Astăzi, o trupă cu un nume greu de pronunțat: Einstürzende Neubauten („clădiri noi care se prăbușesc”) este un grup german de muzică experimentală înființat la Berlin în 1980.
Componența de astăzi a grupului este Blixa Bargeld (ghitară, claviaturi, voce), Alexander Hacke (bas, voce), N.U. Unruh (instrumente improvizate, percuție, voce), Jochen Arbeit (ghitară, voce) și Rudolf Moser (instrumente improvizate, voce)..
Pentru că la început nu aveau bani, și poate și datorită ideii de șantier pe care o sugerează numele, acești oameni utilizau - în afară de instrumentele muzicale standard - și instrumente improvizate, construite din resturi metalice și diverse unelte de șantier (burghie și ciocane, între altele), cu care făceau doar un zgomot peste care pluteau cuvintele nemțești strigate ascuțit de Blixa Bargeld.
Citim în pagina lor de internet că primul lor album, „Kollaps”, din noiembrie 1981, a fost o „declarație de război” făcută obiceiurilor de ascultare convenționale.
E de fapt vorba de un album „inaudibil”, un atac frontal împotriva modurilor de ascultare pe care membrii acestei trupe le considerau „tocite” de ceea ce se numește mainstream, adică piața muzicală comercială.
Acest amestec muzical cu totul nonconformist avea însă să devină fundamentul unui mod cu totul nou de a înțelege muzica, care avea să influențeze după aceea o mulțime de artiști din toată lumea. E vorba de acel gen muzical muzical rar, de nișă, numit industrial.
Sunetul de pe albumele Einstürzende Neubauten ulterioare a devenit cumva mai convențional, păstrînd însă o mulțime de elemente „neortodoxe”.
Noi ascultăm acum „Weil Weil Weil”, de pe albumul „Alles Wieder Offen”, din 2007.
