Declarații ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen sunt preluate de portaluri de știri din România. Potrivit Aktual24.ro Rusiei i se reproșează „încercarea fățișă” de a intimida guvernul reformist de la Chișinău printr-o criză provocată a gazelor. Uniunea Europeană dorește bune relații cu Rusia, dar totul depinde de comportamentul acesteia - vezi actualele masări de trupe la granița Ucrainei. Pe G4 Media, știrea vine și cu alte detalii desprinse din declarațiile făcute agenției Reuter de președinta Republicii Moldova Maia Sandu, care a spus că Moscova face dificilă viața Moldovei prin politica Gazprom. Invocând pretinse datorii ale MoldovaGaz exact în contextul creșterii explozive a prețului gazului rusesc pe piața europeană, compania rusă și-a procurat un avantaj în negocieri. Contractul încheiat este unul „rezonabil”, a spus Sandu, dar nu e mai puțin adevărat că Gazprom folosește prețuri preferențiale pentru parteneri favoriți – cazul Serbiei, care plătește un preț mult mai mic decât Moldova și are contract pe șase luni, nu pe 5 ani cum i s-a condiționat Chișinăului.
Progresele deja înregistrate de Ucraina, Moldova și Georgia încă nu le califică la integrare
Platforma de opinii de la Hotnews publică un interviu cu Angela Grămadă, cercetător specializat în domeniul relațiilor Rusiei cu blocul vestic și Estul European, ca și pe problemele Parteneriatului estic. Dialogul e prilejuit de cea de-a șasea întâlnire a statelor membre ale Parteneriatului Estic și prima după patru ani. Angela Grămadă evocă problemele apărute în Armenia de pildă, unde Uniunea Europeană s-a implicat ca mediator în dialogul dintre guvern și opoziție, dar deciziile sunt contestate puternic din interior. Oricum, ar trebui conștientizat, susține experta, că progresele deja înregistrate de Ucraina, Moldova și Georgia încă nu le califică la integrare. Se insistă și pe sensul noțiunii de „reziliență”, tot mai prezentă în documentele europene: ar fi vorba de „impermeabilitatea actului decizional la provocări și riscuri externe, pe care societatea este pregătită să le depășească în termeni temporali restrânși și cu resurse minime”. Alt subiect - teama de un anumit grad de „cedare de suveranitate” către Bruxelles: pentru statele din Parteneriatul estic care și-au exprimat dorința de aderare la Uniune, „Regulile și procedurile curente în spațiul european au fost miza”, nu neapărat statutul de membru „sau angajarea țării într-un proces ireversibil de cedare treptată a suveranității”.
Dacă ieri judecătorul Cristi Danileț a fost exclus din magistratură prin aplicarea celei mai severe sancțiuni din statutul Consiliului Superior al Magistraturii, azi s-a obținut o victorie, fie și tardivă, a statului de drept : ministrul Florin Roman din noul guvern condus de Nicolae Ciucă a demisionat, după ce devenise evident că în CV-ul său era plin de falsuri, descoperite de jurnaliști și invocate în parlament din opoziție (de la USR). Costi Rogozanu scrie în Libertatea despre penibilul acestui „caz Danileț”. Nu împărtășește popularitatea de care se bucură judecătorul, așa că excluderea lui din magistratură poate fi și dovada eșecului reformei justiției, demarată „en fanfare” în urmă cu 20 de ani. Ce a produs ea ? Doar un număr de „supra-justițiari, specie de investigatori cu ungere directă din SRI”, spune Rogozanu, precum și percepția publică a faptului că „există dreptate de la o anumită avere în sus, când ai bani de avocat, în rest avem o rezervație unde zburdă interlopii, loverboy-ii și toată fauna”. Postările de pe TikTok pentru care a fost pedepsit Danileț rămân ridicole, dar nu sunt nicidecum niște ipostaze private, cum susține pedepsitul, ci prezență în spațiul public a unui magistrat.
