Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău a declarat Europei Libere că nu există voință politică pentru a realiza o adevărată reformă a Justiției, dar odată cu victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale s-ar putea urni carul din loc. Deputatul crede că e mare haosul în Procuratură și consideră o mare problemă refuzul procurorului general Alexandr Stoianoglo de a veni în Parlament la audieri pe tema investigării furtului miliardului.
Europa Liberă: Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, în studioul Europei Libere de la Chișinău, cel mai tânăr deputat din legislativul R.Moldova. Ce așteaptă cetățenii acum de la aleșii poporului?
Dinu Plîngău: „Probabil, ceea ce așteptau de vreo 20 de ani, o viață mai bună, o schimbare care tot nu mai vine. În R. Moldova asta înseamnă pensii decente, salarii bune, justiție normală, care să le apere interesele atunci când este nevoie. Ceea ce doresc în toată lumea, nu doar în R. Moldova.”
Europa Liberă: Reforma în justiție rămâne a fi pe buzele aproape a fiecărui cetățean – că ar trebui să dea rezultate; că, dacă s-ar face o reformă veritabilă, ar veni prosperitatea, ar veni bunăstarea în casa cetățeanului – de ce atât de greu se urnește carul din loc când e vorba de a se face un pas înainte în justiție?
Dinu Plîngău: „Pentru că de fiecare dată când se face un pas înainte, se fac doi pași înapoi, asta e o problemă foarte mare. Reforma justiției nu este un termen atât de abstract. Ce mai mare problemă în momentul de față eu presupun că e faptul că nu există voință politică.”
Europa Liberă: Și nu există voință politică în parlament, nu se adună voturi suficiente sau nu există voință și în interiorul acestui sector?
Dinu Plîngău: „În interiorul sectorului, bine, sunt oameni foarte onești și, deseori, aceste sisteme sunt compromise din cauza a 5-6 personaje care fac bani și, din păcate, în R. Moldova așa se întâmplă că aceste personaje vin la conducerea instituțiilor respective. Și, evident, nu există voință adecvată nici în parlament, pentru că opinia cum ai putea curăța sistemul la fiecare om este diferită. Iar atunci când, și asta observ în actualul legislativ, când deja te antrenezi în procesul de guvernământ al statului, cumva, mă tem că anumite personaje devin atrase de jocurile acestui sistem, care nu se vrea reformat. El se simte confortabil.”
Europa Liberă: Și se simte că doar puterea nu vrea o reformă veritabilă sau puterea e capabilă să pună piedici în inițiativele opoziției?
Avem nevoie de o evaluare externă a judecătorilor...
Dinu Plîngău: „Trebuie să delimităm foarte concret cum se poate de curățat acest sistem. Chiar și în interiorul opoziției au fost vociferate metode diferite. Spre exemplu, eu am o opinie a mea cum ar putea să fie soluționată această problemă. Nu este suficient doar să vociferăm că avem nevoie de o evaluare externă a judecătorilor, cu toate că eu pledez pentru această modalitate foarte mult și primii care am vorbit despre o evaluare a averii judecătorilor am fost noi. Problema e că pentru asta ai nevoie să elaborezi niște mecanisme, întrucât, dacă nu faci totul foarte corect, peste 5-6 ani, s-ar putea ca toate elementele aceste, toate acțiunile astea necugetate sau formulate foarte incorect să se întoarcă prin niște condamnări la CtEDO. Respectiv, cel mai bun mecanism în curățarea sistemului este, în primul rând, un mesaj foarte clar, foarte tranșant din partea parlamentului R. Moldovei: gata, până aici a fost! Doar în sistemul judecătoresc toată lumea cunoaște personajele care se ocupă cu șmecherii, care s-au ocupat mai demult cu acțiuni ce dau de bănuit că nu sunt tocmai legale sau creștinești. Numele acestor personaje și presa le cunoaște, și majoritatea deputaților le cunoaște. Ar fi o idee ca, în cazul în care există voința a 67 de deputați în parlament, să fie chemați Procurorul General, directorul ANI în parlament și de a le da toată informația: uite, personajul respectiv are o mașină care costă două milioane, de unde și-a putut procura? Sau are afaceri, este mare latifundiar, îl invidiază și cei mai buni businessmani din R. Moldova. Și de dat sarcini foarte concrete să elimine aceste personaje din sistem.”
Europa Liberă: Deputații din parlament au aprobat strategia pentru asigurarea independenței și integrității în sectorul justiției pentru anii 2021 – 2024. Sunt multe politici, multe strategii, acest document poate schimba situația?
Dinu Plîngău: „Din păcate, nu cred că poate schimba foarte mult situația. Este un document scris frumos, cu cuvinte frumoase, problema este când o să recurgă la implementare, problema cea mai mare o s-o aibă cu implementarea acestei strategii, plan de acțiuni, însuși autorul, Ministerul Justiției. Pentru că fără o voință clară pe anumite subiecte, nu poate face nimic guvernul actual. Și mai sunt, evident, probleme, pentru că au fost și mesaje politice transmise. Orice strategie, plan de acțiuni nu salvează problema justiției, pentru că eu am comparat problema justiției cu un pacient care este în stare foarte gravă. Nu poți unui bolnav în stare gravă să-i faci în loc de tratament makeup. Trebuie să mergi și să-i faci o operație, altfel compromiți însăși ideea de reformă.”
Europa Liberă: Dvs. insistați pe ideea că e nevoie de o voință politică fermă. Odată cu victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale și pentru că ea a insistat că e nevoie de o reformă adevărată în justiție, depinde și de voința ei politică? S-ar putea totuși să se vorbească despre un început pe calea reformării justiției?
Dinu Plîngău: „Sigur că depinde foarte mult și de președinte. Cele mai recente alegeri au fost alegerile prezidențiale. Este foarte important ca forțele politice, fie că sunt extraparlamentare sau parlamentară să aibă susținere populară, altfel, oricât de tranșante sau dure, sau corecte ar fi mesajele parvenite de la aceste forțe, nu ar fi foarte tare auzite. Respectiv, depinde foarte mult reforma justiției și de actualul președinte nou ales, Maia Sandu. În campania electorală, ea promis evaluarea extraordinară a judecătorilor. Așteptăm cu nerăbdare să intre în funcție, să vină cu conceptul de reformare a justiției, cu conceptul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, și evident că noi o să susținem aceste demersuri.”
Depinde foarte mult reforma justiției și de actualul președinte nou ales, Maia Sandu...
Europa Liberă: S-au investit speranțe enorme atunci când a fost învestit în funcția de Procuror General dl Alexandr Stoianoglo, iată că a trecut ceva timp de când și-a preluat mandatul. Dumnealui încearcă să acrediteze ideea că totuși lucrurile merg, chiar dacă se mai opun anumiți procurori, pe interior, dar el a ieșit și a spus că pe dosarul furtului miliardului, ce puțin, lucrurile s-au mișcat înainte. Iar pe de altă parte, opinia publică zice că, din contră, nu vede absolut deloc rezultate. Cum să se înțelegem ceea ce se întâmplă, odată cu venirea dlui Stoianoglo în fruntea Procuraturii Generale?
Dinu Plîngău: „Este un haos în procuratură. Ceea ce ține de anumite demersuri pe care le-a făcut Procurorul General pe dosarul furtului miliardului, uneori, din ceea ce am reușit să analizez, a fost corect, însă au fost și probleme enorme, în ceea ce privește anumite demersuri ala Procuraturii generale pe sechestrarea mai multor bunuri. Au fost cazuri când judecătorii luau niște hotărâri total aberante. Și de asta în discursul meu, când s-a vorbit despre curățarea justiției, a fost și despre un oarecare Nicu. Pentru că și în prezent, așa cum s-a practicat pe timpul lui Plahotniuc, sunt oameni concreți, care reprezintă interesele, pe de o parte, ale politicului, pe de altă parte – ale unor grupuri financiare și aceste persoane conlucrează cu justiția când urmează a fi luate niște decizii pe cazuri de rezonanță. Și spunem că sunt cazuri de rezonanță, de fapt, toate procesele sunt de rezonanță, unele sunt mai mediatizate, altele sunt mai puțin mediatizate, însă boala este una cronică în sistemul judiciar, din păcate.”
Europa Liberă: Știu că i s-a făcut o invitație dlui Stoianoglo să vină în parlament să vorbească despre ultimele evoluții pe marginea acestui dosar, al furtului miliardului, și el a zis că nu vede nevoia de a se prezenta în legislativ.
Dinu Plîngău: „Și cred că asta este o mare problemă a dlui Stoianoglo, pentru că deja multe informații controversate apar în jurul activității procuraturii. Rezultate puține, scurgeri multe, oameni cu o reputație foarte dubioasă, asupra cărora planează suspiciuni de tot felul, fiind în spațiul public și asumându-și rolul de Procuror General, în timp ce procuratura nu are nicio reacție în acest sens, lucruri foarte grave care compromit imaginea procuraturii.”
Europa Liberă: Apropo, dar de unde aceste persoane sus-puse au atâta informație ca să apară în spațiul public, să facă senzație, pentru ca după asta să nu se mai întâmple nimic?
Dinu Plîngău: „Pentru că conlucrează cu organele procuraturii.”
Europa Liberă: Și vi se pare normal ca într-un stat de drept să se întâmple acest lucru?
Dinu Plîngău: „Absolut anormal, de asta trebuie de curățat sistemul. Deja nu mai putem acționa cu metodele tradiționale. În situația absolut dezastruoasă în care se află sistemul judiciar din R. Moldova, trebuie să mergem cu acțiuni mai dure. Și v-am dat un exemplu. Judecătorii și procurorii au o oarecare imunitate, funcțională, dar mai mare imunitate, constituțională, o are Procurorul General și judecătorii Curții Constituționale, care au plecat, cu toate că aveau o imunitate constituțională. Pentru că așa a fost voința, în primul rând, a cetățenilor R. Moldova, materializată prin acțiuni concrete a forului legislativ. Cu tot respectul față de Procurorul General, dar odată ce în parlamentul Moldovei se votează un proiect prin care i se trimite o invitație, - noi nu trăim într-un stat în care procuratura sau sistemul judiciar, care este a treia putere în stat este delimitat de executiv sau forul legislativ – aceste puteri trebuie să conlucreze între ele. Și în aceste cazuri, când a fost prejudiciat statul de miliarde și din cauza asta au de suferit cetățenii R. Moldova, atunci fii bun și conlucrează cu toate instituțiile statului. Pentru că, așa cum are o responsabilitate Procurorul General pe cazul respectiv, la fel are responsabilitate și guvernul, și parlamentul.”
Este destul de greu, în viziunea mea, să fie creată o nouă majoritate...
Europa Liberă: Până se va face o adevărată curățenie în sistemul justiției, se insistă pe ideea că trebuie să se facă curățenie în legislativ. Dvs. pe ce poziție stați acuma, trebuie să se ajungă la declanșarea alegerilor anticipate, nu trebuie? Mai există șanse să se formeze o majoritate în actualul legislativ? Ce va urma după ce va fi aprobat proiectul bugetului pentru că, iarăși, și despre acest scenariu se vorbește că ar putea guvernul să vină, să prezinte proiectul bugetului și după asta dl Chicu să se retragă sau să fie demis de deputați?
Dinu Plîngău: „Este greu de prevăzut toate scenariile posibile, evident că toate au dreptul la viață. Eu mai mult cred că parlamentul actual, componența actuală a parlamentului nu-și va duce mandatul până la capăt. Este destul de greu, în viziunea mea, să fie creată o nouă majoritate, deși acuma pe anumite subiecte, mai sensibile, încearcă socialiștii, care și-au asumat actul guvernării, încearcă să găsească majorități situative pe anumite proiecte. Tind să constat că, în situația când nimeni nu are majoritate în parlament, se votează proiecte bune. Pentru că nu ești sigur dacă o să fie votat un proiect care are șopârle sau nu. Respectiv, cel puțin în ultimele două săptămâni, nu au fost așa proiecte care trezesc mari nemulțumiri din partea opoziției. E adevărat că mai sunt proiecte care, conceptual, nu pot fi agreate de către opoziția parlamentară, însă cum va putea rezista acest parlament, nu pot să ...”
Europa Liberă: Deci, un scenariu este exclus, că proiectul nu ar putea să voteze trei luni de zile legi și doar în acest caz trebuie să fie declanșate alegeri parlamentare anticipate?
Dinu Plîngău: „Noi suntem într-o situație de criză profundă. Uneori, dacă nu adopți anumite decizii urgente, cred că supraviețuirea mai multor categorii de persoane din R. Moldova, poate fi pusă sub semnul întrebării.”
Europa Liberă: Și atunci, cum se ajunge la dizolvarea parlamentului?
Dinu Plîngău: „Probabil poate să se ajungă doar într-o condiție, în cazul în care va exista o majoritate parlamentară care să demită guvernul; consensual, să se înțeleagă și să stabilească data unor eventuale alegeri parlamentare anticipate. Sau, în al doilea caz, acest guvern își dă demisia și lasă la latitudinea președintelui nou ales fie formarea unui nou cabinet de miniștri, fie, iarăși, consensual, alegeri anticipate. Și dna Sandu este într-o situație destul de delicată, în acest sens, întrucât, pentru a-și consolida rezultatul din alegerile prezidențiale, își dorește alegeri parlamentare anticipate, pentru că în situația asta va avea un scor mai bun, devenind deja instituția prezidențială. Cum n-am refuza ideea, dar totuși este o instituție executivă, care are anumite responsabilități, în anumite domenii, respectiv, și o să fie cerute anumite rezultate, înțelegând că multe rezultate din ceea ce a promis dna Sandu în campania electorală depind și de guvern și de parlament, va dori să declanșeze alegeri anticipate cât mai repede.”
Europa Liberă: Unii vor mai repede, inclusiv poate că și președinta, poate și formațiuni din opoziție din parlament, iar socialiștii, și prin vocea fruntașilor săi, și prin vocea lui Igor Dodon, au spus că s-ar putea în toamnă să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. Dvs. ce credeți că se va întâmpla?
Dinu Plîngău: „Este greu de spus. Cu siguranță, după anumite termene juridice, mai degrabă decât luna mai sau începutul de vară, nu pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate. Este destul de greu, constituțional, să declanșezi alegeri anticipate: trebuie o perioadă foarte lungă de timp să nu activeze două instituții importante, parlamentul și guvernul, să nu vină cu propuneri. Inclusiv, dacă acum se declanșează procesul de stabilire a alegerilor anticipate, parlamentul și guvernul nu trebuie să activeze în perioada rece a anului, ceea ce-i foarte complicat. Nu știu cine va îndrăzni să-și asume asemenea riscuri. Pentru că, dacă nu se ratifică bugetul, nu se semnează acordul cu FMI...”
Europa Liberă: Cel mai probabil, va fi adoptat bugetul, va fi semnat un nou acord cu FMI. Lucrurile astea cred că sunt evidente, pentru că R.Moldova și așa nu este într-o situație foarte bună.
Dinu Plîngău: „Este foarte proastă.”
După anumite termene juridice, mai degrabă decât luna mai sau începutul de vară, nu pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate...
Europa Liberă: Iar dacă ratează și aceste două lucruri, atunci situația se complică foarte mult. Socialiștii, pentru că ei sunt majoritari totuși în parlament, au 37 de mandate, ei spun că nu vor admite o destabilizare a situației. Cineva oare să-și dorească destabilizarea situației social-politice?
Dinu Plîngău: „Mie încă nu-mi este clară poziția socialiștilor pe acest domeniu. Acolo, din ce observ, tot sunt păreri diferite referitor la acest subiect. S-ar putea ca în decembrie, când deja va trebui să fie adoptat proiectul bugetului, s-ar putea să fie și scenariul în care guvernul să-și dea demisia și deleghează toată responsabilitatea președintelui nou ales să creeze el noul cabinet de miniștri, pentru a-și asuma responsabilitatea pentru actul guvernării.”
Europa Liberă: Dar credeți că s-ar găsi suficiente voturi ca să fie învestit un alt guvern?
Dinu Plîngău: „Cred că da.”
Europa Liberă: Dacă se învestește un alt guvern, atunci nu se ajunge la anticipate?
Dinu Plîngău: „Dacă se învestește un alt guvern, nu se ajunge la anticipate? Este o problemă delicată. Poate să se ajungă și la anticipate, doar că, în acest caz, socialiștii vor merge în alegeri de pe poziția de opoziție parlamentară.”
Europa Liberă: Până la urmă, alegerile parlamentare anticipate depind de poziția socialiștilor?
Dinu Plîngău: „În proporție de 90 la sută – probabil că da. Pentru formarea unei majorități parlamentare trebuie 51 de voturi ei au 40 de deputați, nu 37, pentru că mai au trei deputați neafiliați care se află în tabăra lor. Dar depinde și de celelalte forțe politice, de capacitatea guvernului de a face față la situațiile ce ne așteaptă. Pentru că anul 2021, din toate punctele de vedere, va fi mult mai greu decât anul 2020. În 2020 noi abia am început să ne confruntăm cu această criză, dar în 2021 criza economică se va simți mult mai acut.”
Europa Liberă: Ținând cont de această conjunctură, e potrivit să se lanseze inițiative legislative, aveți trecut ceva pe agendă, ca să veniți, să cereți votul deputaților?
Dinu Plîngău: „Noi, în toată perioada asta cât a fost campania electorală, am fost cei mai activi la capitolul inițiative legislative.”
Europa Liberă: Asta am văzut, da.
Dinu Plîngău: „Cred că până în prezent s-au adunat vreo 20 și ceva de inițiative legislative în toate domeniile, începând cu justiția, social, sănătate...”
Europa Liberă: Unele au fost respinse.
Dinu Plîngău: „Unele au fost respinse, unele au fost acceptate, adoptate, în funcție de situația din parlament, care se prefigura la anumite etape. Este adevărat, noi avem nevoie de o strategie urgentă cum să resimțim mai puțin această criză economică, care încă urmează. Pentru că abia acum mai multe afaceri încep să-și piardă capacitatea de supraviețuire, în condițiile astea, cum se acutizează situația destul de dezastruoasă în sfera creditelor. Oamenii încep să nu mai aibă bani să-și plătească creditele. O să ne aștepte și un șomaj foarte mare în viitorul apropiat și această situație nu trebuie neglijată. Din perspectiva de om politic, foarte mult mă deranjează și accentele care se pun, din păcate, la noi în societate. Mulți pun accente pe problemele politice, cine pe cine a bârfit sau a spus ceva, dar mai puțin se atrage atenția la problemele sensibile, care încă o să ne bată încă pe toți cu bâta.”
Europa Liberă: Cu altă ocazie, Dvs. ați spus că ați ajuns la momentul când vă este rușine să spuneți că sunteți deputat în parlamentul R. Moldova. Eventual, dacă se declanșează alegeri parlamentare anticipate, vă mai doriți un mandat de deputat?
Dinu Plîngău: „Nu am luat încă o asemenea decizie, să candidez sau nu, dar totul depinde de ceea ce va avea loc în viitor. Ceea ce-mi doresc eu foarte mult e ca echipa Platformei Demnitate și Adevăr, în actuala componență, care este una foarte foarte muncitoare și lucrează cât majoritatea care este acolo, să-și poată duce inițiativele la bun sfârșit. Inițiative foarte bune, care uneori chiar pe holurile parlamentului sunt apreciate și de către oponenții noștri, doar că din anumite considerente nu pot să le susțină. Mi-aș dori foarte mult ca colegii mei să se regăsească în viitorul parlament, indiferent de opțiunile mele. Cel mai probabil, o să candidez, acolo unde îmi este cel mai drag, la nord.”
Europa Liberă: Dvs. ați devenit deputat pe liste de partid, deși ați candidat și în circumscripție. Dar ce-i sfătuiți pe tineri? Să se aventureze în acest iureș, pentru a lupta, pentru a obține un mandat de deputat?
Dinu Plîngău: „Absolut, desigur că da. Când mi se pune eticheta cel mai tânăr deputat, eu sper că nu asta o să mă evidențieze până când o să-mi închei mandatul. Tinerilor le spun că ei pot face mult mai mult lucru sau să se afirme, decât alții care stau acolo zece ani și nu au făcut mare lucru, în parlament. Sună nu prea modest, dar dacă analizăm la nivel de proiecte, și proiecte votate!, atunci eu probabil am mai multe proiecte decât mulți alții, care stau acolo de 10-15 ani.”
Europa Liberă: Dar de ce vă este rușine să spuneți că sunteți deputat?
Dinu Plîngău: „Pentru că, din păcate, oamenii apreciază parlamentul ca pe un tot întreg și, așa ca și în sistemul judiciar, sunt și acolo oameni buni, doar că sistemul este compromis din cauza unor personaje care iau mită, toată lumea-i cunoaște că iau mită, au mașini scumpe, palate, și s-au comportat așa cum s-au comportat. Aceeași situație e și cu parlamentul, sunt oameni onești, oameni care trăiesc pe salariu, oameni care lucrează, cărora le pasă și au venit în politică nu pentru scopuri personale, ci, dacă vreți, și pentru un sentiment de romantism.”
Europa Liberă: Dar cel mai mult s-a discreditat statutul deputatului pentru că există acest traseism politic, pentru că se vinde mandatul, se vinde votul. Ce se mai vinde?
Aproape că am scăpat de un oligarh, dar din păcate, s-au mai creat câteva grupuri de influență asupra justiției, asupra sferei economice...
Dinu Plîngău: „Haideți să analizăm traseismul din parlament. În actualul parlament (chiar în componența actuală, noi știm cum au fost aceste alegeri pe timpul lui Plahotniuc), au acces trei forțe, nu mai mult: socialiștii și Blocul ACUM. Blocul ACUM a rămas intact. Socialiștii, cu anumite schimbări, dar, iarăși, nu au fost cazuri de traseism, dimpotrivă, trei neafiliați votează cu ei; și este grupul lui Plahotniuc, pentru că Șor și grupul lui Plahotniuc, care au fost pe liste atunci, în aceeași tabără erau. O echipă care era unică, acum își mută deputații dintr-un loc în altul. De fapt, nimic nu s-a schimbat de la începutul acestei legislaturi și eu mă îndoiesc că o să se schimbe și într-o eventuală legislatură. Din păcate, trebuie să constat că un anumit scenariu, când nu tocmai cei mai onești deputați o să ajungă în parlament, se va repeta și în cazul unor alegeri anticipate. La noi, în R. Moldova, alegerile le poți câștiga doar prin două metode, și de obicei cele mai multe voturi le iau partidele care au resurse financiare foarte mari. Aproape că am scăpat de un oligarh, dar din păcate, s-au mai creat câteva grupuri de influență care au influență asupra justiției, asupra sferei economice. Și este destul de complicat, având instituții slabe, având o populație săracă...”
Europa Liberă: Și totuși, alegerile prezidențiale au demonstrat că alegătorii au început să pună accent pe moralitate, pe onestitate, pe corectitudine. Asta a arătat rezultatul alegerilor prezidențiale.
Dinu Plîngău: „Nu trebuie să confundăm alegerile prezidențiale, în care se votează persoana, cu eventualele alegeri parlamentare sau locale, sunt procese diferite.”
Europa Liberă: Diferite, dar s-ar putea să se găsească și multe asemănări totuși, pentru că cetățeanul își dă seama că sluga poporului trebuie să fie un politician onest și corect, că de altfel nu ar mai blama atât de mult legislativul.
Dinu Plîngău: „Dacă am analizat minuțios alegerile prezidențiale, evident, Dodon a pierdut aceste alegeri din cauza sa, pentru că la o anumită etapă, cu regret, oamenii care ajung în funcții de demnitate publică pierd contactul cu realitatea. Și nu mă refer doar la politicieni, e valabil și în cazul unor funcționari: din procuratură, judecători etc. Ei cred că funcțiile lor sunt intangibile și veșnic vor fi în aceste funcții. Și pierd contactul cu realitatea. Odată ce ai pierdut contactul cu realitatea, este foarte greu. Plus că au fost pandemie, criză economică, declarații foarte neinspirate din parte președintelui Dodon, care au jucat un rol semnificativ, și, evident foarte multă informație despre actele de corupție, legăturile cu Plahotniuc, punga cu bani etc.”
Europa Liberă: Ok, și acum criticile cele mai dure se îndreaptă către legislativ, atunci s-ar părea că cetățeanul ar trebui să-și dorească să continue schimbarea, să continue curățenia în rândul clasei politice.
Dinu Plîngău: „Bine, eu nu sunt comentator sau analist politic, ca să văd cum se va schimba clasa politică în viitorul legislativ. Dar cred că Șor, anumite mandate, oricum, le va obține, socialiștii la fel. Probabil că în locul Partidului Democrat, dacă nu se vor conjuga și nu-și vor consolida anumite structuri teritoriale și să facă o strategie bună partinică, va veni Renato Usatîi, care nu știu dacă este mai bun. Respectiv, eu sunt mai pesimist în sensul ăsta. Cea mai bună curățare a clasei politice ar fi bine să funcționeze organele de drept. Pentru că dacă ar funcționa organele de drept, foarte mulți lideri politici din R. Moldova, care au acum și pot obține un rezultat foarte mare în alegerile parlamentare vor mai exista.”
