Vorbind miercuri de la Kiev, secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut lui Vladimir Putin să aleagă calea „diplomației și a păcii” în chestiunea Ucrainei și a securității în Europa de est.
Blinken a sosit miercuri, 19 ianuarie, în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba. Zelenski a mulțumit SUA pentru sprijinul militar, financiar și tehnic, adus Kievului «în vremuri dificile». „Știm că există planuri de sporire a numărului de trupe aflate la granița cu Ucraina, iar acest lucru i-ar putea permite președintelui Putin să recurgă la acțiuni agresive suplimentare împotriva statului vecin”, a avertizat Antony Blinken.
De la Kiev, Blinken va pleca la Berlin, pentru convorbiri cu șefa diplomației germane Annalena Baerbok. Blinken urmează să discute și cu reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei despre „eforturile comune pentru descurajarea unei posibile viitoare agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei”, dar și despre costurile economice și alte consecințe calificate drept "masive" pe care le va suporta Rusia, dacă atacă Ucraina.
Casa Albă a avertizat ieri că un atac rus împotriva Ucrainei «poate surveni în orice moment», cum o scrie Washington Post. Vineri, 21 ianuarie, Blinken se va întâlni la Geneva și cu omologul său rus Seghei Lavrov.
Rusia a masat, în apropierea frontierelor Ucrainei, circa 100.000 de militari, dar și material greu și spitale de campanie, ceea ce nu face decât să întărească spaimele occidentale că s-a pregăti o invadare a Ucrainei. Principalul punct de discordie între Occident și Rusia rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să nu se alăture niciodată Alianței Nord Atlantice - NATO, ceea ce atât Washingtonul cât și NATO au refuzat din start.
NATO a făcut o promisiune formală Ucrainei și Georgiei, la summitul de la București din 2008, că cele două republici foste sovietice se vor alătura într-o zi Alianței. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a repetat de altfel miercuri că Rusia nu se poate opune dorinței Ucrainei de a deveni un membru al alianței militare occidentale.
Ca într-un joc de poker diplomatic, răspunsul Rusiei a fost săptămâna trecută acela de a ridica bluful cu un grad: cum o anunță agenția oficială rusă TASS, vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov a spus că dacă tensiunile cu occidentul nu se aplanează, nu poate exclude desfășurarea de trupe rusești în Cuba sau Venezuela.
Exact în momentul aterizării lui Antony Blinken la Kiev, astăzi președintele Franței Emmanuel Macron își ținea discursul inaugural în fața Parlamentului European, reunit în ședință plenară. Printre elementele noi ale acestui prim discurs european al lui Macron la începutul mandatului de șase luni al Franței în fruntea Consiliului European a fost remarcată fraza: — “trebuie să vorbim cu Rusia”.
Combinat cu insistența lui Macron asupra necesității ca Europa să devină o forță militară și autonomă strategic, asta trebuie văzut ca o aluzie directă la faptul că UE este absentă în discuțiile Washington - Moscova prind Ucraina și securitatea în estul continentului.
„Întâlnirea ultimei șanse?”: Ce spune presa
„Întâlnirea ultimei șanse?", se întreabă Le Temps, la Geneva. „În vreme ce mulți experți se tem de tropăitul cizmelor care se aude dinspre granița Ucrainei, în urma eșecului diferitelor întâlniri din ultima săptămână […], totul nu este lipsit de speranță. Dar discuțiile rămân extraordinar de complicate”, remarcă cotidianul elvețian.
The Guardian, la Londra, consideră că tensiunile sunt departe de a se fi potolit. “Situația rămâne mai degrabă sumbră”, socotește și Politico, la Bruxelles.
“E prea devreme pentru a spune dacă guvernul rus este interesat de diplomație”, este concluzia din Financial Times, la Londra. Potrivit Wall Street Journal, SUA vor anunța mâine, joi, noi sancțiuni, în vreme ce Deutsche Welle dezvăluie că și europenii pregătesc măsuri similare.
