Linkuri accesibilitate

Ion Chicu: Dacă noi nu înțelegem că cineva ne scindează artificial, vom dispărea ca popor și ca stat (VIDEO)


Ex-premierul Ion Chicu

Interviu cu fostul premier care fondează un nou partid.

Ex-premierul Ion Chicu anunță că revine în politică și lansează un nou partid, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Este vorba de o formațiune ce va pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, singura posibilitate de a fi păstrătă statalitatea, a declarat Europei Libere fostul șef de guvern.

Europa Liberă: Fostul premier, Ion Chicu, în studioul Europei Libere de la Chișinău, lider de partid în devenire, înțeleg eu, pentru că urmează ca grupul de inițiativă să înregistreze cea de-a 53-a formațiune politică în R. Moldova. Nu e prea mare numărul de partide, dle Chicu, ținând cont că și electoratul mai alege străinătatea și R. Moldova e un stat mic?

Ion Chicu: „Mulțumesc pentru invitație, dna Valentina. M-ați numit lider de partid, dar nu e scris nicăieri că eu sunt lider de partid. Deocamdată coordonez activitatea grupului acesta de inițiativă, care are intenția de a crea o formațiune politică de centru-dreapta, dar nu e scris nicăieri că sunt lider sau nu sunt lider.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, lider în devenire.

Ion Chicu: „Vedem.”

Ion Chicu: Integrarea europeană, unica opțiune a R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 1:00:34 0:00

Europa Liberă: Dar sunteți al patrulea șef de executiv, fost, care faceți partid.

Ion Chicu: „Nu am asemenea statistică, aceste cifre nu mă interesează, câte partide sunt, 53 sau mai multe, important nu e numărul de partide, nu persoanele pe care le vedeți acolo, autointitulați lideri sau președinți, sau proprietari de s.r.l.-uri politice, importante sunt valorile și obiectivele pe care aceste formațiuni și le stabilesc. Or, eu cred că acea echipă pe care, parțial, am prezentat-o și sunt membri ai grupului de inițiativă, au niște obiective foarte bune, realiste, în opinia mea, și de multe ori aceste obiective sunt unica opțiune sau soluție pentru țară, și aici mă refer în primul rând la ceea ce am declarat noi, integrarea R. Moldova în spațiul european, UE, ca unică posibilitate de a ne păstra noi, moldovenii, statalitatea, independența și, dacă vreți, demnitatea de oameni cu stat, cu vatră. Căci știți, deși în lume sunt peste 4000 de popoate, statul lor îl au doar ceva mai mult de 200, printre care și moldovenii.

Cel mai nedorit lucru pe care putem să-l admitem ar fi să pierdem statalitatea R. Moldova. Unica posibilitate de a o menține, de a avea vocea noastră, votul nostru la Strasbourg, la Bruxelles sau în altă capitală europeană, este să intrăm în UE ca stat independent. Aceasta este realizabil, credeți-mă.”

Europa Liberă: Dar acest lucru îl spun, inclusiv, și partide care au viziuni de stânga. Și PSRM, și liderul acestei fracțiuni, Igor Dodon, exact asta spune și el.

Din păcate, noi tot timpul am știut să-i fentăm pe partenerii noștri...

Ion Chicu: „Poate să spună și stânga, poate să spună și dreapta multe, dar important este ce faci. Noi de 30 de ani spunem lucrurile astea, cel mai intens am spus în perioada istoriei de succes, atunci noi tare ne-am mai integrat, dar, din păcate, noi tot timpul am știut să-i fentăm pe partenerii noștri, iertați-mă că folosesc acest termen din fotbal. La fotbal pierdem cu 0-8, iar la fentat partenerii noștri occidentali, în primul rând, dar nu doar occidentali, suntem maeștri în sport de clasă internațională. Reușim să-i ademenim cumva cu lozinci frumoase, cu declarații extra-extra-extra, pe urmă când ei vin și manifestă tot suportul pentru noi le organizăm ceva de genul furtului miliardului, stat captiv, etc.

Aici este și siguranța noastră, că integrarea în UE nu este o utopie, pe care unii politicieni o folosesc ca pe o armă de a convinge electoratul. Aceasta este ceva realizabil, este important ca noi să ne facem tema de acasă. Iar faptul că unii politicieni declară sau nu declară, nu e atât de important. Important e să arate ce pot. Dar dacă v-ați referit, în special, la dl Dodon, că este orientat spre integrarea europeană, chiar cu două-trei zile în urmă spunea ceva, după ce am anunțat noi deja că ne lansăm, că nu integrarea europeană este deja obiectivul partidului respectiv.”

Europa Liberă: Nu vroia el o politică echilibrată?

Ion Chicu: Politică echilibrată este un termen, dar să zici că nu dorești să te integrezi în UE e cu totul altceva. De aceea eu cred că cel mai bine este să ne uităm cine și ce face. De exemplu, de văzut cât s-a făcut în 2020 pe dimensiunea implementării Acordului de Asociere, așa, ca să nu vorbim prea mult.”

Europa Liberă: Dar cât s-a făcut, pentru că restanțe erau multe?

Ion Chicu: „Restanțe sunt multe. Înțelegeți că nu sunt acumulate anul trecut, ci încă din 2014, când am semnat, cu mare fast, acest acord și tot întindem, întindem... Dar vreau să vedeți cât s-a făcut în 2020 pe dimensiunea integrării energetice a R.Moldova, că s-au semnat proiectele de interconexiune, al sistemului nostru electric cu cel european, în proiectul acesta de 60 de milioane al Băncii Mondiale. Puteți să vedeți implementarea Pachetului Energetic III, care tot timpul a fost un obiectiv, așa, irealizabil, pentru că aici avem Gazprom și nu știu ce. Invitați, vă rog, Ministerul Economiei sau directorul MoldovaGaz să vă spună, tehnic, cât s-a făcut.”

Europa Liberă: Dar care e soarta Pachetului III Energetic?

Ion Chicu: „Soarta Pachetului III Energetic este ca R. Moldova se aliniază și-l îndeplinește. Pași concreți s-au făcut pe parcursul anului 2020. Ceea ce ne părea nouă imposibil a devenit posibil. ”

Europa Liberă: Deci tranzitul și distribuirea sunt separate?

Ion Chicu: „Este pregătit totul pentru separarea acestor aspecte ale activității. Cel mai bine să invitați specialiștii, anume partea tehnică.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că integrarea europeană va fi prioritatea formațiunii?

Ion Chicu: „Este prioritatea formațiunii, atât din suflet vorbind, pentru că noi suntem popor european și asta e clar pentru toți, dar este, pe de altă parte, și o lipsă de alternativă. Eu insist asupra faptului că, dacă noi, moldovenii, nu înțelegem că, cel târziu, în 10 ani nu obținem perspectiva de integrare... Noi nu vorbim că în zece ani o să fim membri UE, dar o perspectivă clară, cum, de exemplu, e scris în acordurile de asociere a țărilor balcanice, aceeași Albanie: dacă îndepliniți Acordul de Asociere, obțineți perspectiva...

Europa Liberă: Vedeți că ați spus Dvs. dacă îndepliniți, dar până la îndeplinire mai sunt pași de făcut.

Ion Chicu: „Ochii sperie, mâinile apropie. Pe noi, pur și simplu, ne ia vorba pe dinainte și nu vrem să lucrăm, dar trebuie de lucrat. De aceea dacă noi, în perioada care am spus, nu obținem, cel puțin, o perspectivă clară de integrare ca stat european în UE, atunci noi o să pierdem statalitatea. Nu vreau să spun prin ce formă, dar ea este una evidentă.”

Europa Liberă: Dar prin ce formă?

De mai mult de 20 de ani ni se vâră în cap ideea că moldovenii nu sunt capabili să se autoguverneze...

Ion Chicu: „Este clară forma. Nouă, de mai mult de 20 de ani ni se vâră în cap ideea că moldovenii nu sunt capabili să se autoguverneze, ei fără fratele mai mare nu pot și deja această convingere a noastră trece din generație în generație. oi nu vedeți câtă criză este, că noi fără mâna întinsă nu supraviețuim? Asta, încet-încet, intră în ADN-ul nostru. Asta este ce a mai mare greșeală, cel mai mare păcat și cea mai mare trădare față de strămoșii noștri, dar, cu siguranță, și față de urmași.

De ce vorbesc lucrul acesta? Pentru că realitatea este un pic alta și n-o să obosesc s-o spun. Haideți să vedem la partea economică, la partea financiară, în acești doi ani de criză totală! Pentru că 2019 a fost un an de criză politică, anul 2020 a fost un an nemaivăzut în istoria R. Moldova și nu doar. Și acuma, dacă zic de cifre, contactați, vă rog, Ministerul Finanțelor să vă spună ce venituri a încasat bugetul pe 25 martie. Știți că 25 martie este ziua când se achită impozitul pe profit pe anul precedent. Păi, iată că în anul 2021, la 25 martie, a fost recordul absolut! Companiile au plătit impozitul pe venit, pe rezultatele anului 2020, anul catastrofă, cum le place la toți să spună, o cifră record – 707 milioane de lei, într-o zi. În 2020 știți cât a fost pe 25 martie? 479! Încercați să comparați aceste două cifre. Deci, în pofida unor încercări, provocări, funcționează sistemul guvernat, dacă doriți, cel puțin pe unele domenii.”

Europa Liberă: Dar în acești ani au venit bani și din afara republicii.

Ion Chicu: „Banii au venit, mulțumim, dar eu vorbesc despre impozitele acumulate pe intern, achitate de agenții economici din profit. În 2020, întreprinderile au avut profit, în pofida la tot ce se spune, și au achitat pe 25 martie 2021 o cifră record – 707 milioane de lei, într-o zi. De aceea încercările astea de a ne convinge pe noi, moldovenii, că stăm doar cu mâna întinsă sau trebuie să lăsăm mâinile în jos și, iertați-mă pentru gestul ăsta, să ne predăm ori fratelui mai mare din stânga, ori fratelui mai mare din dreapta, trebuie combătute, dacă mai avem oleacă de demnitate, dacă ne gândim la urmași, la strămoși.”

Europa Liberă: Dar societatea moldavă e divizată, inclusiv pe aceste criterii, și tocmai vroiam să vă întreb, care e fratele mai mare căruia i se supune R. Moldova?

Ion Chicu: „De fapt, divizarea societății a fost artificială, noi înțelegem lucrul acesta, și a avut drept obiectiv să acrediteze ideea moldoveanului că el nu poate să se autoguverneze, înțelegeți? Voi trebuie să fiți cu aceia sau cu ceilalți...”

Europa Liberă: Cine sunt ceilalți?

Ion Chicu: „Păi, bine, cine a fost frate mai mare până în 91 aici și-l cântam în poezii? Cine-i pe cale de a deveni frate mai mare – tot e clar. De aceea noi trebuie să lăsăm la o parte scindarea.”

Europa Liberă: Vă referiți la Federația Rusă și România?

Ion Chicu: „Nu mă refer nici la Federația Rusă, nici la România. Moldovenii știu cine-s frații mai mari.”

Europa Liberă: Dar mai spuneți-ne și Dvs. o dată.

Ion Chicu: „Noi avem ca obiectiv să ne consolidăm. De fapt, și în denumirea propusă a formațiunii este cuvântul consolidare. Dacă noi nu înțelegem că ne scindează cineva artificial, noi, scuzați, o să dispărem, ca popor și chiar ca stat. Scindarea asta artificială are la bază doar intenția de a ne lăsa fără stat, fără demnitate etc. Dacă mai avem un pic de demnitate, haideți să găsim obiectivele sau ideile care ne consolidează. În mod normal, eu pot să am o viziune, Dvs. alta, dar eu sunt sigur că putem identifica 5-10 obiective care pot să ne unească să muncim împreună și eu cred că toate aceste obiective sunt ancorate, mai mult sau mai puțin, în tendința de integrare europeană.”

Europa Liberă: Dle Chicu, dar dacă-l învinuim pe fratele mai mare, totuși, acel milion de moldoveni aflați peste hotare, au plecat din vina autorităților de aici.

Ion Chicu: „Eu nu învinuiesc pe nimeni. Niciodată războiul nu se pierde din cauza oponentului, inamicului. La baza oricărui eșec stă modul cum s-a organizat sau cum a tratat un conflict sau altul, anume partea ta!”

Europa Liberă: Sărăcie, corupție, nedreptate, aceștia sunt dușmanii care alungă lumea din țară.

Ion Chicu: „Exact. Și acesta e ultimul lucru pe care trebuie să-l facem, să dăm vina pe alții. Haideți să încercăm să înțelegem de ce am ajuns noi în așa situație. Și, dacă pui o diagnoză corectă, poți trata și boala corect Dar eu vă spun din ceea ce înțeleg eu, și cred că înțeleg câte ceva în viața asta!, cheia sau cea mai mare cauză a problemelor noastre faptul că au reușit să ne scindeze. Azi ne duc încolo, mâine ne duc dincolo. Azi ne spun că vorbim o limbă, maine ne spun că vorbim altă limbă. Azi suntem albi și mâine negri și, iată așa, de fiecare dată, și noi, încet-încet, deviem de la obiectivele naționale.”

Europa Liberă: Știți că deseori vi s-a reproșat și Dvs. că ați luat cetățenia României, exact așa cum au făcut-o și multe alte sute de mii de cetățeni ai R. Moldova.

Nu trebuie să confundăm cetățenia cu dorința moldovenilor de a-și păstra statalitatea...

Ion Chicu: „Exact. Reproșuri pot să mi se aducă multe, și eu singur mi le aduc, cred că sunt campion la autoreproșuri, credeți-mă. Dar dacă umblăm cu reproșuri, ce a făcut fiecare la o etapă sau alta a vieții, nu este constructiv. Cetățenia, mare majoritate a cetățenilor R. Moldova, dacă ar avea posibilitate, și-ar face și zece cetățenii, cum o fac și alții, din alte țări, când au posibilitate. Nu trebuie să confundăm cetățenia cu dorința moldovenilor de a-și păstra statalitatea.

Eu sunt sigur că chiar și marea majoritate a moldovenilor care, ca mine, au obținut cetățenia românească, care respectă și iubesc România, în primul rând, ar vrea să-și păstreze statul R. Moldova. Eu sunt sigur de aceasta. Dar asta deloc nu înseamnă că, dorind să-ți păstrezi statalitatea și demnitatea de moldovean, ești, obligatoriu, oponent al României sau al altcuiva. Faptul că se speculează cu asta e tot o încercare de a ne diviza. Din păcate, trebuie să avem suficientă inteligență și înțelegere, ca să vedem care sunt cauzele acestei scindări și ce scopuri se urmăresc atunci când o parte din mass-media ne împart într-o tabără, cealaltă în altă tabără, în funcție de cine-i plătește.”

Europa Liberă: Dar ați finalizat litigiul referitor la retragerea cetățeniei României?

Ion Chicu: „Nu vă supărați, eu nu am niciun litigiu. Eu am înțeles că este un politician, acela, care a decăzut din garnitură și încearcă prin, nu vă supărați, prostii de genul acesta să-și recapete... Dar statul român este un stat solid, care nu se lasă implicat în... Nici nu comentez. Eu nu am niciun litigiu.”

Europa Liberă: Și nici nu renunțați la cetățenia României?

De ce ar trebui să renunț la cetățenia României?...

Ion Chicu: „De ce ar trebui să renunț la cetățenia României? Nu.”

Europa Liberă: Ați spus despre opțiunea europeană și un pic o să mai deschidem parantezele, dar, imediat ce ați anunțat despre crearea partidului, ați mers la PSRM.

Ion Chicu: „Nu e adevărat.”

Europa Liberă: Tocmai Dvs. ziceți că ei acuma au făcut un pas înapoi și nu se gândesc la integrare europeană. A trebuit să mergeți la PSRM?

Ion Chicu: „Înțeleg despre ce vorbiți și aici o să aduc, cu tot respectul față de unele surse media, să vin cu mai multe detalii. Vă amintiți, prima dată când am anunțat discuțiile între colegi că intenționăm, poate, să creăm un partid politic, a fost la o emisiune, la o televiziune, și o să spun care a fost, TV8, și atunci, fiind întrebat, dar cu dl Dodon vă mai vedeți?, eu am răspuns: M-am văzut în ianuarie și mâine, la 15, am demult întrevedere stabilită cu dumnealui și o să mă întâlnesc și cu alți lideri de partide. Păi, eu m-am dus să mă întâlnesc, așa cum am declarat în emisie directă, ca aceeași televiziune să fie acolo, să mă aștepte, le-am acordat un interviu, dar titlul a fost: L-am surprins... Eu sunt bucuros pentru faptul că prezint interes, dar aici, un pic... Era planificată întrevederea respectivă, am anunțat-o în direct, și discut de atunci cu mai mulți lideri politici, săptămâna viitoare o să mai discut. O să vă spun la final cu cine am mai discutat.

Chiar săptămâna viitoare mă întâlnesc, încă o dată vă spun, cu mai mulți reprezentanți ai forțelor politice, cu simplul mesaj: trebuie de consolidat eforturile în jurul a 5-10 obiective care ar uni moldovenii. Și, apropo, în ceea ce privește întrevederile, da, în primul rând, trebuie cu liderii de partide, cu persoanele-cheie din aceste partide. Eu mă întâlnesc cu ambasadorii statelor partenere acreditați aici. Chiar astăzi m-am întâlnit cu dl ambasador al Federației Ruse, săptămâna aceasta m-am întâlnit cu ambasadorul SUA, ceva timp în urmă am discutat cu ambasadorul Germaniei, săptămâna viitoare o să mă întâlnesc cu alți ambasadori. Cu ideea, intenția de a ajuta țării noastre anume să ne concentrăm pe aceste obiective.

Și am discutat nu doar cu ambasadori, dar și cu reprezentanți ai mai multor state, instituții. Cu unii care nu sunt acreditați în R. Moldova, chiar și în străinătate m-am întâlnit cu unii. Și eu cred că marea majoritate din ei, dacă nu toți, salută intenția noastră, a moldovenilor, cel puțin a unei părți, de a se concentra anume pe obiective realiste, pragmatice, care vin să rezolve problemele acestei țări.”

Europa Liberă: Deci la Igor Dodon la blagoslovire n-ați fost atunci?

Ion Chicu: „Dvs. puteți să utilizați orice termen, dar nu am eu nevoie de blagoslovire.”

Europa Liberă: Dar chiar nu v-a propus dl Dodon să mergeți în partidul său?

Ion Chicu: „Mi-a propus, am spus și în acel interviu. Noi probabil că avem diferite viziuni, nu înseamnă că nu avem și viziuni comune. Eu cred că și anul trecut au fost mai multe viziuni comune. Au fost și divergențe, dar nu vreau să le scot în evidență. Noi ne-am exprimat foarte clar unde vedem noi direcția de integrare a R. Moldova.”

Europa Liberă: Ca să punem punct la referitor opțiunea pro-europeană pe care o s-o împărtășească formațiunea din care o să faceți parte, îl mai citez și pe băștinașul Dvs., Ion Sturza, ex-premierul, care spunea că critică această inițiativă a Dvs. de a lansa un partid politic declarat pro-european în condițiile în care acesta a atacat dur România și pe unii demnitari europeni.

Noi toți ne dorim să cadă hotarul între noi noi și România, să cadă hotarul de pe Prut...

Ion Chicu: „Fiecare cetățean al Moldovei sau al României are dreptul să se exprime. Eu apreciez foarte mult poziția dlui Sturza. Dumnealui vede în felul său. Ce e important de menționat, e că dumnealui, parțial, are dreptate, că drumul european al R. Moldova trece prin România. Și la propriu, și la figurat. La propriu e clar, noi avem ca obiectiv integrarea europeană, ceea ce o să însemne în mod direct și firesc căderea hotarului, noi toți ne dorim să cadă hotarul între noi noi și România, să cadă hotarul de pe Prut. Într-adevăr, drumul merge prin România, dar pentru a avea suport, susținere în acest dialog, trebuie să avem susținere din partea Bucureștiului.

Eu nu mă îndoiesc că este și va fi, și Bucureștiul tot timpul a declarat că va susține R. Moldova pe calea integrării europene. Cât privește atacurile mele asupra României, haideți să ne uităm obiectiv la lucruri: eu nu am atacat niciodată România! Dacă am spus că este corupție undeva, am spus-o, inclusiv, conducându-mă de date. Corupția în R. Moldova este mai mare ca în România, dar nu este țară în UE în care să nu fie corupție. Din păcate România și alte state figurează în topul listei cu corupția. Asta nu înseamnă că tu ataci România, asta înseamnă că constați niște lucru. Poate vedeți și sondajele interne.

Dacă se consideră atac asupra României cazul acela, de asemenea, speculat masiv de forțele politice de aici, de la Chișinău, cu ajutorul umanitar, de exemplu, în care, nu știu de ce, au decis toți că Chicu i-a dus sub pod. Eu vreau să vă spun și aici mai multe detalii, ca să fie clar. Atunci când am fost informați de partea română că ne vor oferi acest ajutor frățesc și se solicită ca să fie coloana respectivă întâmpinată pe Piața Marii Adunări Naționale, și aici eu sper că cei cu care am comunicat o să vă spună care a fost răspunsul, am spus: Atâta timp cât eu o să fiu prim-ministru, mașini militare, în PMAN, a oricărui stat, indiferent, nu vor intra, pentru că aceasta înseamnă, în primul rând, creare de precedente. Astăzi o să dorească unii, mâine alții, să vină cu mașini militare etc. De aceea, asta a fost poziția. Poziția respectivă a fost, apropo, acceptată și propunerea de alternativă, pentru că noi am propus la Institutul de Urgențe, str. București. Până la urmă, n-a fost acceptată. După aceasta, propunerea de a avea acea ceremonie de întâmpinare sub Telecentru nu a fost din partea guvernului R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar din partea cui?

Ion Chicu: „A fost nu din partea guvernului R. Moldova, vă spun cu toată certitudinea.”

Europa Liberă: Dvs. ați mai declarat că a fost agreată inclusiv de ambasadorul României la Chișinău, dl Ioniță.

Ion Chicu: „Propunerea respectivă nu a fost din partea R. Moldova și o spun cu toată responsabilitatea și avem și corespondența respectivă, dar credeți-mă că așa a fost. De aceea sub pod la Telecentru nu eu i-am dus, nu eu am propus și nimeni din guvernul nostru n-a propus să fie acolo. Invers, până la acea ceremonie, eu nu am mai întâmpinat niciun ajutor umanitar, pentru că au mai fost până la acea coloană, n-am alergat după poze, dar când au venit de la frații români am spus că vin și la hotar la Leușeni și vă întâlnesc, am fost și la ceremonie. De aceea, când se încearcă a specula niște momente din astea umane, sentimentale, este cel mai dezgustător. Eu nu am încercat să contrazic lucrurile astea, pentru că nu face față. Să creezi un scandal artificial dintr-un gest atât de frumos și frățesc este, probabil, cel mai josnic.

Eu nu am vrut să continui aceste dezbateri care nu ne fac față. De aceea eu nu știu ce stă la baza învinuirilor unora, inclusiv a stimatului domn Sturza, care zice că eu sunt antiromân. Și mai sunt multe de spus despre relațiile pe care le-am avut pe parcursul mandatului meu. Tot timpul am vrut să avem relații bune. Am menționat, și insist asupra acestui lucru, indiferent de clasa politică de pe Dâmbovița sau de pe Bâc, nimic deja nu mai poate altera relațiile prietenoase frățești ale ambelor maluri ale Prutului! Este Chicu la Chișinău ori Orban la București sau Sandu aici și altcineva acolo, ei nu mai pot face nimic ca să strice relațiile. Asta este cea mai mare realizare din ultimii 20 de ani, dacă vorbim despre relația Chișinău – București.”

Europa Liberă: De ce a ratat R. Moldova cele peste 68 de milioane de euro din creditul de o sută de milioane de euro?

Ion Chicu: „Foarte bună întrebare! Și aici tot trebuie detalii. Vă amintiți că acest acord a fost semnat în 2010, promisiunea dlui președinte Băsescu, că vor oferi 100 de milioane. Iată, au trecut 10 ani de atunci. De la acordul inițial, au fost deja cinci protocoale adiționale. Ultimul, dacă nu greșesc, a fost semnat la insistența părții moldovenești, încă în 2019. Era vorba de cele trei milioane de euro, granturi pentru reparația grădinițelor, și aici vreau să mulțumesc foarte mult guvernului și poporului României pentru acest ajutor, căci, într-adevăr, foarte multe grădinițe au fost reparate. Și, imediat după semnarea protocolului 5, guvernul R. Moldova a remis propunerea pentru protocolul 6, deja.

Au fost cel puțin trei, a fost și una de la de la guvernul Filip, dar prima, care a fost semnată de fosta ministră a agriculturii, pe dimensiunea dezvoltării regionale, dna Georgeta Mincu, ministru al agriculturii și dezvoltării regionale în guvernul Sandu. Asta s-a întâmplat în vara anului 2019. Ulterior, două propuneri au fost semnate de dl Perju, ministru actual al agriculturii. Asta a fost în vara-toamna anului 2020, cu propunerea de a încheia și protocolul șase.”

Europa Liberă: Unde s-a împotmolit și de ce?

Ion Chicu: „Răspunsuri la întrebările părții moldovenești nu am avut. A venit un răspuns cu o poziție din parte Guvernului României.”

Europa Liberă: Prin ce era diferit?

Ion Chicu: „În noiembrie, erau alte propuneri cu alte condiții...”

Europa Liberă: Care?

Ion Chicu: „Mai mult politice. Bineînțeles, ministerele...”

Europa Liberă: Puteți să exemplificați, ca să ne fie clar?

Ion Chicu: „O să solicitați, vă rog, corespondența de la colegi și o să vă spună care, nu vreau să intru mult în detalii. Deci, bineînțeles, când vii cu propunerea din partea altui stat de a încheia un acord suplimentar, e necesar de examinat. Între timp, au avut loc procesele respective de la Chișinău, cu demiterea guvernului, cu jos în trei ore etc., deci, procedura respectivă a continuat. De atunci, însă, colegii, chiar și din guvernul interimar, au discutat cu partea română. Apropo, și președinția a fost informată și implicată în acest proces. Faptul că într-o duminică seara și partea română, și dna președintă, au ieșit cu declarația că mâine dimineața expiră acest acord și nu mai putem face nimic, cred că oamenilor care mai judecă un pic tot poate să le trezească semne de întrebare. Din păcate, în 10 ani...”

Europa Liberă: Dle Chicu, poate eu nu înțeleg multe, dar am aflat că condiționalitățile acelea se regăsesc și în Acordul de Asociere pe care-l are R. Moldova cu UE.

Ion Chicu: „Din păcate, în zece ani, partea noastră a fost în stare să valorifice doar 32 de milioane din 100 de milioane. Deci, în zece ani, din care primii cinci au fost istoria de succes, au fost acele guverne interminabile AIE, iată în acea perioadă nu s-a reușit, practic să se valorifice...”

Europa Liberă: Da, dar să ratezi 68 de milioane de euro, acum, când situația e destul de grea...

Ion Chicu: „Exact. În condițiile în care din acești 10 ani Chicu a fost doar un an și să-i atribui lui că le-a ratat...”

Europa Liberă: Dar pe timpul guvernării Dvs. cât ați valorificat, ca să fie clar.

Ion Chicu: „Pe timpul guvernării nu a mele, a anului 2020, s-au valorificat banii care erau încă în 2019, în protocolul numărul cinci, și am lansat discuțiile pentru protocolul șase. Prin intermediul FISM, pot să vă prezinte până în ultimul cent câte grădinițe etc. Mie mi-i greu să vă spun acum cifra.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre demisia Dvs. Totuși, ați fost silit, a fost de bună voie acea plecare a Dvs.? Pentru că ne amintim declarațiile pe care le-ați făcut atunci, că intenția este să se ajungă la declanșarea anticipatelor, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Bineînțeles că am fost silit [să demisionez], că niciun om care ține la țară, la funcția sa, nu pleacă pur și simplu așa...

Ion Chicu: „Bineînțeles că am fost silit, că niciun om care ține la țară, la funcția sa, nu pleacă pur și simplu așa, că nu mai are dispoziție sau nu știu ce. Dar important e ce m-a silit să plec.”

Europa Liberă: Cine v-a silit?

Ion Chicu: „Cine, nu trebuie să speculăm. Pe mine la capitolul cine n-ar trebui să mă luați că nu funcționează, nu e cazul. Eu am spus foarte clar și continui să spun: parlamentul actual al R. Moldova nu are credibilitate. Imediat cum s-a format, în 2019, s-au început trecerile astea dintr-un parte în alta; vedeți cât de repede-și schimbă, în funcție de ce instrucțiuni primesc, sau altceva. Eu, încă la 11 septembrie 2020, când au revenit deputații din vacanță, și am mers cu acel proiect de susținere a economiei și alte proiecte importante, am văzut ce se face. Încă atunci am postat pe Facebook și dacă o să verificați, o să vedeți și acum postarea mea: acest parlament trebuie să plece! Și după ce am discutat cu dna Sandu, propunându-i o cale înțeleaptă de a demite parlamentul, adică ei timp de 90 de zile să nu aprobe niciun act – și aici începe impunerea – s-a axat pe guvernul trebuie să plece, noi nu vedem altă cale! Și protestul acela din 6 decembrie, cu aratul prin scuarul catedralei, vă amintiți?, s-a mers pe demisia guvernului.

Dacă s-a decis că aceasta este cea mai bună cale de demisie a guvernului, eu m-am conformat. Pentru că, până la urmă, trebuie să înțelegem, dna Sandu a obținut la alegerile prezidențiale sub 60 de procente, un mandat foarte mare de încredere! Deși eu cred că anume pentru ea au votat mai puțin decât 60%. Cineva (sau foarte mulți) au votat împotriva contracandidatului și voturile s-au dus acolo, realistic vorbind. Dar, revenind la demisie, primul element a fost: ce prezintă acest parlament? Și al doilea element a fost: judecând după alegerile prezidențiale este clar că societatea va fi, iarăși, foarte puternic scindată! Când acvem un parlament de un fel și președinția de alt fel, pacea civică a fost exact obiectivul pe care am vrut să-l obțin prin această demisie. Eu vreau să vă răspund pentru că văd că întrebarea a fost: v-a spus Dodon să vă dați demisia sau nu? Vă spun deodată că nu și n-are nimic. Alt element important care m-a determinat au fost, dacă doriți, și acele legi aprobate în decembrie în parlamentul republicii.”

Europa Liberă: Iată aici am vrut să ajungem. Ați fi acceptat să fiți premierul unui guvern cu sprijinul socialiștilor, cu cel al deputaților din Partidul Șor și din Pentru Moldova?

Ion Chicu: „Credeți-mă că nu e atât de important cine sprijină un guvern, dar e important unde îl sprijină.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc ce critici dure ați avut Dvs. la adresa unor deputați din parlament.

Ion Chicu: „Exact, am avut critici și împotriva unora, și a altora, dar aici nu a fost determinant cine votează, de exemplu, pentru legea bugetului, care trebuie pentru țară. Determinant a fost că, într-un moment oarecare guvernul, în general, s-a simțit fără suport din partea parlamentului. Pentru că atunci când parlamentul a votat câteva legi foarte controversate, eu am spus foarte clar: guvernul R. Moldova aviz pozitiv pe aceste legi nu va da, atâta timp cât sunt eu prim-ministru.

Europa Liberă: Îmi amintesc.

Ion Chicu: „Pentru că fără avizul guvernului, aceste legi...”

Europa Liberă: ... sunt atacate la Curtea Constituțională și sunt anulate.

Ion Chicu: „Da, că au componentă financiară. Aceasta a fost poziția fermă a guvernului. Atunci când parlamentul a ignorat această poziție, eu, în linii mari, am tratat-o ca pe o retragere a suportului pentru acest guvern, dacă e să vorbim...”

Europa Liberă: Dacă nu ia în calcul avizul guvernului.

Ion Chicu: „Și aceasta tot este un gen de răspuns la întrebarea: ai fost sau nu impus? De aceea răspunsul este ce, dar nicidecum cine. În momentul când am anunțat că o să-mi dau demisia, pentru că trebuie să provocăm alegeri parlamentare anticipate, bineînțeles că am informat președintele țării de atunci, președintele parlamentului și am anunțat societatea că toți au acest obiectiv de a provoca alegeri. Că peste timp s-a mai schimbat ceva, în primul rând, datorită evoluției pandemiei, eu pot să înțeleg acest lucru, dar sunt ferm convins că dacă anul acesta parlamentul respectiv nu este dizolvat și nu se organizează alegeri, noi n-o să revenim la pace civică, n-o să revenim la o cale de făurire și o să continuăm să fim unii cu cei galbeni, alții cu cei roșii, și cineva cu culoarea strugurie.”

Europa Liberă: Dar dacă Dvs. ziceți că trebuie să aibă loc alegeri anticipate, instituirea acestei stări de urgență, totuși, a făcut să fie amânat termenul declanșării, eventual, dacă vine și verdictul de la Curtea Constituțională care spune că s-au întrunit toate condițiile pentru a fi dizolvat acest legislativ.

Ion Chicu: „Instituirea stării de urgență, în opinia mea, este o măsură necesară, recomandată, dar cam întârziată. Dar, oricum, mai bine mai târziu decât deloc. Vreau să fac aici o paranteză, am mai făcut-o, instituirea stării de urgență nu înseamnă așa-numitul lockdown. Instituirea stării de urgență este un instrument care i se oferă Comisiei pentru Situații Excepționale, exact cum am avut anul trecut, să ia niște decizii rapide și operative. De exemplu, să instituie restricțiile pe care le-au instituit aseară. Dar tot această comisie poate să anunțe într-o săptămână că le ridică.”

Europa Liberă: Adică chiar dacă sunt anunțate pentru două luni, poate să le ridice mai repede?

Ion Chicu: „Chiar dacă e anunțată starea de urgență pentru 60 de zile, Comisia pentru Situații Excepționale poate, de exemplu, pe o săptămână să decidă închiderea golurilor, în cadrul acestor 60 de zile, poate să ia alte decizii.”

Europa Liberă: Dar se păstrează durata de două luni?

Ion Chicu: „Dacă parlamentul decide, între timp, că ridică această stare de urgență la 30 de zile, înseamnă că pot să revină la această decizie. Deci, însăși instituirea stării de urgență, în opinia mea, era recomandabilă și trebuia făcută mai demult. Mai departe CSE, centrală, raională și la nivel de primării, pot să convoace, să decidă să introducă restricții sau nu. Este clar că instituirea acestei stări de urgență, cumva, deplasează acest calendar politic, dacă putem să-l numim așa. Într-adevăr, conform Legii 212, pe perioada stării de urgență nu poți organiza alegeri.

Eu cred că Curtea Constituțională o să decidă dacă sunt sau nu întrunite toate elementele și condițiile pentru dizolvarea parlamentului, dar este clar că, dacă rămâne în picioare această stare de urgență până la 1 iunie, alegeri parlamentare pot fi deja anunțate, reieșind din ceea ce prevede legislația, nu mai devreme de 60 de zile și nu mai târziu de 90 de zile din momentul apriției deciziei Curții Constituționale. Vorbind realistic, eu cred că nici fizic nu este posibil să organizezi alegeri parlamentare în luna iunie.”

Europa Liberă: Dar în ce lună credeți că ar fi posibil și fizic, și legal?

Ion Chicu: „Eu sper foarte mult că aceasta va fi posibil, cel târziu, în toamnă. Și când zic că sper foarte mult, vor fi condițiile acestea cu pandemia, mai mult sau mai puțin ne vor permite să organizăm asemenea exerciții.”

Europa Liberă: Se zice că măsurile sunt destul de drastice pentru această perioadă cât va dura starea de urgență. Eu am mers la Strășeni și am discutat cu reprezentanții mediului de afaceri, reprezentanții HoReCa, tare nemulțumiți că chiar și în anul trecut au fost impuși să achite taxele, nu au fost scutiți, așa cum le-a promis guvernul. Există, totuși o neînțelegere sau ce există la mijloc, că lumea rămâne nemulțumită? Eu știu declarația Dvs., că aceste condiții dure ar trebui să-i facă pe unii să-și reprofileze activitățile, să caute alte oportunități.

Ion Chicu: „Asta este una din declarații, dar cel mai important este că, în primul rând, aceste restricții nu sunt introduse numai pe insula numită R. Moldova. Haideți să ne uităm cum abordează această criză, această provocare, toată lumea civilizată, inclusiv noi. Primo: carantină, lockdown acuma este în toată Europa și, credeți-mă, este mult mai strict. Asta e prima ce trebuie să menționăm. Doi: nu există nicio restricție, nicio măsură, care ar putea satisface pe toți oamenii. Noi, din firea noastră, vrem să fim liberi. Și atunci când îi spune cineva lui Chicu, stai în casă!, Chicu o să fie foarte rău pornit împotriva guvernului. Sau Dvs. Asta e firesc, să vrei libertate, dar noi suntem oameni, homo sapiens, care trebuie să înțelegem realitatea. Acest virus ne cosește, literalmente. Și dacă nu ne protejăm noi viața noastră, o să ajungem unde o să ajungem.”

Europa Liberă: Da, s-a anunțat că cinci mii de oameni și-au pierdut viața fiind secerați de coronavirus.

Ion Chicu: „Restricțiile respective și oricare alt gen de restricții, pentru copii, maturi sau în vârstă nu pot să placă, dar noi suntem oameni raționali.”

Europa Liberă: Statul trebuie să aibă posibilități financiare ca să ofere sprijin cetățenilor.

Ion Chicu: „Statul trebuie să aibă, dar chiar și în condițiile când statul nu are, cetățenii, noi, fiecare, trebuie să ne protejăm. Chiar dacă nu are. Dar nu a fost cazul anului trecut, vreau să vă spun. Noi am mers cu măsuri de susținere. Verificați, a mai primit cineva în R. Moldova, în situații de criză, restituirea impozitelor pe salariu? A fost vreodată? N-a fost. Noi am făcut lucrul ăsta. A mai subvenționat cineva dobânzile la credite, a mai fost vreodată? N-a fost. Este adevărat că noi încă din primăvară am spus: bani pe cont, pur și simplu, n-o să vă remitem. Dacă lucrați, dacă activați și plătiți salarii, noi vă ajutăm, vă plătim impozitele. Și dacă este cineva care s-a adresat la fisc și n-a primit banii respectivi, vă rog să-mi spuneți, dar nu sunt.

Dar eu revin iarăși la indicatorul încasărilor bugetare la 25 martie 2021, pe impozitul pe profit. Ca să plătești impozit-record, trebuie să ai profit record pentru 2020. Profitul înseamnă că nu toți, bineînțeles, dar marea majoritate au activat, au funcționat și chiar au înregistrat profit. Da, sectorul HoReCa a fost cel mai mult afectat, dar nu doar în R.Moldova, ci peste tot. În măsura posibilităților, statul a acordat acest suport. Vreau să cred că și în anul 2021, inclusiv dna Sandu va veni cu propuneri de susținere a agenților economici. Deocamdată sunt doar declarații. Vreau foarte mult să cred. De exemplu, aș vrea să cred că nu va renunța la cele câteva sute de milioane de lei pe care le-am pus noi în buget pentru atragerea diasporei acasă. Îmi scapă acum, sunt sau 200, sau 300 de milioane destinați pentru subvenționarea salariului oamenilor din diasporă care vin acasă și angajează. Exact așa, toate impozitele pe salariu pe care le achită patronul și angajatul pentru o persoană din diasporă, statul îl subvenționează. Măcar ceva măsuri să facem! Sper că nu vor anula această măsură, măcar asta. Și eu sunt convins că unică posibilitate de a scăpa de votul diasporei, că mulți zic că vor să scape, alții vor să-l speculeze, alții îl speculează foarte iscusit. Unica posibilitate este de a aduce diaspora acasă.”

Europa Liberă: Dar ce ar însemna să scape de votul diasporei?

Haideți să facem tot posibilul ca să-i aducem măcar pe o parte din oamenii noștri plecați...

Ion Chicu: „Păi, unora nu le plac voturile diasporei, alții vor să-i țină mult acolo, pentru că le place cum votează diaspora. Dar dacă ne gândim la interesul național și la moldoveni, haideți să facem tot posibilul ca să-i aducem măcar pe o parte din oamenii noștri plecați de acolo. Și eu cred că unul din instrumente este ceea ce am propus. Bani din buget, pentru a le plăti lor, sub formă de impozite, salarii.”

Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla dacă s-ar decide la nivel politic ca să fie privați cei din diaspora să voteze?

Ion Chicu: „Eu cred că aceasta este ce mai proastă cale, să decizi să-i iai dreptul fundamental al unui cetățean, dreptul la vot. Că nu-ți place votul diasporei, nu diaspora este de vină.”

Europa Liberă: Dle Chicu, Dvs. insistați și vorbiți cu mândrie despre acumulările care se fac la bugetul de stat, dar haideți să vă provoc și să vă întreb: dar câți bani ați împrumutat de pe piața internă?

Ion Chicu: „Cu mândrie vorbesc despre capacitatea sistemului nostru financiar de a acumula impozite. Trebuie să înțelegem că orice stat trăiește, în primul rând, din impozitele acumulate, și în R. Moldova, în pofida tuturor speculațiilor, în jur de 90%, ne autofinanțăm, sunt încasările noastre, și acest este un element important. Nu trebuie să uităm, noi nu trăim cu mâna întinsă. În ce privește împrumuturile, de pe orice piață, nu are mare importanță de unde, asta este o politică normală a oricărui guvern, să se împrumute în orice circumstanțe. Dacă Dvs. ați vede cât s-a împrumutat aceeași Românie anul trecut, alte țări, Italia, vedeți. Sau, dacă ați vedea, ați încerca să verificați care e ponderea datoriei statului în PIB, comparativ, al R. Moldova și al vecinilor, o să înțelegeți mai profund lucrurile.

Da, noi am împrumutat pe o cale absolut normală, cum fac toți, împrumută. Plasarea hîrtiilor de valoare pe piața internă este un instrument management a lichidităților, pe care-l utilizează atât guvernele, cât și corporațiile. Și aceste declarații, că s-a împrumutat mai mult sau mai puțin, ele sunt, așa, mai mult cu tentă politică. ”

Europa Liberă: La cât se cifra împrumutul de pe piața internă, pe când erați Dvs. la guvern?

Ion Chicu: „Pe parcursul anului trecut, au fost plasate VMS-uri, dacă nu greșesc, sub șase miliarde de lei, trebuie să mă uit, mai exact. De asemenea, o sumă cam de șase miliarde au fost împrumutate de pe extern. Apropo, la capitolul țara a fost izolată, în 2020, guvernul în care am avut onoarea să lucrez a reușit să atragă surse externe, inclusiv FMI și alții, o cifră record. Comparați toți anii de independență, dacă a fost vreun guvern care a reușit să atragă de la FMI sau de la alte instituții financiare o sumă mai mare. Luați cifrele, că ele sunt.”

Europa Liberă: Dar n-ați reușit să semnați un acord cu FMI.

Ion Chicu: „Exact. În primul rând, dacă vreți să spuneți ce n-am reușit, poate vreți să menționați că pentru prima data în mulți ani guvernul – sau țara, mai bine spus – a reușit să finalizeze un proiect cu FMI, în martie 2020? Acesta este primul element care îți dă posibilitate de a încheia un nou program. Au fost eforturile comune a trei guverne, Filip, Sandu și Chicu, asta în primul rând trebuie de menționat. În iulie 2020, guvernul în care am lucrat a negociat și a reușit să ajungă la acord cu FMI pe toate componentele, ajungând la o sumă record, 550 de milioane în pachet. E adevărat că acolo am insistat să punem reforme gen reforma autorităților publice centrale și locale, reforma justiției, asta tot se regăsește acolo. Dar trebuia să îndeplinească niște condiționalități R. Moldova. Toate care au fost pe dimensiunea guvernului au fost îndeplinite; și proiecte de legi le-am dat în guvern. La urmă, în luna decembrie, urma parlamentul să aprobe trei viceguvernatori la Banca Națională, guvernul nu are absolut nimic cu asta, și urma să intre în vigoare Legea despre consolidarea independenței Băncii Naționale, pe care noi am elaborat-o, am prezentat-o în parlament, a fost votată, a fost remisă la președinție, dar, din păcate, a fost întoarsă. Deci, pe dimensiunea guvernului, ceea de ce a răspuns partea executivă, a fost făcut absolut totul.”

Europa Liberă: Doar restanțele parlamentului au rămas?

Ion Chicu: „Din păcate, au rămas restanța cu numirea viceguvernatorilor și nepromulgarea acestei legi. Și, înțelegeți, odată fiind votate aceste legi, aceste condiții sunt foarte ușor de îndeplinit. Altceva e că, intrând în această etapă de instabilitate politică, se tergiversează mai departe. Dar tot ce-am vorbit și ne-am înțeles cu FMI pe parcursul anului 2020 noi am făcut. Repet încă o dată, noi am finalizat programul cu FMI, am luat în aprilie cele 234 de milioane de dolari. Apropo, una din condiții era ca guvernul, autoritățile R. Moldova nu vor crea impedimente în activitatea agenților economici. Acolo e scris negru pe alb. Și se referea, apropo, și la restricțiile la export. De aceea când am văzut o inițiativă, cu trei-patru zile în urmă, n-o s-o cataloghez, de a interzice exportul de grâu, în condițiile când mai ai trei luni până la roadă și grâu este suficient în țară, încălcând în mod flagrant acest acord cu FMI, care poate avea consecințe grave, am rămas foarte-foarte surprins. Și nu înțeleg: de ce se face acest lucru?”

Europa Liberă: Deci Dvs. credeți că exportul de grâu trebuia să continue?

Ion Chicu: „Cu siguranță. Nu este niciun motiv pentru a veni cu asemenea măsuri, absolut negândite, care au doar un substrat politic și încercare de PR și, poate, de a distrage atenția opiniei publice de la problemele reale, la ceea ce am văzut noi, mă iertați, cu fundul gol, la Giurgiulești.”

Europa Liberă: Dar nu ne-ați spus până la urmă gândul, totuși, ce condiții impunea Bucureștiul ca să fie accesate și celelalte milioane de euro?

Ion Chicu: „Eu cred că dacă Dvs. o să-l contactați pe dl prim-ministru interimar în exercițiu, dl Ciocoi, o să vă aducă toată informația. Chiar o foaie albă să-ți remită partenerul, indiferent de unde vine, instituțiile trebuie să examineze. Asta e procedura, dacă noi suntem stat. Dacă nu suntem stat și încheiem un acord imediat când ți se propune ceva, atunci nu merg lucrurile. Deci, încă o dată, încercarea de a pasa responsabilitatea nevalorificării timp de zece ani a 100 de milioane de euro la guvernul care a primit-o în ultima lună după ce a venit răspunsul României, e straniu, cel puțin.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că integrarea europeană ar ajuta să fie rezolvată mai ușor problema transnistreană?

Transnistria este tot mai puternic legată economic de UE, în special de România...

Ion Chicu: „Cu siguranță. Eu nu cred că noi avem altă șansă de a reintegra partea stângă a Nistrului decât de a găsi acest format de a intra în Uniunea Europeană. Transnistria, sau o parte din Transnistria, este tot mai puternic legată economic de UE, în special de România, apropo, oricât de straniu n-ar suna. Și legăturile economice ar fi printre primele elemente care ar convinge partea respectivă pentru integrare. Și eu sunt sigur că atunci când intrăm în UE, un statut special al acestei regiuni e mai ușor, pe de o parte, de agreat cu partenerii și, pe de altă parte, ar fi acceptabil și la Chișinău. Fiindcă acum, orice statut am discuta pentru partea asta, o să provoace nemulțumiri și de-o parte și de alta.”

Europa Liberă: Dar mi se pare că UE nu acceptă parcurs european al statelor care au conflicte înghețate.

Ion Chicu: „Tocmai de atâta, tratativele de a intra ca o țară integră în UE sunt și o cale de a rezolva acest diferend. Repet încă o dată, nu este posibil să agreăm un statut special pentru Transnistria, atâta timp cât pe noi ne bate vântul, iertați-mă, aici la Chișinău. Tot timpul se vor găsi la Chișinău acei care vor să aducă partea transnistreană, exact ca și cu diaspora, apropo, cei care vor și cei care nu vor, că, apropo, este același raționament: cu cine votează cetățenii noștri din Transnistria? Dacă-i aduci, zic, a, scuzați, ăștia o să voteze cu albii, dacă nu-i aduci, ăștia o să voteze cu negrii. Și, din păcate, avem și aici scindare, foarte-foarte ipocrită, apropo. ”

Europa Liberă: Dependența R. Moldova de achizițiile de la Cuciurgan cât de vulnerabilă rămâne a fi?

Ion Chicu: „Din păcate, R. Moldova este o țară care importă resurse energetice, în primul rând, gaz și petrol, la 100 %. Capacitatea de regenerare a energiei electrice la noi îmi pare că nu depășește 75%. Noi suntem dependenți de importul de energie electrică. În diferite timpuri și perioade, am importat, am adus, am procurat din Ucraina, fie am procurat de la Cuciurgan. Dar procedura e următoarea: în fiecare an se organizează licitație; respectiv, operatorii participă; cine dă cel mai mic preț, acela câștigă. Cel puțin, anul trecut așa a fost.”

Europa Liberă: Dar am înțeles că, practic, a câștigat unul și același agent.

Ion Chicu: „Dacă vine cu cinci sau șapte cenți mai ieftin, la kilowat, decât concurenții săi, nimeni n-o să-și ia responsabilitatea să încheie contract cu alții. De aceea și a câștigat. Ați văzut cu cât a fost mai ieftin anul trecut. Îmi pare că de la 57, în 2019, la 49 de cenți în 2020. Dar ce e important de menționat aici? Noi de ce vrem să facem conexiunea asta a sistemului energetic din Moldova cu cel european? Asta o să ne ofere mai multe alternative energetice și atunci nu vor participa 2-3 la aceste licitații, operatorii din Ucraina, Cuciurgan, dar sperăm să participe și din partea occidentală.”

Europa Liberă: De ce nu devine funcțional gazoductul Iași-Chișinău?

Ion Chicu: „Gazoductul Iași-Chișinău, slavă Domnului, anul trecut, iarăși, n-a vrut nimeni să remarce faptul că a fost construit și, în sfârșit, dat în exploatare. De ce nu devine funcțional? Înțeleg că pe partea de infrastructură, pe partea română mai sunt câteva elemente care trebuie de pus în funcțiune, dar cred că nu aici e marea problemă. Marea problemă este că, iarăși, conjunctura pe piețele energetice se schimbă, continuă să fie mai convenabil de procurat din Est, asta nu înseamnă că va fi tot timpul. Și, în general, eu cred că acest gazoduct (cel puțin în măsura în care eu înțeleg lucrurile) este construit nu atât pentru a căuta furnizori alternativi, pentru că, până la urmă, toți furnizorii alternativi tot din Siberia cumpără gazul, dar este pentru a evita situațiile pe care le-am avut în 2008-2009 și era cât pe ce s-o avem în ianuarie 2020, când Rusia și țara tranzitorie de gaze (Ucraina – n.red.) nu ajungeau la un numitor comun și noi rămânem fără gaze în țară.

Europa Liberă: Dar nu vor rugini țevile?

Ion Chicu: „Iată de aceea e bine să ai o sursă alternativă. Și când ajungi iarna, 1 ianuarie, sau pe 2 ianuarie, cu -20 și numai vine gazul pe conducta sau pe ruta tradițională, atunci nu te uiți cât gazul în varianta de alternativă, cu 10 sau 20 % mai scump, deschizi robinetul, plătești, că altfel îngheți. Deci, eu aici văd raționamentul principal. Că ruginește sau nu ruginește țeava? Eu nu cred că ea ruginește. Sunt procedee tehnice. Eu cred că ea e umplută cu gaz, știu inginerii cum să nu admită acest lucru. Și eu cred că în lume există multe gazoducte, care sunt funcționale, dar nu sunt utilizate, la o etapă oarecare, cum sunt și multe autocamioane care stau la parcare, deși rolul lor e să transporte ceva.”

Europa Liberă: Creșterea prețului la carburanți dă mari bătăi de cap pe piața R. Moldova, ce ne puteți spune, ca să-i convingeți pe toți, când sunt argumentate aceste creșteri de prețuri și când nu?

Ion Chicu: „Aici o să fac iarăși o remarcă, ca economist, în primul rând, și om care nu-i place să vină cu populisme și cu promisiuni goale. În primul rând, noi trebuie să înțelegem că încă din 94 sau 95, de când am am aprobat Constituția, acolo e scris: economia R. Moldova este economie de piață. Ceea ce înseamnă că nu mai este Gosplanul, care spune o dată în trei ani, care e prețul și încă-l imprimă pe orice articol, cum era mai înainte. Economia de piață înseamnă jocul prețurilor, fie sus, fie jos. Sigur că noi toți ne dorim să fie în jos, dar asta-i contrar legilor economice, credeți-mă, există inflație și prețurile trebuie ajustate.

În cazul produselor petroliere, 100% din produsele petroliere noi le procurăm de pe piața externă. Dar chiar dacă le-am procura pe piața internă, prețul la benzină/motorină depind de evoluția prețului la petrol pe piețele internaționale. Dacă ați urmărit evoluția prețurilor din toamna anului 2020 până acum, vedeți că ele cresc. Asta-i prima la mână. Al doilea moment: este clar că această piață este reglementată de ANRE, care trebuie să verifice cât e profitul, norma de rentabilitate. Eu cred că acolo sunt rezerve, că, până la urmă, nu este o monitorizare foarte bună, dar încercările astea de a trece de la un sistem de monitorizare la altul în fiecare an, le consider deocheate. Noi am renunțat la momentul ăsta cu plafonarea prețurilor o dată în două săptămâni, cu doi ani în urmă, nu de viață bună sau că cineva a vrut să ridice prețurile la petrol. Nu funcționa mecanismul acela, tot așa cum nu funcționează nici acesta. Problema este că noi nu știm încă a monitoriza bine profitul pe care îl au companiile, trebuie de recunoscut. Și asta e o istorie care ține încă din 2000 încoace și nu e ultimul an. De ce? Iarăși, mai mult suntem pe partea speculativă. Nu a ridicat Sandu prețurile la petrol, nu le-a coborât Chicu în 2020 – astea sunt procese normale. Altceva e că instituțiile statului, și aici vorim în primul rând de ANRE, trebuie să vadă: se încadrează creșterea asta de preț în normele respective sau nu? Consiliul Concurenței trebuie să vadă cum agenții a, b, c, d într-o noapte, simultan, ridică prețurile.”

Europa Liberă: Da, înțelegerile de cartel care mai există.

Ion Chicu: „Deci, nu însăși abordarea că se ridică prețurile este contrar legilor economice, dar modul în care instituțiile...”

Europa Liberă: Dacă s-ar ridica și lefurile cum se ridică prețurile, atunci, probabil, lumea ar fi mai mulțumită.

Ion Chicu: „Niciodată n-o să se țină lefurile după prețuri, este important să lucrăm. să dezvoltăm economia și o să avem și lefuri. ”

Europa Liberă: Când va fi înregistrat partidul?

Ion Chicu: „Conform legislației, abia am lansat grupul de inițiativă, despre care am vorbit. Am început să invităm, ademenim membri în formațiune, pentru că, cunoașteți, trebuie să prezentăm la ASP o listă cu cel puțin o mie de membri ai formațiunii. Noi o să finalizăm, cred, procesul de invitație a membrilor pe parcursul săptămânii viitoare. Ulterior, vom face a doua ședință a grupului de inițiativă, vom convoca congresul de constituire și eu cred, către sfârșitul lunii aprilie vom depune actele la Agenția Servicii Publice.”

Europa Liberă: Starea de urgență priește formațiunii, ca să se poată lansa în campania electorală, eventual pentru anticipatele din toamnă, așa cum ziceți Dvs.

Ion Chicu: „Eventual, priește, dar dacă-ți pui ca unic scop în viața unei formațiuni să participe la o campanie electorală sau la alta...”

Europa Liberă: Dar o să participați la anticipate?

Ion Chicu: „Dacă reușim să înregistrăm formațiunea și reușim să venim cu mesaje credibile în fața oamenilor, o să participăm. Dacă nu, o să decidem.”

Europa Liberă: Pe câte procente contați?

Ion Chicu: „Este prematur să spun. Bineînțeles că scopul oricărei formațiuni, pentru a-și promova obiectivele și ideile, este să intre în parlament sau în consiliile locale, unde sunt. Eu sunt sigur că în R. Moldova sunt suficienți oameni care nu tolerează populismul deșert, nu mai primesc promisiuni de genul că în două zile o să se majoreze pensiile de zece ori sau salariile, că o să te ducem cu avionul nu știu unde. Și noi contăm anume pe acest segment de oameni, în primul rând intelectualii, care stau, din păcate, așa, în umbră, în expectativă. Au fost de atâtea ori dezamăgiți și, o să mai folosesc o dată termenul ăsta, fentați. Că la noi, clasa politică procedează de aceeași manieră și cu clasa politică, și cu cetățenii, în primul rând cu intelectualii. Deci, eu cred că avem posibilitate să convingem oamenii, or, acele obiective despre care vorbim chiar pot fi un element consolidator al societății noastre.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG