Ştiri
CEC a stabilit numărul buletinelor de vot pentru diasporă
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat în ședința din 2 octombrie, un tiraj de peste 850 de mii de buletine de vot pentru secțiile de votare din străinătate. Marea majoritate vor fi tipărite în limba română și rusă, iar alte câteva sute - în găgăuză.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că tirajul buletinelor a fost stabilit în baza propunerilor Ministerului Afacerilor Externe. Membrii CEC au dispus majorarea numărului de buletine de vot în cazul a 9 secții de votare din Canada, Franța, India, Țările de Jos și SUA. Legislația prevede că pentru o secție de votare pot fi distribuite maxim 5.000 de buletine de vot, a adăugat șefa autorității electorale.
Astfel, din totalul de 852.200 de buletine de vot ce vor fi tipărite, 775.350 vor fi în limba română, 76.330 în rusă și 500 de buletine în limba găgăuză, pentru secțiile de votare din Turcia.
La 26 septembrie, CEC a dat startul tipăririi buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie, care vor fi utilizate în secțiile de votare din străinătate pentru votul prin corespondență. Tipărirea lor are loc mai devreme din motive tehnice. Buletinele vor fi transmise Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care le va distribui către secțiile de votare.
Pentru votul prin corespondență s-au tipărit 5.427 de buletine de vot, câte 1.809 buletine pentru trei exerciții electorale (două tururi ale prezidențialelor și referendum).
Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie, CEC va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.
În total, 11 candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
CEC a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru prezidențiale și referendum
Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit tirajul buletinelor de vot ce vor fi folosite de către secțiile de votare din Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie.
Astfel, tirajul total al buletinelor de vot pentru fiecare scrutin este de 2 729 996 buletine de vot, dintre care 2 092 641 buletine de vot în limba română, 631 979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3 400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.
Este pentru prima dată când buletinele de vot vor fi tipărite în limbile minorităților etnice, precizează CEC.
Pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului vor fi tipărite 90 000 buletine de vot, dintre care 45 000 de buletine în limba română și tot atâtea în limba rusă.
Buletinele de vot tipărite vor fi distribuite birourilor electorale ale secțiilor de votare prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție.
CEC a tipărit deja câte 1 809 buletinele de vot pentru cei care au solicitat să-și exercite dreptul de vot prin corespondență și câte 852 200 buletine de vot, pentru fiecare scrutin, destinate secțiilor de votare din străinătate. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mii de oameni au demonstrat la Berlin „pentru pace”, cerând oprirea livrărilor de arme către Ucraina
Mii de protestatari au dat curs apelului lansat de inițiativa „Niciodată din nou război” de a mărșălui prin centrul Berlinului cu ocazia Zilei Unității Germane, marcată pe 3 octombrie, afișând bannere prin care cereau diplomație în loc de război și oprirea livrărilor de arme către Ucraina.
Mulți participanți la marș au fluturat steaguri cu porumbelul păcii.
Poliția orașului, care a desfășurat aproximativ 1.000 de oameni pentru a monitoriza protestul, nu a raportat niciun incident notabil.
Poliția a estimat numărul participanților la marș la aproximativ 10 000, în timp ce organizatorii au declarat că au fost 30 000.
Participanții la marș pe unul dintre trasee și-au exprimat solidaritatea cu oamenii din Fâșia Gaza, afișând pancarte care cereau încetarea „terorii ocupației” și „NATO împinge războiul și genocidul - Solidaritate cu Donbas și Gaza.
Pe unele dintre pancarte se putea citi „Opriți teroarea ocupației” și „NATO poartă război și comite genocid - solidaritate cu Donbas și Gaza”. Ocazional s-a strigat „Israel, ucigaș de copii”.
Alianța „Nie wieder Krieg”, care face parte din mișcarea germană pentru pace, solicită negocieri pentru a pune capăt imediat războaielor din Ucraina și Gaza și se opune amplasării de rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania începând cu 2026, în cadrul planului anunțat recent de cancelarul federal Olaf Scholz (SPD).
La marș a putut fi văzută printre alții deputata din Bundestag Sara Wagenknecht, una din figurile noi și controversate ale scenei politice germane, al cărei partid combină elemente de stânga tradiționale cu naționalismul - manifestat inclusiv prin dorința de restrângere a imigrației.
Germania se numără printre țările care sprijină cel mai mult efortul militar defensiv al Ucrainei, ca și dreptul Israelului de a se apăra, inclusiv de grupări teroriste precum Hamas sau Hezbollah.
Ziua Unității Germane este una din sărbătorile anuale care prilejuiesc, ca și 1 Mai, demonstrații de cele mai diverse culori politice și cu revendicări dintre cele mai variate, inclusiv pe plan internațional, adesea în contradicție marcantă cu politicile oficiale ale Germaniei. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor
Poliția și Procuratura Anticorupție din Republica Moldova susțin că au demantelat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor înaintea scrutinului prezidențial și referendumului constituțional din 20 octombrie.
Investigațiile continuă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, au susținut pe 3 octombrie un briefing pentru a prezenta detalii legate de anchetă.
Potrivit materialelor urmăririi penale, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130 000 de cetățeni moldoveni.
„Constatăm un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova – de finanțare și de corupere, în vederea perturbării procesului electoral”, a declarat Cernăuțeanu, adăugând că țara este ținta „unor atacuri directe care vin din Federația Rusă”.
Poliția susține că rețeaua ar avea o „structură ierarhică bine organizată” și ar fi alcătuită din 130 de „lideri teritoriali” care dirijează activitatea grupului, acumulează listele cu datele de identitate a persoanelor racolate de către „președinții de sector”, date care sunt transmise apoi în Federația Rusă pentru înregistrare și deschiderea conturilor bancare în banca comercială ,,PromSveazBank”.
- Citește și: Cinci persoane reținute la Comrat: ar fi fost finanțate din Rusia pentru a influența alegerile moldovene
Din rețea ar mai face parte 1927 „președinți de sector” și peste 50 000 „activiști” care „racolează și dirijează activitatea grupului de simpatizanți din sectorul deservit”.
Potrivit poliției, peste 70 000 de „simpatizanți” ar fi fost deja racolați contra unor sume de bani și instruiți să voteze la referendum cu opțiunea ,,Nu” și pentru candidatul care urmează să fie votat.
Un comunicat al Poliției precizează că acțiunile de urmărire penală continuă pentru „stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei”. Sursa amintește că orice persoană acuzată de comiterea unei infracțiuni este prezumată nevinovată, atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o decizie judiciară definitivă. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Primii moldoveni care au părăsit Libanul au ajuns la Chișinău
Un grup de 11 cetățeni moldoveni care au părăsit Libanul a ajuns la Chișinău pe 3 octombrie. Ministerul moldovean de Externe a anunțat că repatrierea moldovenilor se datorează eforturilor comune și sprijinului oferit de Ucraina și Organizația Internațională pentru Migrație.
Cei 11 cetățeni, printre care majoritatea sunt mame cu copii, au fost întâmpinați pe Aeroportul Internațional Chișinău de către secretarul general al MAE, Mihai Mîțu, și șefa Misiunii OIM în Moldova, Ester Ruiz de Azua.
„Suntem recunoscători prietenilor și partenerilor noștri din Ucraina, pentru colaborarea eficientă și sprijinul oferit în această situație dificilă. La fel, ne exprimăm gratitudinea față de Organizația Internațională pentru Migrație pentru excelenta cooperare și sprijinul acordat în acest proces”, se arată într-un comunicat al externelor de la Chișinău.
Alți 30 de cetățeni moldoveni au solicitat evacuarea de urgență din Liban, a declarat presei secretarul general al MAE, Mihai Mîțu.
Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.
Situația din Liban s-a înrăutățit după ce în dimineața zilei de marți, 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Comisia Europeană dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a UE din cauza legii suveranității
Comisia Europeană dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe motiv că Legea de apărare a suveranității adoptată de Ungaria încalcă mai multe reglementări ale UE.
Într-un comunicat, Comisia Europeană susține că după mai multe schimburi de informații cu autoritățile de la Budapesta, a luat la decizia de a se adresa justiției. Asta pentru că, în ciuda nemulțumirii Comisiei Europene legată de Legea privind apărarea suveranității, adoptată în 2023 de parlamentul maghiar, Budapesta insistă că nu încalcă dreptul comunitar.
„Comisia menține majoritatea nemulțumirilor identificate, care nu au fost încă abordate. Aceste plângeri privesc mai multe drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE: dreptul la respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de asociere, dreptul la secretul profesional, precum și prezumția de nevinovăție, care implică dreptul de a nu se autoincrimina”, arată Comisia Europeană.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că legea maghiară încalcă mai multe libertăți fundamentale ale pieței interne și legi europene privind comerțul electronic sau protecția datelor.
Potrivit Comisiei Europene, legea acordă Biroului prea multe puteri și poate intimida sau stigmatiza organizațiile investigate.
Legea împuternicește Biroul pentru Protecția Suveranității să investigheze „orice activitate finanțată din străinătate și care poate influența rezultatul alegerilor, voința alegătorilor sau sprijină astfel de activități".
În iunie 2024, Biroul pentru Protecția Suveranității a anunțat că anchetează Transparency Internațional pentru „influențarea deciziilor electoratului”. Organizația a declarat, în replică, că legea permite investigarea vocilor critice și servește intenției autorităților „de a intimida cetățenii și organizațiile civile care critică guvernul, în timp ce este deghizată ca presupusă protejare a suveranității naționale".
„Acest lucru este împotriva Constituției Ungariei, precum și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, a mai transmis Transparency Internațional.
De asemenea, Statele Unite au transmis că sunt îngrijorate de acțiunile „draconice” ale Ungariei în baza legii suveranității.
„Încercarea guvernului ungar de a hărțui, intimida și pedepsi organizațiile independente contravine principiilor guvernării democratice înrădăcinate în statul de drept”, au transmis atunci autoritățile din SUA.
Biroul pentru Protecția Suveranității a fost înființat în februarie 2024 și va publica un „raport anual de suveranitate”. Șeful agenției este numit de președintele Ungariei, la propunerea premierului.
Legea, inițiată de partidul guvernamental Fidesz permite și sancționarea partidelor și politicienilor care acceptă finanțare din străinătate în campania electorală. Pedepsele pot ajunge la trei ani de închisoare.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cancelarul Scholz spune că unificarea Germaniei a avansat, dar nu este încă perfectă
Cancelarul german Olaf Scholz a spus că reunificarea țării a avansat semnificativ în cele trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, dar a recunoscut că mai sunt deficiențe.
„Nu dezvălui un secret aici: Reunificarea Germaniei nu este, desigur, finalizată în acest sens nici după 34 de ani”, a declarat Scholz în timpul ceremoniei de Ziua Unității Germane, organizată în acest an în orașul Schwerin, din nord.
Cu toate acestea, el a remarcat că, având în vedere situația de la acea vreme, „am parcurs totuși un drum lung”, relatează dpa.
Nici o țară comparabilă din lume nu s-a confruntat cu o provocare similară Germaniei în ultimele decenii, a spus Scholz. „Și anume provocarea de a aduce împreună două subsocietăți care au fost separate timp de mai mult de patru decenii și organizate în moduri complet diferite - din punct de vedere economic, politic, cultural și mental.”
Vorbind la aceeași ceremonie, prim-ministra landului Pomerania-Mekclenburg, Manuela Schwesig (SPD), a mulțumit în primul rând persoanelor care au manifestat cu curaj în toamna anului 1989, chiar în orașul Schwerin. Ea a vorbit despre cei care „au cerut cu curaj libertatea de exprimare, libertatea de a călători, libertatea presei și alegeri libere și care nu știau „dacă se vor afla la sfârșitul zilei într-o închisoare Stasi”.
Potrivit lui Schwesig, ei au fost cei care, în cele din urmă, au dărâmat granița internă germană cu revoluția lor pașnică și au luptat pentru democrație și libertate pentru generațiile viitoare.
Germanii au trăit în două state vreme de peste patru decenii după cel de-al doilea război mondial, cu soldați aliați pe teritoriul ambelor țări: Republica Federală Germană, țară democratică, membră în structurile euroatlantice, și Republica Democrată Germană, dominată de URSS, parte a blocului comunist din centrul și estul Europei.
La 9 noiembrie 1989 locuitorii Berlinului divizat au luat cu asalt zidul care îi despărțea, iar după încă mai puțin de un an, la 3 octombrie 1990, RDG s-a integrat oficial în statul federal unitar.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Siegfried Mureșan, reales președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a fost reales președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.
„Voi continua să apăr interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi în Parlamentul European, așa cum am făcut-o, neîntrerupt, în ultimii 10 ani”, a declarat Mureșan, într-un mesaj pe Facebook.
Deputatul european a spus că Republica Moldova rămâne „foarte importantă” pentru siguranța Uniunii Europene și pentru România. De aceea, „trebuie să-i oferim sprijinul pe care îl merită”.
Siegfried Mureșan a anunțat că obiectivul său principal în calitate de șef al delegației este „să ajutăm Republica Moldova să fie pregătită de aderarea la Uniunea Europeană și să combată amenințările de securitate din partea Federației Ruse”.
„Consider că Republica Moldova are nevoie de mai mult sprijin financiar și tehnic din partea Uniunii Europene pentru a se putea moderniza, pentru a se putea reforma și a fi pregătită de aderare. De aceea, voi completa munca de președinte al delegației cu munca mea de negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027”, mai afirmă oficialul.
Siegfried Mureșan este și autorul amendamentului la una din primele rezoluții adoptate de noul Parlament European, pe 17 iulie 2024, prin care se cere sprijin financiar și tehnic „adecvat” pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul aderării la Uniunea Europeană.
În rezoluție este salutată lansarea recentă a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și se menționează că „integrarea lor constantă în UE reprezintă o oportunitate geostrategică
Totodată, rezoluția „reamintește faptul că procesul de aderare necesită asistență financiară și tehnică adecvată din partea UE”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Câți părinți vor primi alocații de la stat pentru că au acceptat să-și dea copiii la școli mai mari
Circa 340 de elevi din R. Moldova vor fi transferați la o instituție de învățământ cu un număr mai mare de 50 de elevi. Părinții acestora urmează să primească din partea statului o primă alocație în valoare de 1000 de lei.
Potrivit autorităților din educație, banii vor fi transferați părinților sau reprezentanților legali ai elevilor beneficiari începând cu luna următoare depunerii cererii, prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”.
Alocațiile lunare de 1000 de lei vor fi plătite pe durata unei perioade de doi ani, calculată din momentul înscrierii elevului în noua instituție publică de învățământ primar sau secundar (ciclul I și II). Banii sunt neimpozabili și nu se vor acorda pe perioada vacanței de vară sau în cazul în care elevul va lipsi de la școală.
- Te-ar putea interesa și: Școli cu puțini elevi sau care existau numai pe hârtie. Ce se va întâmpla cu instituțiile închise din Sângerei, Soroca și Florești
Elevii transferați vor avea parte de prânzuri gratuite și vor fi transportați gratis la instituțiile de învățământ mai mari. În acest scop, ministerul Educației a cumpărat 70 de autobuze școlare cu ajutorul financiar al României.
Anterior, ministrul Educației, Dan Perciun, spunea că elevii care vor fi transferați la școli mai mari vor avea acces la „resurse mai bogate” cum ar fi laboratoare bine echipate, cabinete școlare dotate cu echipamente moderne și biblioteci mai mari. Astfel, ei vor avea mai multe oportunități, dar și acces la un nivel mai ridicat de instruire.
Datele oficiale arată că 97 de școli din R. Moldova au mai puțin de 50 de elevi. Majoritatea sunt din nordul și sudul țării.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Comisarul european pentru agricultură, în vizită la Chișinău
Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a început o vizită de trei zile în Republica Moldova.
Comisarul, aflat la final de mandat, va purta discuții cu fermieri și antreprenori despre „consolidarea relațiilor agro-alimentare UE-Moldova”, precizează Delegația permanență a UE la Chișinău.
Janusz Wojciechowski are programate întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Comisarul european își va încheia vizita cu participarea la Ziua Națională a Vinului, pe 5 octombrie.
Fermierii moldoveni au protestat în ultimele două săptămâni față reacția autorităților la criza din agricultură și au cerut în mod repetat demisia ministrului Vladimir Bolea. Agricultorii au pus protestele pe pauză, până pe 10 octombrie, cerând modificarea recentei legi care ar oferi vacanțe fiscale de șase luni numai unui număr mic de fermieri afectați de secetă și inundații.
- Te-ar putea interesa și: Agricultorii rămân sceptici după întrevederea cu Maia Sandu și amenință cu proteste înainte de alegeri
După alegerile europarlamentare din vară, Comisia Europeană are acum o nou componență ce urmează să fie încă aprobată de Parlamentul European. Funcția de comisar pentru agricultură și alimentație i-a fost atribuită danezului Christophe Hansen (PPE).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
BNM anunță digitalizarea certificatului de asigurare „Carte Verde”
Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că certificatul de asigurare auto pentru călătoriile peste hotare „Carte Verde” va fi emis în format digital.
Măsura ar urma să simplifice obținerea acestui tip de asigurare și să crească nivelul de siguranță al acesteia, potrivit BNM.
Perioada de implementare a noului proces digital va dura două luni și va fi împărțit în doua etape. Prima etapă, de tranziție: de la 1 noiembrie 2024 până la 31 decembrie 2024, în care rămâne necesară prezentarea asigurării pe suport de hârtie. A doua etapă: începând cu 1 ianuarie 2025 „Carte Verde” va putea fi prezentată doar în format digital, se precizează într-un comunicat al instituției.
Asigurările de tip „Carte Verde” eliberate până la 1 noiembrie 2024, în formatul actual (pe suport de hârtie), vor rămâne în vigoare pentru întreaga durată a valabilității lor.
- Te-ar putea interesa și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate
Astfel, Banca Națională subliniază că în perioada de tranziție „Carte Verde” digitală va trebui imprimată și pe suport de hârtie (format alb-negru), pentru a fi prezentată la solicitare. Iar după 31 decembrie 2024 „Carte Verde” digitală va putea fi prezentată doar în format digital.
Certificatul de asigurare „Carte Verde” este un document internațional de asigurare auto care atestă că vehiculul deținut de conducătorul auto este acoperit de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie (RCA externă) atunci când circulă în afara țării de origine.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Sistemul Patriot de la români a ajuns în Ucraina. Volodimir Zelenski mulțumește
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit încă o dată României pentru sistemul Patriot şi a cerut ca ţările NATO din vecinătatea Ucrainei să doboare dronele şi rachetele ruseşti.
La București, Ministerul Apărării a confirmat joi pentru Europa Liberă că sistemul Patriot donat de România a ajuns în Ucraina.
La jumătatea lunii trecute, Guvernul României a adoptat ultimul act normativ necesar transferului sistemului în Ucraina.
Miercuri seară, Volodimir Zelenski a vorbit și despre atacul foarte aproape de frontiera României, care a avariat punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), și a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun.
„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită: un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna, securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski.
- Te-ar putea interesa și: Punctul de control Orlivka/Isaccea, avariat de atacurile rusești. Doi șoferi, răniți, din care unul turc
Colaborarea între vecini este „absolut posibilă” a spus Zelesnki, care a dat exemplul felul în care coaliția internațională din Orientul Apropiat a interceptat rachete iraniene care amenințau teritoriul Israelului.
„Mulţumesc fiecărei ţări care ne ajută cu adevărat cu apărarea aeriană. Mulţumesc în special României pentru Patriot”, a spus Zelenski.
„Putem obţine o eficacitate şi mai mare, putem pune capăt cu totul terorii ruseşti prin doborârea dronelor Shahed, prin doborârea rachetelor, în cooperare”, a adăugat el.
Zelenski a sugerat că vor fi pregătite şi alte acţiuni ucrainene împotriva Rusiei, aşa cum au fost incursiunea din Kursk sau atacurile asupra unor rafinării şi baze aeriene de unde Moscova îşi lansează atacurile.
Discursul a fost, de asemenea, un nou apel către parteneri pentru a furniza Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune pe care să-l poată folosi împotriva Rusiei. Numai aşa Moscova s-ar aşeza la masa negocierilor, a arătat Zelenski.
Instrucție în România pentru pușcașii marini ucraineni
Remarcile lui Zelenski vin la scurt timp după ce Parlamentul de la București a aprobat cu largă majoritate de voturi cererea președintelui Iohannis ca România să găzduiască vreme de cel puțin doi ani o facilitate de antrenare a pușcașilor marini din Ucraina, pe fondul invaziei rusești.
Cererea aprobată marți de legislativ a fost cuprinsă într-o scrisoare trimisă de Iohannis parlamentarilor la mijlocul lunii trecute.
Președintele Iohannis susținea în scrisoare că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene.
În scrisoarea lui Iohannis se spunea că instruirea va avea loc timp de doi ani și poate fi întreruptă în orice moment, dacă România o va dori.
Facilitatea de instrucție marină pentru ucraineni, cum i se spune oficial, este condusă actualmente de Marea Britanie și Norvegia, cum reiese din scrisoarea lui Iohannis.
Parlamentul de la București a aprobat, de asemenea, la 1 octombrie, o contribuție suplimentară la noul comandament NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU).
- Vezi și: România ar urma să instruiască militari ucraineni și să găzduiască trupe americane speciale SEAL
Noua unitate, care a fost aprobată în această vară, are rolul de a furniza provizii și instruire forțelor ucrainene.
În cadrul efortului românesc, trupele ucrainene urmează să fie instruite la baza aeriană de la Câmpia Turzii, în județul Cluj.
Știrea cuprinde informații preluate de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Punctul de control Orlivka/Isaccea, avariat de atacurile rusești. Doi șoferi, răniți, din care unul turc
Rusia a atacat din nou infrastructura portuară a regiunii Odesa. Doi șoferi au fost răniți în urma atacului.
Funcționarea punctului de control Orlivka, la granița cu România, la Isaccea, a fost întreruptă, anunță guvernul Ucrainei.
Anunțul a fost făcut de Oleksii Kuleba, viceprim-ministrul pentru restaurarea Ucrainei, ministrul pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor al Ucrainei.
„Rusia continuă să poarte război împotriva cerealelor și a securității alimentare globale. Aseară, inamicul a atacat din nou infrastructura portuară și de frontieră a regiunii Odesa. Doi șoferi care așteptau să treacă granița au fost răniți în atac. Unul dintre ei este cetățean turc. Ambii sunt internați în spital și primesc îngrijiri medicale. De asemenea, au fost avariate 6 camioane, depozite de cereale și clădiri administrative ale punctului de control Orlivka cu România, care funcționează ca punct de trecere pe Dunăre”, a spus Oleksii Kuleba.
- Te-ar putea interesa și: Aprobat: Pușcașii marini ucraineni se vor antrena în România
Potrivit lui Kuleba, operaţiunile la punctul de control au fost suspendate şi se vor relua abia după stabilizarea situaţiei.
Șoferii de camioane și autobuze vor fi anunțați cu privire la redeschiderea punctului de trecere a frontierei prin intermediul sistemului eCherha.
„Acesta este al patrulea atac asupra punctului de trecere Orlivka în timpul războiului, iar inamicul încercase să distrugă punctul de trecere de trei ori anul trecut”, a declarat Kuleba.
Știre preluată de la Europa Liberă România!
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
O moldoveancă, printre cei uciși în atacul terorist de la Jaffa din 1 octombrie
Ministerul Afacerilor Externe din R. Moldova a informat că o moldoveancă a fost ucisă în atacul terorist care a avut loc la 1 octombrie în Israel. Atacul soldat cu șapte morți a avut loc la Jaffa, la sud de Tel Aviv, în zona centrală a Israelului.
Ziarul israelian Haaretz a scris în ediția de limbă engleză că printre victime a fost și Nadia Socolenco, în vârstă de 40 de ani, care a emigrat în Israel din Moldova în urmă cu 18 ani. Îi supraviețuiesc soțul și fiica în vârstă de 6 ani. A lucrat ca șef de birou la o firmă de înaltă tehnologie, anterior lucrând ca stilistă, a mai relatat Haaretz.
Ambasada R. Moldova din Israel a spus că este în contact permanent cu autoritățile locale, fiind în așteptarea confirmării oficiale a identității victimei. Misiunea diplomatică este pregătită să ofere rudelor și apropiaților victimei toată asistența consulară ce se impune, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
Poliția a declarat că atacul de marți de pe Bulevardul Ierusalim a fost săvârșit de doi palestinieni în vârstă de 19 și 25 de ani din Hebron, oraș în Cisiordania ocupată de Israel.
Bărbații înarmați au urcat la bordul metroului ușor și au deschis focul asupra pasagerilor, apoi au continuat pe jos, atacând pietonii înainte de a fi opriți de un jandarm și de un civil înarmat, care au ucis un atacator și l-au rănit grav pe celălalt.
Jaffa, pe vremuri port de sine-stătător, este unită în prezent cu Tel Avivul - în cea mai mare aglomerație urbană din Israel.
Atentatul a coincis cu atacul iranian cu rachete asupra Israelului, care a declanșat sirene și explozii în întreaga țară, în timp ce forțele israeliene pătrundeau în sudul Libanului pentru a ataca gruparea Hezbollah, susținută de Iran, continuând totodată războiul de aproape un an împotriva militanților palestinieni Hamas din Gaza.
- Te-ar putea interesa și: 11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban cu ajutorul Ucrainei
Potrivit presei locale, printre victimele atacului armat de marți se numără trei tinere femei, dintre care o mamă care și-a acoperit copilul cu trupul propriu. 16 persoane au fost rănite, a declarat poliția.
Forțele de securitate israeliene au arestat mai multe persoane în zonele Hebronului și Ierusalimului suspectate că ar fi ajutat atacatorii, a mai declarat poliția. Israelul a catalogat incidentul drept un atac terorist, dar nu a existat nici o revendicare imediată din partea facțiunilor palestiniene armate sau a altor grupări militante.
Israelul se află în stare de alertă ridicată de securitate de luni de zile. Războiul din Gaza se apropie de prima sa aniversare, la 7 octombrie, iar escaladarea conflictului din Liban riscă să atragă în confruntările armate Iranul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Plângerile PCRM și ale lui Renato Usatîi împotriva Teleradio-Moldova, respinse de Consiliul Audiovizual
Consiliul Audiovizual (CA) a respins miercuri, 2 octombrie, contestațiile depuse de Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM) și Renato Usatîi împotriva Teleradio-Moldova. Comuniștii au cerut sancționarea instituției pentru refuzul de a difuza spotul, iar Usatîi pentru solicitarea de a-l modifica.
În privința contestației PCRM, care este înregistrat în calitate de concurent la referendumul republican constituțional din 20 octombrie, membrii Consiliului Audiovizual au stabilit că o parte din textul mesajului de promovare electorală nu poate fi calificat ca parte componentă a programului electoral al formațiunii.
O poziție similară a avut și directorul Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, care a anunțat la 23 septembrie că televiziunea a respins spotul PCRM pentru că nu se încadra în conceptul legal de „expunere a programelor electorale”.
Atunci decizia a fost criticată de PCRM, iar membrii și simpatizanții formațiunii au protestat în fața sediului Teleradio-Moldova la 25 septembrie.
- Te-ar putea interesa și: Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE
Tot în ședința din 2 octombrie, membrii CA au respins contestația depusă de Renato Usatîi, candidat la prezidențiale desemnat de Partidul Nostru. Acesta a solicitat de asemenea sancționarea Teleradio-Moldova pentru refuzul de a-i difuza mesajul electoral.
Asta deși directorul TRM, Vlad Țurcanu, afirma pe 27 septembrie că nu a anulat și nici nu a interzis difuzarea mesajului lui Usatîi, ci doar a cerut modificarea acestuia sau poziția CEC pe marginea textului spotului, pentru că ar conține un fragment ce ar constitui „incitare la discriminare”.
Este vorba de afirmația „eu sunt pentru interzicerea propagandei LGBT în școli”, care potrivit Consiliului pentru egalitate, sesizat de CA, poate constitui „incitare la discriminare”, fapt interzis de legislația electorală.
Potrivit reglementărilor Comisiei Electorale Centrale, în primele 15 zile ale campaniei electorale, partidele beneficiază de 10 minute gratuite la radio și de 5 minute la televiziune. Legislația mai prevede că pentru conținutul spoturilor electorale care încalcă reglementările în vigoare, răspunderea aparține difuzorilor de publicitate, adică inclusiv posturile TV și radio.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Israelul îl declară pe secretarul general ONU Guterres „persona non grata”
Israelul l-a declarat pe secretarul general al ONU, António Guterres, „persona non grata” și i-a interzis intrarea în țară, afirmând că el va rămâne „ca o pată pe istoria ONU”. Șeful diplomației israeliene a reacționat astfel la ceea ce consideră a fi înclinațiile pro-palestiniene ale lui Guterres.
Pedepsirea lui Guterres vine după ce Iranul a lansat marți seară aproape 200 de rachete împotriva Israelului, ca răzbunare pentru uciderea de către Israel a unor aliați de-ai Teheranului.
Anunțându-și decizia pe rețelele de socializare, ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat: „Cine nu poate condamna fără echivoc atacul odios al Iranului asupra Israelului, așa cum au făcut aproape toate țările din lume, nu merită să pună piciorul pe pământ israelian.
Acesta este un secretar general care încă nu a denunțat masacrul și atrocitățile sexuale comise de ucigașii Hamas la 7 octombrie și nici nu a depus eforturi pentru a-i declara organizație teroristă.
Un secretar general care sprijină teroriștii, violatorii și criminalii din Hamas, Hezbollah, Houthis și acum Iranul - nava-mamă a terorii globale - va rămâne o pată pe istoria ONU. Israelul va continua să își apere cetățenii și să își susțină demnitatea națională, cu sau fără António Guterres”.
Ziarul Guardian, care relatează despre interdicția israeliană, amintește că șeful ONU a condamnat, de fapt, atacul Hamas, soldat cu 1.200 de morți din rândul israelienilor.
În octombrie 2023, Guterres a declarat: „Am condamnat fără echivoc oribilele și fără precedentle acte de teroare din 7 octombrie ale Hamas în Israel. Nimic nu poate justifica uciderea, rănirea și răpirea deliberată a civililor - sau lansarea de rachete împotriva țintelor civile. Toți ostaticii trebuie tratați cu umanitate și eliberați imediat și fără condiții”.
Cu toate acestea, secretarul general i-a înfuriat pe israelieni spunând, în același discurs: „Este important să recunoaștem, de asemenea, că atacurile Hamas nu au avut loc în vid. Poporul palestinian a fost supus la 56 de ani de ocupație sufocantă”.
- Te-ar putea interesa și: 11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban cu ajutorul Ucrainei
Cu aceeași ocazie, Guterres a mai spus că palestinienii „și-au văzut pământul devorat în mod constant de colonii și afectat de violență; economia lor a fost sufocată; membrii lor au fost strămutați, iar casele lor demolate. Dar nemulțumirile poporului palestinian nu pot justifica atacurile îngrozitoare ale Hamas. Iar aceste atacuri îngrozitoare nu pot justifica pedeapsa colectivă a poporului palestinian”.
Luna trecută, membrii ONU au sprijinit cu o majoritate covârșitoare o moțiune fără caracter obligatoriu care solicită Israelului să pună capăt ocupației de șase decenii a teritoriilor palestiniene.
Guvernul israelian pune la îndoială în mod frecvent buna credință a ONU în legătură cu războiul din Gaza și cel din Liban, acuzând chiar angajații din Orientul Mijlociu ai agențiilor ONU de colaborare cu organizații teroriste. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Aprobat: Pușcașii marini ucraineni se vor antrena în România
Parlamentul de la București a aprobat cu largă majoritate de voturi cererea președintelui Iohannis ca România să găzduiască vreme de cel puțin doi ani o facilitate de antrenare a pușcașilor marini din Ucraina, pe fondul invaziei rusești.
Cererea aprobată marți de legislativ a fost cuprinsă într-o scrisoare trimisă de Iohannis parlamentarilor la mijlocul lunii trecute.
Președintele Iohannis susținea în scrisoare că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene.
În scrisoarea lui Iohannis se spunea că instruirea va avea loc timp de doi ani și poate fi întreruptă în orice moment, dacă România o va dori.
Facilitatea de instrucție marină pentru ucraineni, cum i se spune oficial, este condusă actualmente de Marea Britanie și Norvegia, cum reiese din scrisoarea lui Iohannis.
Parlamentul de la București a aprobat, de asemenea, la 1 octombrie, o contribuție suplimentară la noul comandament NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU).
- Vezi și: România ar urma să instruiască militari ucraineni și să găzduiască trupe americane speciale SEAL
Noua unitate, care a fost aprobată în această vară, are rolul de a furniza provizii și instruire forțelor ucrainene.
În cadrul efortului românesc, trupele ucrainene urmează să fie instruite la baza aeriană de la Câmpia Turzii din nordul țării, relatează dpa.
România este unul din aliații de nădejde ai Ucrainei vecine, de la invadarea acesteia de către ruși. Bucureștiul nu face publice în general modalitățile concrete prin care ajută militar Ucraina, dar câteva din acțiunile sale au ajuns în public, mai ales cele referitoare la antrenarea piloților pe avioane F-16 și donarea unui sistem antiaerian Patriot. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Contestația lui Munteanu împotriva deciziei CEC de a nu-l admite în cursa electorală, respinsă de Curtea de Apel
Judecătorii Curții de Apel Chișinău au respins contestația liderului Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu-l admite în cursa electorală. Politicianul a spus că va ataca hotărârea instanței la Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit deciziei judecătorești, pronunțate la 1 octombrie, cererea depusă de Munteanu a fost calificată drept neîntemeiată. Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare are la dispoziție trei zile pentru a depune recurs la Curtea Supremă de Justiție. El a spus că este pregătit să se adreseze și la CEDO.
Într-o reacție publicată pe rețele, Munteanu a spus că așteaptă decizia motivată a instanței și a susținut că i s-ar fi lezat dreptul la apărare în acest proces. El a numit hotărârea instanței drept „ilegală, neîntemeiată în raport cu petiționare și favorizatoare pârâtului”.
La 24 septembrie, CEC a refuzat înregistrarea lui Igor Munteanu în cursa prezidențială după ce a constatat un număr insuficient de semnături valide colectate de la alegători. Din cele 17.357 de semnături depuse de Munteanu, CEC a invalidat peste 2.500 de semnături, ca rezultat, numărul acestora fiind sub plafonul minim de 15 mii pentru a fi înregistrat drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.
- Vezi și: CUB spune că alegerile sunt „compromise” după ce Igor Munteanu nu a fost admis în cursa electorală
Munteanu a criticat decizia CEC, despre care a spus că ar fi o „comandă politică” din partea guvernării, acuzații respinse de PAS și autoritatea electorală.
În total, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. La 25 septembrie, autoritatea electorală a aprobat modelul și textul buletinului de vot pentru scrutinul prezidențial. Acesta va avea lungimea de aproape 32 de centimetri, iar lățimea va fi de 14 centimetri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul se pregătește de iarnă. Ce măsuri sunt planificate dacă Gazprom oprește livrările de gaze naturale
Guvernul a aprobat în ședința din 2 octombrie un Plan de măsuri pentru sezonul rece, cu scopul de a asigura securitatea energetică. Documentul a fost elaborat și propus de Ministerul Energiei și ia în calcul riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene.
Potrivit Ministerului, printre principalele acțiuni incluse în Plan se numără reducerea voluntară a consumului de gaze naturale cu 15%, conform recomandărilor Uniunii Europene, și promovarea utilizării combustibililor alternativi.
Vor fi asigurate stocuri de gaze naturale, păcură, cărbune și pregătite stocuri de combustibil alternativ de către consumatorii intreruptibili și fabricile de zahăr.
Totodată, este promovată utilizarea biomasei și a altor surse de energie regenerabilă în agricultură și în alte sectoare, pentru a reduce dependența de combustibilii tradiționali. De asemenea, vor fi verificate generatoarele electrice din instituțiile publice și dotate acele instituții care nu dispun de echipamente adecvate.
Ministerul Energiei a prevăzut în plan și două scenarii de comportament a concernului rus „Gazprom” după expirarea contractului de tranzit a gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei, la 1 ianuarie. Unul dintre acestea presupune că partea rusă va căuta rute alternative de alimentare a regiunii transnistrene, iar autoritățile de la Chișinău nu vor obstrucționa livrările.
- Te-ar putea interesa și:„În esență...” | Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova
În cazul sistării totale a livrărilor de gaze naturale din partea „Gazprom”, autoritățile preconizează să aplice treptat mai multe măsuri pentru a atenua impactul deciziei. Printre acestea se numără și furnizarea, la necesitate, de către SA „Energocom” a consumatorilor protejați și vulnerabili din regiunea transnistreană, în schimbul unei plăți corespunzătoare costurilor de achiziție.
În cazul asigurării aprovizionării cu energie electrică, în cazul întreruperii livrărilor de gaze, Chișinăul va majora importurile de energie din România și alte țări ale Uniunii Europene. Totodată, va colabora cu toți actorii relevanți din sectorul energiei pentru a menține livrarea și pe malul stâng al Nistrului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Președinta Georgiei refuză să promulge legea contra „propagandei gay”
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat să promulge un proiect de lege controversat, denunțat de organizațiile de apărare a drepturilor omului și de Bruxelles ca fiind o limitare a drepturilor persoanelor LGBTQ, au declarat miercuri oficiali de la Tbilisi.
Partidul de guvernământ Visul Georgian a aprobat proiectul de lege privind „valorile familiei” luna trecută, într-un vot boicotat de opoziție și care a alimentat tensiunile înainte de alegerile parlamentare cruciale din 26 octombrie.
„Președinta Zurabișvili a refuzat să semneze proiectul de lege și l-a întors în parlament”, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a președinției, Marika Bocioidze.
Se așteaptă ca legea să fie promulgată de președintele parlamentului și de coautorul ei, Șalva Papuașvili.
Legea este similară celei utilizate în Rusia pentru a limita drepturile LGBTQ și se referă la restricționarea, în instituțiile de învățământ și emisiunile TV, a „propagandei relațiilor homosexuale și a incestului”.
Propunerea ar interzice tranziția de gen, adopția de către persoanele gay și transgender și ar considera ilegale căsătoriile între persoane de același sex efectuate în străinătate.
Dodon ar vrea și el
Asemenea legi a adoptat Rusia în 2013, iar mai nou Ungaria și Bulgaria. În R. Moldova, opoziția pro-rusă în frunte cu fostul președinte socialist Igor Dodon cheamă la rândul ei la asemenea restricții.
Organizațiile pentru drepturile omului au criticat inclusiv limbajul legii din Georgia, care pune relațiile homosexuale pe picior de egalitate cu incestul.
Spicherul Papuașvili a declarat că măsurile vizează „consolidarea mecanismelor de protecție a minorilor și a valorilor familiale care se bazează pe uniunea dintre o femeie și un bărbat".
În ultimii ani, pro-europeana Zurabișvili, care deține puteri limitate, a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu partidul Visul Georgian.
- Te-ar putea interesa și: Vedetă trans din Georgia, înjunghiată mortal la o zi după adoptarea legii anti-LGBT+
Acest proiect de lege a venit după recenta adoptare de către Tbilisi a unei legi anti-ONG privind „influența străină”, care a declanșat săptămâni de proteste antiguvernamentale în masă și condamnarea occidentală.
Bruxelles-ul a avertizat în mod repetat Georgia, țară candidată la aderare, că se îndepărtează de ambiția sa declarată de a adera la UE cu legi care contravin valorilor europene.
Luna trecută, UE a declarat că proiectul de lege propus „subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă să stigmatizeze și să discrimineze în continuare o parte a populației”.
Adoptarea măsurilor ar avea „repercusiuni importante” asupra parcursului de integrare europeană al Tbilisiului și „ar tensiona și mai mult relațiile UE-Georgia”, a adăugat UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban cu ajutorul Ucrainei
11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban, în contextul situației tot mai tensionate din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Operațiunea a fost realizată cu ajutorul Kievului și Organizației Internaționale pentru Migrație.
Vicepremierul a precizat că moldovenii evacuați se află în Polonia și urmează să ajungă în R. Moldova mâine dimineață. Împreună cu aceștia, au mai fost evacuați și alți 167 de cetățeni din Ucraina, Polonia, Cehia, Lituania și Brazilia, potrivit autorităților ucrainene.
„Acești cetățeni, 11 la număr, mame cu copii… sunt în siguranță în Polonia și mâine dimineață urmează să vină în Republica Moldova. Mâine pe la amiază ar trebui să fie în siguranță”, a declarat Popșoi jurnaliștilor înaintea ședinței de Guvern din 2 octombrie.
În Liban se mai află încă 4 cetățeni moldoveni care așteaptă să fie evacuați, a adăugat oficialul.
Ambasada Republicii Moldova în Liban, cu reședința la Ankara continuă să recepționeze cereri de evacuare, potrivit MAE. Cetățenii aflați în dificultate pot contacta ambasada la numărul +90 541 687 2104 sau pe email la consulat.ankara@mfa.gov.md.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ursula von der Leyen va aduce la Chișinău un nou instrument de asistență UE pentru Moldova
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta săptămâna viitoare la Chișinău un nou instrument de asistență financiară pentru Moldova, au declarat surse de la Bruxelles Europei Libere.
Mecanismul de Reformă și Creștere este deja folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent.
Pentru Balcanii de Vest, el cuprinde fonduri de 6 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, dar nu este limpede care este suma prevăzută pentru R. Moldova.
Autoritățile de la Chișinău nu au dorit să comenteze știrea vizitei Ursulei von der Leyen, care ar urma să aibă loc cu doar aproximativ 10 zile înaintea alegerilor prezidențiale la care Maia Sandu va căuta să obțină un nou mandat și a referendumului privind aderarea la UE.
- Te-ar putea interesa și: Sprijin masiv pentru „Moldova europeană” înainte de alegeri: Peste 65 de delegații, reunite la Chișinău
În cazul candidatelor balcanice, dar foarte probabil și al Moldovei, Mecanismul are ca principal obiectiv de a sprijini alinierea la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă în piața unică a UE și convergența socioeconomică cu UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Netanyahu amenință Iranul că va plăti pentru atacul cu rachete. Armata israeliană lansează atacuri asupra Beirutului
Armata israeliană a promis că va riposta la atacul Iranului cu rachete. Premierul Beniamin Netanyahu a spus că Iranul a făcut o „mare greșeală” atacând Israelul. Teheranul a spus că atacul cu rachete a fost un „un răspuns rațional și legitim” la acțiunile militare israeliene.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că 180 de rachete au fost trase din Iran și au vizat Israelul, provocând sirenele de raid aerian în toată țara.
„Oricine ne atacă, îi atacăm”, a spus Beniamin Netanyahu în timp ce cabinetul de securitate s-a întâlnit de urgență noaptea târziu, pe 1 octombrie.
Premierul a numit atacul iranian un „eșec” și a sugerat că Iranul ar putea avea aceeași soartă ca Gaza și Liban.
Marți dimineață, armata israeliană a emis un nou avertisment pentru locuitorii din sudul Libanului.
„Pentru siguranța personală, vă rugăm să nu călătoriți cu vehiculul din zona de la nord de râul Litani la sud de acesta. IDF va perturba mișcările elementelor Hezbollah și le va împiedica să-și desfășoare atacurile. Acest avertisment este în vigoare până la noi ordine”, arată mesajul.
Și Iranul avertizează Israelul
Misiunea permanentă a Iranului la ONU a susținut că atacul a fost „legal, rațional și legitim” și a transmis că acesta a fost un răspuns la atacurile israeliene asupra grupului militant Hezbollah susținut de Iran în Liban.
Ambasadorul țării la ONU, Amir Saeid Iravani, a avertizat Israelul că răspunsul la orice act de agresiune împotriva Teheranului „va fi rapid, decisiv și mai puternic decât înainte”.
Iravani a spus că lipsa de acțiune a Consiliului de Securitate „a permis Israelului să încalce flagrant toate liniile roșii și să încalce principiile de bază ale dreptului internațional”.
El a reiterat apelurile Iranului ca Consiliul ONU „să intervină urgent și decisiv pentru a opri agresiunea continuă a Israelului și crimele de război împotriva Libanului, Fâșiei Gaza și Siriei și pentru a preveni escaladarea situației într-un război regional la scară largă”.
Iranul a avertizat și SUA să nu se implice, relatează agenția de știri Tasnim, citată de Reuters.
Liderii occidentali reacționează
Președintele american Joe Biden a declarat că SUA au anticipat atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului într-o declarație dată reporterilor la Casa Albă.
Biden a adăugat că „planificarea intensivă” a fost făcută pentru anticiparea și apărarea împotriva atacului, adăugând că a lucrat cu guvernul de la Tel Aviv pentru a apăra Israelul de barajul de rachete care a avut loc marți seara.
La rândul lui, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că atacul iranian este un „act scandalos de agresiune”.
Lloyd Austin a spus că a discutat cu omologul său israelian, Yoav Gallant, despre apărarea coordonată a Israelului în fața atacului cu aproape 200 de rachete lansat de Iran.
Pentagonul a precizat că atacul de luni lansat de Iran a fost de două ori mai intens decât cel din luna aprilie.
De asemenea, oficialii SUA au declarat că discută un răspuns comun la atacul iranian, avertizând Teheranul cu „consecințe grave”.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că „este nevoie de o încetare imediată a focului în întreaga regiune”, într-o postare pe X.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că a condamnat atacul în timpul unei convorbiri telefonice cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. La rândul său, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a îndemnat Iranul să nu escaladeze în continuare conflictul.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat atacurile iraniene și a cerut încetarea „spiralei violenței” care afectează Orientul Mijlociu. Spania conduce forța de pace ONU din sudul Libanului.
Ministrul de externe Jose Manuel Albares a declarat că Madridul lansează „un nou apel către toți actorii, inclusiv Israelul, să dea dovadă de reținere și nu de escaladare”.
Cinci lovituri asupra Beirutului peste noapte
Cel puțin cinci atacuri israeliene au lovit suburbiile sudice ale Beirutului în primele ore ale zilei de miercuri, a declarat o sursă de securitate libaneză pentru agenția de știri AFP.
Armata israeliană a emis mai multe ordine de evacuare pentru clădirile din oraș, spunând că vizează obiective Hezbollah.
Corespondenții Reuters și AFP au raportat mai multe explozii și fum care s-a ridicat în cel puțin o zonă, în timp ce un incendiu părea să ardă.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Iranul a atacat Israelul cu sute de rachete. Ele au fost în general lichidate
După multe săptămâni de amenințări, Iranul a lansat marți seară un atac cu rachete asupra Israelului. Sistemul antirachetă Iron Dome a funcționat bine, astfel că nu au fost victime, cel puțin potrivit primelor informații. Israelul a spus că atacul nu va rămâne fără răspuns.
Actualizare 21:00 - Armata israeliană a declarat încheiat atacul iranian cu rachete, spunând oamenilor că pot ieși din adaposturi. Urmările, ca și la atacul iranian precedent, din primăvară, sunt minime, chiar dacă de astă dată Teheranul a țintit în mod clar zone locuite din Israel.
Actualizare 20:20 - Aproximativ 500 de rachete balistice au fost lansate asupra Israelului, scrie Jerusalem Post.
„Priviți cum plouă rachete iraniene peste orașul vechi din Ierusalim, un loc sfânt pentru musulmani, creștini și evrei. Aceasta este ținta regimului iranian: toată lumea”, scrie ministerul israelian al Apărării într-o postare pe X.
CEO-ul Serviciului de Urgență israelian, Magen David Adom -MDA (Scutul Roșu al lui David), Eli Bin, a anunțat că a fost lovită o clădire din nordul Tel Avivului, pe strada George Weiss. MDA a confirmat că încă nu au fost raportate victime.
Actualizare 20:17 - Înalt oficial iranian, citat de Reuters, declară că Iranul este pe deplin pregătit pentru orice represalii după lansarea rachetelor asupra Israelului.
Actualizare 20:13 - Israelul și-a închis spațiul aerian. La scurt timp, și Iordania și Irakul au anunțat aceeași măsură.
Actualizare 20:00 - Iranul spune că a lansat zeci de rachete asupra Israelului și că va ataca din nou dacă Israelul răspunde, transmite Reuters, care citează gărzile revoluționare ale Iranului: „Dacă Israelul va răspunde, va urma un răspuns zdrobitor”.
Actualizare 19:38 - Cu puțin timp în urmă, au fost lansate rachete din Iran către Israel, a anunțat armata israeliană într-un comunicat.
Sirenele sună de câteva minute în tot Israelul.
Guvernul Netanyahu este în reuniune de urgență într-un buncăr.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) îi îndeamnă pe israelieni să „rămînă vigilenți și să urmeze cu precizie instrucțiunile comandamentului frontului intern”.
„La auzirea unei sirene, trebuie să intri într-un spațiu protejat și să rămâi acolo până la o nouă notificare”, adaugă acesta.
Ar fi vorba de cel puțin o sută de rachete lansate, potrivit ziarului Haaretz.
Actualizare 19:32 - Autoritățile israeliene spun că cel puțin patru persoane au fost rănite grav într-un atac armat la Jaffa, o suburbie a Tel Avivului, transmite ABCNews.
Actualizare 19:00 - Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF), Daniel Hagari a spus că armata israeliană „monitorizează amenințarea din Iran” și că amenințarea ar putea fi una „pe scară largă”, scrie Haaretz.
Hagari a spus că, atunci când sună sirenele, locuitorii trebuie să intre în adăposturi până când IDF anunță că pot pleca.
Actualizare 17:00 - SUA avertizează despre iminența unui atac cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului, ca urmare a incursiunii terestre israeliene de marți dimineață, precum și ca răspuns la atacurile israeliene împotriva Hezbollah.
Statele Unite consideră că este „iminentă” lansarea de către Iran a unui „atac cu rachete balistice împotriva Israelului”, a declarat marți un oficial american, citat de Financial Times. El a amenințat cu „consecințe grave” dacă atacul va avea loc.
La scurt timp, Casa Albă a avertizat oficial că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.
Avertismentul a venit după ce Israelul a lansat, în urmă cu o seară, o ofensivă terestră în Liban, intensificându-și campania împotriva Hezbollah.
Înainte de incursiunea de marți, Israelul a lansat timp de două săptămâni valuri de atacuri aeriene devastatoare împotriva grupării armate libaneze susținute de Teheran, l-a asasinat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a lansat o campanie copleșitoare de bombardamente în care au murit peste 1.000 de libanezi și au fost strămutați sute de mii de oameni.
Hezbollah este grup armat și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului.
Hezbollah a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul politic care face parte din parlamentul libanez.
Pe măsură ce războiul Israelului cu Hamas din Gaza a scăzut în intensitate, armata sa și-a intensificat atacurile împotriva împuterniciților iranieni din regiune.
Escaladarea conflictului în regiune a fost însoțită de o intensificare a retoricii Israelului, oficialii vorbind despre „înfrângerea” Hezbollahului, iar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis săptămâna trecută că va „schimba echilibrul de putere în regiune de ani de zile”.
Statele Unite le-au recomandat tuturor angajaților guvernului american și familiilor lor din Israel, Cisiordania și Gaza „să se adăpostească până la noi ordine”.
Departamentul de Stat a ordonat tuturor diplomaților americani și familiilor lor cu sediul în Israel și Cisiordania să se adăpostească până la noi ordine, pentru că situația de securitate devine din ce în ce mai incertă odată cu incursiunea terestră a Israelului în Liban și potențialele amenințări ale unui atac iranian cu rachete.
Departamentul de Stat a emis notificarea la mai puțin de o oră după ce Casa Albă a avertizat că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.
„Ca urmare a situației actuale de securitate, Ambasada SUA a îndrumat toți angajații guvernului SUA și membrii familiilor acestora să se adăpostească până la noi ordine”, a declarat marți ambasada din Ierusalim într-o notificare adresată cetățenilor americani.
„Acest lucru este furnizat pentru informarea dvs. pe măsură ce vă faceți propriile planuri de securitate”, se spune în notificare. „Mediul de securitate rămâne complex și se poate schimba rapid în funcție de situația politică și de evenimentele recente.”
Actualizare 16:50 - Israelul a lansat două atacuri asupra Beirutului marți după-amiază, lovind suburbiile din sudul capitalei libaneze și intrarea în oraș din partea sudică, au declarat două surse de securitate citate de Reuters.
O clădire înaltă a fost lovită în zona Jnah a orașului, au spus sursele.
Armata israeliană a declarat că vizează capitala libaneză și că a efectuat o „lovitură precisă”.
Actualizare 12:45 - Armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. În Beirut, explozii puternice au fost raportate luni seara, când atacurile israeliene au vizat bastionul Hezbollah din suburbiile sudice.
Șase persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra taberei de refugiați palestinieni Ain al-Hilwah, în apropiere de orașul libanez de coastă Sidon, potrivit unor surse libaneze citate de agenția de presă dpa. Surse de securitate libaneze au declarat că atacul de noaptea trecută l-a vizat pe comandantul palestinian Munir Al-Makdah. Cu toate acestea, el a supraviețuit atacului.
Armata israeliană nu a comentat încă atacul.
Agenția de știri libaneză NNA a raportat că soția lui Al-Makdah și fiul lor se numără printre victime. Al-Makdah este un reprezentant al Brigăzilor Al-Aqsa din Liban, brațul militar al mișcării Fatah a președintelui palestinian Mahmoud Abbas. Chalil Al-Makdah, un frate al lui Al-Makdah, a fost ucis într-un atac cu dronă israeliană la sfârșitul lunii august.
Cu aproximativ 80.000 de locuitori, Ain al-Hilwah este cea mai mare tabără de refugiați palestinieni din Liban.
Armata israeliană a cerut locuitorilor din peste 20 de orașe din sudul Libanului să evacueze imediat marți, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene, Avichai Adraee.
Grupul militant libanez Hezbollah a declarat marți că a vizat baza de informații militare israeliene Glilot, lângă Tel Aviv.
Grupul susținut de Iran „a lansat salve de rachete Fadi 4 asupra bazei Glilot a unității 8200 a serviciilor de informații militare și asupra sediului Mossad, situat la periferia Tel Avivului”, arată un comunicat.
UNIFIL spune că Israelul a informat-o despre incursiunile din Liban
Forța de menținere a păcii a ONU (UNIFIL) transmis într-o declarație că, în ciuda evoluțiilor din Liban, forțele de menținere a păcii au rămas pe poziție. I-a îndemnat pe toți actorii să se retragă de la actele de escaladare.
„Orice trecere în Liban este o încălcare a suveranității libaneze și a integrității teritoriale și o încălcare a rezoluției 1701 (a Consiliului de Securitate al ONU)”, a declarat UNIFIL.
Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU a pus capăt războiului din 2006 dintre Hezbollah și Israel și a cerut o retragere completă a Israelului din sudul Libanului și ca armata libaneză și forțele de menținere a păcii ONU să fie singura forță armată la sud de râul Litani.
Știrea inițială
„În conformitate cu decizia eșalonului politic, în urmă cu câteva ore, IDF (Forța de Apărare Israeliană) a început raiduri terestre limitate, localizate și țintite, bazate pe informații precise împotriva țintelor teroriste și infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului”, a anunțat IDF într-un comunicat.
„Aceste ținte sunt situate în sate din apropierea graniței și reprezintă o amenințare imediată pentru comunitățile israeliene din nordul Israelului", a mai transmis armata.
Localnicii din orașul libanez de frontieră Aita al-Shaab au raportat bombardamente puternice și sunetul elicopterelor și dronelor deasupra capului. Rachete au fost lansate în mod repetat deasupra orașului libanez Rmeish.
Luni, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că următoarea fază a războiului de-a lungul graniței de sud a Libanului va începe în curând și va urmări obiectivul de a-i aduce acasă pe israelienii care au fugit de rachetele Hezbollah în timpul a aproape un an de război de frontieră.
„Vom folosi toate mijloacele necesare - forțele voastre, alte forțe, din aer, de pe mare și pe uscat”, le-a spus Gallant trupelor sale. „Eliminarea [liderului Hezbollah Hassan] Nasrallah este un pas important, dar nu este cel final”.
Hezbollah este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.
Un atac israelian în Liban l-a vizat și pe Mounir Maqdah, comandantul filialei libaneze a aripii militare a mișcării palestiniene Fatah, Brigada Martirilor Al-Aqsa, potrivit a doi oficiali palestinieni din domeniul securității. Deocamdată, soarta lui era necunoscută.
Atacul a lovit o clădire din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, lângă orașul sudic Sidon, au spus sursele. Acesta a marcat primul atac israelian asupra taberei de la izbucnirea ostilităților transfrontaliere dintre Hezbollah și Israel în urmă cu aproape un an.
În Siria, trei civili au fost uciși și alți nouă răniți într-un atac aerian israelian asupra capitalei Damasc, a declarat marți presa de stat siriană, citând o sursă militară. Armata israeliană a refuzat să comenteze relatările.
Lovituri asupra Beirutului
Invazia terestră a Israelului în Liban urmează detonării mortale a pagerelor Hezbollah, după două săptămâni de atacuri aeriene și după uciderea, vineri, a șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah.
Atacurile aeriene intensive au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat un milion de civili să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.
Peste noapte, atacurile au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, a declarat o sursă de securitate. Un reporter Reuters a fost martor la o lumină și la o serie de explozii puternice la aproximativ o oră după ce armata israeliană a avertizat locuitorii să evacueze zonele din apropierea clădirilor despre care a spus că conțin infrastructura Hezbollah la sud de capitala libaneză.
În ultimele 24 de ore, cel puțin 95 de persoane au fost ucise și 172 rănite în atacurile israeliene asupra regiunilor sudice ale Libanului, estul Văii Bekaa și Beirut, a declarat marți dimineață Ministerul Sănătății din Liban.
Liderul adjunct al Hezbollah, Naim Qassem, într-un prim discurs public luni de la moartea lui Nasrallah, a declarat că „forțele de rezistență sunt pregătite pentru un angajament terestru”.
El a spus că Hezbollah a continuat să lanseze rachete de până la 150 km adâncime pe teritoriul israelian.
„Știm că bătălia poate fi lungă. Vom câștiga așa cum am câștigat în eliberarea din 2006”, a spus el, referindu-se la ultimul mare conflict dintre Israel și Hezbollah.
SUA, îngrijorate dar decise să susțină Israelul
Luni seara, trupele libaneze s-au retras la aproximativ cinci kilometri de pozițiile de-a lungul graniței de sud a Libanului cu Israelul, a declarat pentru Reuters o sursă de securitate libaneză. Armata libaneză a rămas, în mod tradițional, în afara conflictelor majore cu Israelul, iar în ultimul an de ostilități nu intrat în ostilități asupra armatei israeliene.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, ministrul Apărării Yoav Gallant, „pentru a revizui evoluțiile de securitate și operațiunile israeliene”, potrivit unui comunicat al Pentagonului, relatează CNN
Austin și Gallant „au convenit asupra necesității de a demonta infrastructura de atac de-a lungul graniței pentru a se asigura că Hezbollah libanez nu poate efectua atacuri în stilul 7 octombrie asupra comunităților din nordul Israelului”, a scris generalul-maior Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Secretarul a spus clar că Statele Unite sunt bine poziționate pentru a apăra personalul, partenerii și aliații SUA în fața amenințărilor din partea Iranului și a organizațiilor teroriste susținute de Iran și sunt hotărâte să împiedice orice actor să exploateze tensiunile sau să extindă conflictul. Secretarul și ministrul Gallant au discutat despre consecințele grave pentru Iran în cazul în care Iranul alege să lanseze un atac militar direct împotriva Israelului”, se mai arată într-un comunicat al Pentagonului.
Președintele american Joe Biden a cerut o încetare a focului. „Ar trebui să avem o încetare a focului acum”, a spus el.
Israelul a respins săptămâna trecută o propunere a SUA și a Franței care cerea o încetare a focului de 21 de zile la granița cu Libanul pentru a da timp pentru o înțelegere diplomatică care să permită civililor strămutați de ambele părți să se întoarcă acasă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rușii cuceresc orașul Vuhledar, din estul Ucrainei
Trupele ruse au ajuns marți în centrul localității Vuhledar, situat pe o înălțime strategică din estul Ucrainei, care a rezistat atacurilor rusești după invazia pe scară largă a Rusiei, a declarat marți guvernatorul regiunii ucrainene Donețk.
Imaginile postate pe rețelele de socializare au arătat soldați ruși fluturând un steag din vârful unei clădiri bombardate cu mai multe etaje și desfășurând un alt steag pe o turlă metalică de pe un acoperiș. Reuters a stabilit că imaginile sunt într-adevăr de pe străzi din Vuhledar.
Alte imagini arată fum care se ridică deasupra ruinelor micului oraș minier, unde unitățile ucrainene au rezistat atacurilor rusești de-a lungul a doi ani și jumătate de război.
„Inamicul este deja aproape în centrul orașului”, a declarat guvernatorul regional Vadim Filașkin la televiziunea ucraineană, descriind situația ca fiind „foarte dificilă”.
Vuhledar are o importanță strategică excepțională din cauza altitudinii sale și a poziției - în apropierea joncțiunii celor două fronturi principale, din estul și sudul Ucrainei. Forțele ruse au ajuns la periferie săptămâna trecută și și-au intensificat ofensiva în ultimele zile.
Începând cu luna august, trupele ruse din estul Ucrainei au avansat în cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, fără să se oprească, în ciuda unei incursiuni-surpriză a forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, mai la nord.
Atacurile ruse anterioare asupra orașului Vuhledar au fost deosebit de sângeroase, cu tancuri și vehicule blindate atacând în teren deschis. Marți, unități militare ucrainene au difuzat imagini cu tancuri rusești în flăcări, pe câmpuri, sugerând că rușii continuă să se bazeze pe forță brută - pe număr mare de oameni și vehicule.
Oleksandr Musienko, un analist militar ucrainean, a declarat pentru Reuters că avansul rusesc în Vuhledar a implicat mari pierderi pentru Moscova, dar a recunoscut că el va complica poziția Ucrainei în est.
„Apărarea sa a fost esențială pentru perturbarea avansului mai rapid și mai abrupt al inamicului în regiunea Donețk. Dacă nu ar fi fost Vuhledar, dacă nu ar fi fost unitățile noastre de acolo, cred că ar fi mult mai dificil acum, de exemplu, în direcția Kurahiv”, a declarat Musienko.
Controlul deplin asupra orașului Vuhledar ar ajuta trupele Moscovei în înaintarea lor ulterioară în regiune, oferindu-le poziții pe înălțimi de unde pot trage cu artileria, notează Reuters.
Forțele ruse bombardează neîncetat orașe și sate din regiune, a declarat guvernatorul Filașkin.
„Este foarte periculos să rămâneți în regiune și subliniez încă o dată necesitatea evacuării”, a spus el, adresându-se locuitorilor.
Doar 107 civili au rămas în Vuhledar, care avea o populație înainte de război de aproximativ 14.000 de persoane, a declarat Filașkin.
Sub tirul artileriei ruse, printre ruinele orașului ucrainean Vuhledar
Regiunea Donețk, unde forțele separatiste pro-ruse au lansat o revoltă în 2014, este una dintre cele patru provincii ucrainene pe care Moscova susține că le-a anexat de la lansarea invaziei sale la scară largă în 2022. Moscova afirmă că a captura restul provinciei este unul dintre principalele sale obiective de război.
Ucraina a respins forțele ruse de la periferia Kievului și a recucerit teritorii prin contraofensive majore în 2022. Însă o altă contraofensivă ucraineană majoră de anul trecut a fost un eșec și, de atunci, forțele ruse au avut în mare parte inițiativa pe câmpul de luptă.
Președintele Volodimir Zelenski a solicitat mai mult sprijin occidental pentru efortul Ucrainei de a respinge ofensivele rusești, inclusiv permisiunea de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune primite din Occident pentru a lovi adânc în Rusia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
