din Republica Moldova. Nu doresc să le fac reclamă, nu este rolul meu chestiunea acesta, știu însă că periodic mă întâlnesc ce cei din AIR, acronimul acestei asociații, și știu că nu întotdeauna le este nici lor simplu.”

Europa Liberă: Cât de prietenos este mediul de afaceri din Republica Moldova pentru investitorii din afară?

Daniel Ioniță: „De fapt, acesta este și motivul, pentru că acum cred că putem să spunem din nou lucrurilor așa cum sunt. În așa-numitul „protocol 5”, care n-a fost acceptat de autoritățile de la Chișinău...”

Europa Liberă: Care includea acele condiționalități?

Daniel Ioniță: „Care includea acele condiționalități care, repet, erau în deplină conformitate și în deplină normă cu prevederile Acordului de Asociere era și un articol care se referea la protejarea reciprocă a investițiilor străine? De ce acel articol? Pentru că nu întotdeauna este foarte simplu și foarte clar, vedem că sunt anumite companii europene care au probleme în Republica Moldova și am văzut și cazul unor companii din România care s-au confruntat cu mrejele, cu dificultățile, cu hățișurile, cu nebulozitatea din justiția independentă din Republica Moldova, care, credem noi că este și trebuie să fie în continuare principala prioritate de reformă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce pierde un stat care nu oferă acest mediu prietenos pentru atragerea investițiilor și nu doar pentru asta?

Daniel Ioniță: „Nu vorbim neapărat de un mediu prietenos. Până la un mediu prietenos, ai nevoie de altceva – de un mediu corect. Și eu aș pune corectitudinea înainte atributului de prietenie. Corectitudine înseamnă că atunci când ai probleme, ca investitor serios, cu un partener de afaceri, cu un client, cu mai mulți clienți, chiar cu statul – să ai încredere în sistemul de justiție din țara respectivă și să știi că orice s-ar întâmpla cei care judecă sunt cu adevărat legați la ochi și dreptatea va fi făcută. Deci ai nevoie de această plasă de siguranță în domeniul justiției. Niciun investitor străin serios nu face investiții de natură speculativă. Și noi tratăm cu maximă seriozitate și maxim angajament relațiile cu R.Moldova și nu credem că ea trebuie să se transforme într-un spațiu unde să prolifereze tocmai afacerile acestea nebuloase din mediul speculativ. Ai nevoie, în primul rând, ca investitor serios, de un sistem bancar sigur, predictibil și transparent. Ai nevoie ca banca centrală să fie adevăratul arbitru din piață, iar celelalte bănci comerciale să se alinieze pe deplin prevederilor respective. Pentru că tot experiența recentă a R.Moldova ne-a învățat și pe noi, România, și pe alți parteneri occidentali să fim foarte precauți la astfel de chestiuni.”

Europa Liberă: Dispariția acelui miliard a făcut o imagine proastă R.Moldova.

Daniel Ioniță: „Absolut! Și știm că după dispariția acelui miliard sistemul bancar din R.Moldova a trecut printr-o profundă perioadă de reformare. Știu că o solidă bancă din România a venit și a încercat să contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri și îmbunătățire sistemului bancar din R.Moldova, ca ulterior banca respectivă să înceapă să aibă necazuri. În asemenea cazuri trebuie să ne preocupe sitația investițiilor din UE. Și nu vorbesc doar de România, sunt și alte investiții din spațiul UE care au avut și au în continuare probleme din cauza sistemului de justiție din R.Moldova. Justiția nu trebuie făcută nici în presă, nici la televizor, însă ea trebuie făcută cu maximă responsabilitate. Și când spuneam că asta este principala problemă a R.Moldova, aceasta este concluzia la care am ajuns în urma lungilor și uneori complicatelor discuții discrete pe care le am inclusiv cu colegii ambasadori din R.Moldova.”

Europa Liberă: Ar fi domenii atractive pentru investițiile românești în R.Moldova și dacă da, care ar fi acestea?

Daniel Ioniță: „R.Moldova oferă o serie întreagă de oportunități care, cred eu, încă nu sunt valorificate la deplinul lor potențial. În primul rând trebuie să imaginăm acele proiecte care să-i țină pe moldoveni acasă, să-i țină ocupați și să le ofere salarii atractive, astfel încât să nu mai fie nevoiți să ia calea pribegiei. Știm ce înseamnă și cât de dureroasă este această pribegie pentru absolut toate familiile din R.Moldova. Și nu cred că este nici măcar o singură familie din R.Moldova care să nu fie afectată de această traumă.”

Europa Liberă: Acest exod continuă și dacă e să ne referim la actualele realități, cunoaștem că doar pandemia a împiedicat o bună parte din lucrătorii medicali să treacă Prutul și să muncească în România, pentru că acolo salariile sunt mult mai motivante. Și alte specialități mai sunt care abandonează aici locurile de muncă și merg în vecinătatea imediată, unde se crede că totuși prosperitatea este un pic mai ridicată.

Daniel Ioniță: „Oamenii nu trebuie să fie condamnați, să știți.”

Europa Liberă: Nu sunt condamnați, e o realitate.

Daniel Ioniță: „Da, e o realitate. Am luptat și acționăm pentru libertate, acționăm pentru acest drept de a circula fără niciun fel de bariere, trebuie să profităm de acest drept, dar trebuie să înțelegem și care sunt adevăratele probleme și ce putem face ca și la noi acasă să fie bine. Și asta o vorbesc din perspectiva de ambasador al României. Și România se confruntă cu această problemă, mulți români și-au lăsat în urmă familiile și s-au dus să lucreze cu speranța unui viitor mai bun pentru cei dragi lor.”

Europa Liberă: Sunt cunoscute aici și cazuri când reprezentanți ai mediului de afaceri au abandonat activitățile pe care le desfășurau aici și acum au ajuns prosperi oameni de afaceri în România.

Daniel Ioniță: „Păi, cifrele cred că vorbesc de la sine. Să-mi fie iertat dacă n-o să vin chiar cu cifra exactă (efectiv, nu-mi aduc aminte), dar circa 1600 de companii cu capital românesc sunt înregistrate în R.Moldova și circa 6500 de companii cu capital din R.Moldova sunt înregistrate în România.”

Europa Liberă: Predictibilitate și justiție.

Daniel Ioniță: „Da. Intri într-un spațiu unde sunt respectate normele și-ți dai seama că, de fapt, și afacerea ta este respectată, pentru că justiția va fi făcută, pentru că sistemul bancar este sigur, pentru că normele sunt cele cunoscute. Sigur, poate nu câștigi brusc cât ai câștigat în alte spații, dar nimeni nu vine să-ți amenințe afacerea sau să-ți pună condiții sau mai știu eu ce, gen atacuri raider etc.”

Europa Liberă: În cei trei ani de independență pe care o să-i marcheze R.Moldova pe 27 august a crescut curentul unionist. Cum vedeți Dvs. încrederea în creștere pentru acest curent?

Daniel Ioniță: „Eu cred că e vorba de trezirea unor sentimente care au fost tot timpul acolo. Familiile n-au putut fi niciodată despărțite. Și sunt și eu de aproape cinci ani aici și am cunoscut dramele multor familii și din România, și din R.Moldova. Sunt, de fapt, mulți cetățeni români care s-au stabilit cu traiul după cel de-al doilea război mondial în România, după ce au fost alungați de aici. Sunt familii care au fost departe. Practic, e acea fibră națională care nu are nimic nici cu politica, nici cu alte interese și transcende aceste sentiment. Sunt sentimente firești.”

Europa Liberă: E cunoscut numărul celor care au dobândit cetățenia?

Daniel Ioniță: „Trebuie să întrebați la autoritatea națională pentru cetățenie, ei sunt cei care, de fapt, au aceste date statistice. Datorită pandemiei, evident că și activitatea dumnealor în România și activitatea noastră a fost afectată, pentru că n-am mai putut să lucrăm la capacitatea dorită.”

Europa Liberă: Mulți oameni sunt supărați că așteaptă redobândirea cetățeniei și doi, și trei, și chiar patru ani.

Daniel Ioniță: „Acum s-a mai adăugat ceva la această așteptare, nu numai faptul că așteptau doi-trei ani, acum așteaptă să depună și jurământul. Suntem și am fost obligați datorită pandemiei să ne restricționăm activitatea, avem spațiile pe care le avem. Trebuie să asigurăm un număr de metri pătrați pentru toți solicitanții de azil. Am modificat procedurile, în sensul ușurării și simplificării lor...”

Europa Liberă: Dar s-a reluat această procedură de depunere a jurământului și acuma...

Daniel Ioniță: „Da, sigur. Dar se întinde timpul de așteptare. Și înregistrarea poate fi făcută doar electronic, pe www.econsulat.ro. Îi sfătuiesc și pe această cale pe toți cetățenii să nu apeleze la serviciile firmelor de consultanță. Sunt mulți care încearcă să se prezinte ca fiind oameni de-ai noștri. Repet, singura formă e înregistrarea online.”

Europa Liberă: Dar aceste firme de consultanță au dreptul la existență?

Daniel Ioniță: „Păi, dacă-și plătesc taxele și impozitele, de ce nu? Nimeni nu interzice activitatea de intermediere și atâta vreme cât acționează în câmpul legal au tot dreptul. Eu îi critic, de fapt, pe cei care spun că acționează în numele nostru.”

Europa Liberă: Și deseori mai pot fi auzite vocile cetățenilor care spun că pentru a redobândi cetățenia sunt nevoiți să scoată din buzunare sume fabuloase.

Daniel Ioniță: „Asta în condițiile în care toate serviciile noastre consulare sunt gratuite, și aș sublinia chestiunea aceasta, iar programarea se face doar în format electronic. Singura excepție o reprezintă pașapoartele, pentru că e o taxă care trebuie plătită pentru eliberarea fizică a pașaportului, dar toate celelalte servicii sunt gratuite.”

Europa Liberă: Despre înfrățirea primăriilor să vorbim.

Daniel Ioniță: „Este o oportunitate care cred eu că nu este încă valorificată suficient. De ce? Pentru că noi, în România, avem o legislație care permite autorităților centrale și autorităților locale să intre în programe directe de înfrățiri cu entități, cu structuri similare din R.Moldova. Mai mult, pot să finanțeze direct anumite proiecte în folosul cetățenilor. Și au existat aici, cum să spun, puseuri de voință care au fost după aceea dublate de frâne, dacă vreți, pe acest proces de apropiere, din teama unora sau a altora, poate, și de cuvântul înfrățire , poate și din cauza asocierilor de rigoare cu numele de Unire.”

Europa Liberă: Dar țin minte că la un moment dat nu conta ce culoare are primarul, procesul era în ascensiune și chiar au început să se implementeze anumite proiecte.

Daniel Ioniță: „Da, sunt multe proiecte, inclusiv în Chișinău. Dacă veți merge în parcul Valea Morilor, scara aceea de granit este așa de frumoasă tocmai datorită unei contribuții substanțiale din partea unei primării de sector a municipiului București. Sunt multe astfel de proiecte. La Soroca dacă veți merge, sunt secții spitalicești care au fost renovate de la zero cu bani din România. Sunt foarte multe proiecte derulate direct între entitățile respective, fără ca să mai treacă pe la diverse autorități, de control, cel puțin din România. Și toate aceste proiecte au contribuit la strângerea legăturilor directe, interpersonale, care au existat și care vor exista, cred eu, în permanență.”

Europa Liberă: Dle ambasador, dar cum vedeți Dvs. acest parcurs de integrare europeană a R.Moldova, cu perspectivă sau anevoios?

Daniel Ioniță: „Este un parcurs extrem de dificil, care presupune un efort susținut, în primul rând din partea autorităților. Pentru că autoritățile sunt cele care trebuie să dea dovadă de voință politică, atunci când se pune problema unor reforme, dar nu reforme de dragul reformelor. Și aici, atenție, dacă utilizăm prea des acest cuvânt, reformă, oamenii nu mai cred în ele.”

Europa Liberă: Se banalizează.

Daniel Ioniță: „Se banalizează și devine acea sperietoare sau devine acel obiectiv pe care niciodată nu-l vei atinge. Nu, o reformă substanțială presupune, în primul rând, crearea unor instituții solide, care să aplice cât se poate de clar și de corect politici în folosul cetățenilor și aceste instituții să fie suficient de reziliente, cum spunem noi, încât să facă față cu ușurință provocărilor interne și externe. Asta înseamnă că, per ansamblu, cetățeanul, știe că dacă are o problemă de justiție, trebuie să știe cui să se adreseze și că i se va face dreptate. Fie că vrea să acceseze niște fonduri de ajutorare în agricultură, urmează o procedură la capătul căreia primește fondurile respective. Știe că dacă e vorba de un sistem de sănătate, poate să aibă încredere în sistem: e o bază de date, e un sistem de asigurări care funcționează, este o asistență primară care i se oferă gratuit etc. Până la urmă, e vorba de viața simplă, de zi cu zi a cetățeanului, care din experiența noastră și din punctul nostru de vedere trebuie să fie una mai predictibilă, una mai stabilă, care să fie îndreptată către prosperitate, pentru că e normal să-ți dorești, la un moment dat, să trăiești mai bine, că doar de asta trăiești.”

Europa Liberă: Dvs. le dați dreptate celor care spun că miza sunt alegerile parlamentare anticipate și că doar după aceste alegeri se va clarifica situația?

Daniel Ioniță: „Nu știu dacă se va clarifica situația după aceste alegeri, pentru că nu pot să văd chiar atît de departe în viitor. Și nu cred că eu trebuie să le dau dreptate. Dreptatea a fost făcută recent, la Curtea Constituțională, și cetățenii, în marea lor majoritate, așa cum simt eu, chiar își doresc o resetare a actualului parlament, cu speranța că viitorul parlament va oferi o perspectivă mai bună către viitor. Și sperăm că viitorul parlament va da naștere unui guvern care să aibă o agendă pro-europeană cât mai clară, cât mai predictibilă, cât mai în folosul cetățeanului, care să permită atât reluarea dialogului și consolidarea relațiilor cu statele vecine R.Moldova. Și mă refer aici, în primul rnd, la România, pentru că de România sufăr și îmi pasă acum. Dar nu numai. Mă refer și la reluarea relației R.Moldova și cu alți parteneri de dezvoltare: cu FMI, cu UE în ansamblul său, mai sunt încă niște fonduri care sunt încă accesate de către R.Moldova, atât ca suport bugetar, cât și a doua tranșă din linia de ajutorate Omnibus, de asistență macrofinanciară. Sunt multiplele proiecte care necesită, în primul rând, voință politică la Chișinău.”

Europa Liberă: R.Moldova pe calea eurointegrării: cu sau fără Transnistria?

Daniel Ioniță: „Depinde de R.Moldova. Acesta e un proces lung, de transformare democratică, care trebuie să vizeze toată societatea, în ansamblu, care trebuie să fie direcționat politic de către lideri. Deci ai nevoie de lideri care cu adevărat să creadă în acest proces și totodată ai nevoie de cetățeni care să-i susțină pe liderii respectivi, pentru că, până la urmă, ei sunt beneficiarii direcți ai acestui proces. Cu sau fără Transnistria? Procesul de reintegrare al R.Moldova tot de liderii Dvs. depinde, tot de cetățenii Dvs. depinde. Poziția României în dosarul respectiv este una cât se poate de clară.”

Europa Liberă: Dar R.Moldova sub care umbrelă își asigură securitatea, din observațiile Dvs.?

Daniel Ioniță: „Dacă ne uităm în Constituția R.Moldova...”

Europa Liberă: Are articolul care stipulează neutralitatea.

Daniel Ioniță: „Vom vedea că există un articol care vizează neutralitatea, deci nu are nevoie ca cineva să-i asigure securitatea. Dacă ne uităm la realitățile din R.Moldova, vedem că o parte din teritoriul recunoscut internațional al R.Moldova este în continuare ocupat de forțe care se află în continuare aici fără consimțământul statului-gazdă. Acesta este limbajul folosit la OSCE.”

Europa Liberă: Dar cum au reușit alte state să convingă Rusia să-și retragă armatele și de ce R.Moldova nu poate convinge Kremlinul că trebuie să-și retragă forțele?

Daniel Ioniță: „Răspunsul cred că trebuie să-l găsiți tot Dvs., cetățenii R.Moldova, și eu aș zice că aveți unde să vă uitați. Sunt exemple foarte bune în UE, care au reușit să facă pași uriași înainte. Nu mă refer doar la poveste de succes a celor trei state baltice, care cu treizeci și ceva de ani în urmă erau într-o situație similară. Și să ne uităm acuma la statele baltice care sunt state-membre și respectate atât ale NATO, cât și ale UE, state care asigură prosperitatea cetățenilor lor și care mai mult contribuie la securitatea și prosperitatea și a altor state.”

Europa Liberă: În R.Moldova guvernările de multe ori pedalau pe ideea că vițelul blând suge de la două vaci.

Daniel Ioniță: „Poate că unii pedalează în continuare pe această idee și promovează diverse „politici”, care se dovedesc a fi, la totalul zilei, total dezechilibrate și al căror rezultat este această situație de totală incertitudine. Eu întotdeauna am spus și o să repet, chiar cu riscul de a fi criticat de unii: este important ca R.Moldova să-și definească cu claritate viziunea strategică și este important, în primul rând, ca R.Moldova să acționeze cu claritate pentru a-și atinge această viziune strategică. Dacă vrei să mergi spre UE, înscrie-te pe drumul care duce spre UE și te asigurăm noi că nu vei fi singur pe drumul acela. Și nu va fi numai România alături de tine, ci și toate statele membre ale UE alături de tine, vor fi și partenerii internaționali de dezvoltare alături de tine! Pentru că, până la urmă, toți sunt interesați de sporirea democrației, de întărirea statului de drept, de consolidarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Dacă stai în această situație de echilibru instabil și dacă vrei și un picior în stânga și un picior în dreapta, și cu unii și cu alții, și să spui ceva pentru urechile unora când ești într-o altă capitală să spui altceva pentru urechile altora, până la urmă devii ușor neserios.”

Europa Liberă: Dvs. aveți o ședere deja lungă în R.Moldova, în general, la 9 mai ce faceți?

Daniel Ioniță: „În general, la 9 mai voi sărbători Ziua Europei, întotdeauna și cu mare plăcere. Și anul acesta, în pofida pandemiei, împreună cu colegii din statele-membre, avem o agendă extrem de bogată în evenimente, interviuri, interacțiuni online. Cu părere de rău, nu vom fi nici anul acesta capabili să organizăm Orășelul European care în anii trecuți era un prilej de imensă bucurie pentru toți.”

Europa Liberă: Dar ați urmărit percepția cetățenilor de când ați venit în R.Moldova și până astăzi referitor la cum văd ei apropierea țării lor de UE?

Daniel Ioniță: „Sigur că da, urmărim constant toată chestiunea aceasta.”

Europa Liberă: Și ce ați observat?

Daniel Ioniță: „Observăm în continuare o societate divizată, persistența în societate a unor mentalități și a unor nostalgii vechi și unii lideri politici care profită tocmai de aceste aspecte tocmai pentru a-și atinge niște agende politice interne, nerealizând de fapt, că prin aceasta, în loc să contribuie la o clarificare a viziunii strategice, lasă agățată R.Moldova într-o zonă mai degrabă gri. Am mai spus-o și repet, oricât de mult ai vrea, nu poți să evadezi nici din istorie, nici din geografie. Ambele aceste materii, pe care le înveți la școală, trebuie să ți le asumi și să le folosești în interesul propriilor cetățeni.”

Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul R.Moldova în următorii zece ani?

Daniel Ioniță: „Depinde, până la urmă, de modul cum vor vota cetățenii R.Moldova, pentru că parlamentul este o expresie a unei voințe populare. Și trebuie să ții cont de voința populară. Dacă majoritatea cetățenilor vor fi pentru o direcție pro-europeană clară, R.Moldova are șansa să se transforme în bine, să devină un spațiu din care moldovenii simpli să nu mai dorească să plece, ci din contra – un spațiu extrem de primitor pentru cei care deja au plecat și să sperăm că vor și reveni acasă. Dacă cetățenii vor vota altfel, vor continua situații acestea de echilibru instabil, într-o situație de vecinătate, însă, destul de complexă.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cu ce asemănați, cu ce comparați R.Moldova?

Daniel Ioniță: „Nu pot s-o compar cu nimic. R.Moldova este unică. Nu are termen de comparație, pentru că, în pofida faptului că este o democrație tânără, în pofida faptului că, iată, pe 27 august vom aniversa împreună, inclusiv, 30 de ani de relații diplomatice, R.Moldova este extrem de complexă sub aspectul problematicii, sub aspectul diviziunilor și faliilor de conotații lingvistice și etnice, sub aspectul apartenenței la un spațiu geopolitic și geostrategic.”

Europa Liberă: Mai spun voci care spun că România, care a recunoscut prima independența R.Moldova a greșit atunci, în 1992.

Daniel Ioniță: „Într-o societate democratică, eu cred că trebuie să ținem cont de faptul că totdeauna vor fi și voci care nu vor fi de acord cu tine. Și cred că de aici pleacă esența democrației. Doar dacă ai voci care nu sunt de acord cu tine, îți dai seama că trăiești într-o societate cu adevărat liberă și cu adevărat democratică.”

Europa Liberă: Vă mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii în studioul Europei Libere.

Daniel Ioniță: „Eu vă mulțumesc și vă doresc tuturor multă sănătate, multă încredere și multă speranță într-un viitor mai bun.”