Ultimele evoluții:
- Liderii NATO, reuniți la Madrid, au decis mărirea Forței de Reacție Rapidă de la 40 de mii la „bine peste 300 de mii” de militari, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
- Pentru prima dată de la Războiul Rece, NATO va avea din nou forțe „desemnate” să intervină în țările expuse de pe frontul estic al Alianței, a mai anunțat Stoltenberg. Totodată, va crește numărul „pozițiilor pregătite” pentru a primi aceste forțe suplimentare.
- Suedia și Finlanda au fost invitate să adere la NATO după ce Turcia a renunțat la obiecții, în urma unei înțelegeri la care s-a ajuns la summit-ul NATO de la Madrid.
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus miercuri liderilor statelor NATO că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de bani, circa 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Rusiei. Vorbind la summit-ul NATO de la Madrid, prin videoconferință, Zelenski a atras totodată atenția că ambițiile Rusiei depășesc Ucraina.
- Lituania a prelungit până pe 15 septembrie starea de urgență la nivel național, impusă ca reacție la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
- „Distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală monumentală, inclusiv pentru noi”, a declarat jurnaliștilor magnatul rus al aluminiului,Oleg Deripaska. Fondator al gigantului Rusal, Deripaska trăiește în Rusia și este pe toate liste internaționale de sancțiuni.
- La summit-ul G7 din Germania s-au decis noi sancțiuni împotriva Rusiei: embargo pe aurul rusesc și plafonarea prețului pentru petrolul rusesc.
Blinken: invazia rusă în Ucraina este și va rămâne un eșec
Într-un interviu acordat rețelei de televiziune CNN, secretarul de stat Antony Blinken a spus că în ciuda câștigurilor teritoriale în Ucraina, invazia rusă în acea țară este și va rămâne un eșec. El a continuat: „să nu confundăm strategia cu tactica. Când vine vorba despre obiectivele strategice ale lui Putin, el a eșuat de-acum”. „Obiectivul lui strategic” – a continuat șeful diplomației americane, „a fost să pună capăt suvernanității și indepdendenței Ucrainei, să o șteargă de pe hartă și s-o subordoneze Rusiei”. Încercarea a eșuat. Corespondența zilei de la Washington semnată de Valeriu Sela.
Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană
Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.
La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.
Mitologia imperială rusă și excesele ei
Războiul rus împotriva Ucrainei și întreaga mitologie imperială rusească pe care și-o asumă Vladimir Putin atunci când se compară cu Petru cel Mare, toate acestea amintesc ce sugerase odată cineva că pentru ruși, mitologia cuceririi Caucazului și a Crimeei este echivalentul mitologiei cuceririi „Vestului Sălbatic” de către americani. Jurnalul de corespondent e semnat de Dan Alexe.
Dronele rusești, dezactivate cu o armă ucraineană anti-dronă
O companie ucraineană din regiunea Ivano-Frankovsk a produs aproape 80 de dispozitive capabile să bruieze dronele folosite de trupele ruse în operațiuni de recunoaștere. Arma defensivă nu este deloc ieftină - costă 12.000 de dolari bucata. Cu toate acestea, de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, cererea a crescut vertiginos, iar organizațiile caritabile cumpără aceste dispozitive anti-dronă pentru armata ucraineană.
Lecțiile războiului din Ucraina pentru situația din Kosovo
Războiul din Ucraina oferă analiștilor ocazia de a se raporta la alte realități, care au elemente într-o oarecare măsură similare. Un caz este Kosovo, pe care-l abordează în Washington Post Jason Rezaian.
Joe Biden la G7 și NATO: două summit-uri într-o lume agitată
Președintele Biden revine în Europa săptămâna aceasta pentru două summit-uri importante, G7 și NATO, care au pe agendă riposta la agresiunea rusă în Ucraina și unitatea trans-atlantică. Dar de data aceasta, statura politică a lui Biden în Statele Unite este diminuată – față de anul trecut – din cauza temerilor legate de inflație și economie în general, care-l pot duce la pierderea controlului în Congres. O relatare semnată de corespondentul Europei Libere la Washington Valeriu Sela.
G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă
Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.
Kievul anunță sosirea armelor grele americane, în timp ce forțele rusești se apropie de Lisiceansk
Kievul a confirmat sosirea primelor arme americane cu rază lungă de acțiune pe care le așteaptă de luni de zile, în timp ce Statele Unite au anunțat că vor trimite o nouă tranșă de asistență militară, care va include mai multe sisteme de rachete.
Între timp, forțele rusești, susținute masiv de artilerie, și-au continuat operațiunile ofensive pentru a încercui complet ultimul buzunar de rezistență ucraineană în regiunea Luhansk.
Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pe 23 iunie că sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) din Statele Unite se află acum în Ucraina. Nu s-a precizat când au intrat HIMARS în țară sau dacă acestea sunt deja folosite pe linia frontului, dar Kievul speră că armele grele vor putea schimba cursul războiului care a început în urmă cu patru luni. Mai multe AICI.
De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse
Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.
NATO avertizează: Luptele din Ucraina ar putea dura „ani de zile”
Secretarul general al NATO a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile și a îndemnat la furnizarea de arme de ultimă generație Kievului, chiar dacă „costurile sunt ridicate”.
Avertismentul a venit în timp ce Rusia și-a intensificat ofensivele împotriva orașului Severodonețk și a altor orașe din estul Ucrainei și în timp ce Uniunea Europeană se pregătește, săptămâna viitoare, să accepte recomandarea de a admite candidatura Ucrainei la blocul comunitar.
„Trebuie să fim pregătiți pentru că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru cotidianul german Bild am Sonntag, în comentarii publicate la 19 iunie. „Chiar dacă costurile sunt ridicate”, a spus el, „nu doar din cauza sprijinului militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”.
Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina
Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de personalul rus în Ucraina, a declarat un oficial de rang înalt al poliției.
Holger Muench, șeful poliției federale BKA, a declarat pentru ziarul Welt am Sonntag într-un articol publicat la 18 iunie că „până în prezent, am deschis sute de dosare privind posibile crime de război.” Muench a declarat că anchetele nu îi vizează doar pe cei suspectați de comiterea directă a crimelor de război, ci și pe oficialii politici sau militari care ar fi putut să le ordone. „Este partea cea mai dificilă a anchetei noastre, o complicată muncă de puzzle", a declarat Muench pentru ziar.
„Scopul nostru clar este de a-i identifica pe cei responsabili de atrocități, de a dovedi acțiunile lor prin intermediul investigațiilor noastre și de a-i aduce în fața justiției", inclusiv în Germania. Autoritățile germane sunt ajutate de serviciul de informații externe al țării, folosind dovezi precum conversațiile radio înregistrate ale soldaților ruși.
Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală
Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.
Putin apără războiul și atacă Occidentul într-un discurs la o reuniune economică
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Occidentul de aroganță colonială și a declarat că "blitzkrieg-ul" sancțiunilor împotriva țării sale a eșuat, în ultima sa tiradă împotriva Statelor Unite și a Europei.
Luând cuvântul la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg pe 17 iunie, un eveniment de referință care se desfășoară în acest an fără aproape nicio participare occidentală, Putin a apărat invazia țării sale în Ucraina, despre care mulți din Statele Unite și Europa spun că se aseamănă cu războaiele de colonizare din secolele trecute.
Putin a susținut că scopul principal al incursiunii a fost acela de a ne apăra poporul „nostru” din regiunea Donbas din estul Ucrainei, în mare parte vorbitoare de limbă rusă - o justificare pe care Kievul și Occidentul o resping ca fiind un pretext nefondat pentru ambițiile sale imperialiste. Mai multe AICI.
Cum luptă pentru supraviețuire locuitorii unui sat asediat din estul Ucrainei (VIDEO)
Oficial ucrainean: Rusia are rezerve să continue multă vreme războiul împotriva Ucrainei
Ucraina este pe punctul de a pierde regiunea Luhansk din Est în fața Rusiei, care o domină când vine vorba de forța artilerie și rezervele de muniție, a avertizat un înalt oficial al serviciilor secrete ucrainene. Mai multe, AICI:
Pe cine avantajează prelungirea războiului din Ucraina?
Analiștii politici Marvin Kalb și Henry Aaron își pun întrebarea dacă scurgerea timpului este sau nu în favoarea Ucrainei, în războiul cu Rusia. Diviziunile interne în SUA sunt mai subtile decât cele internaționale, dar impactul lor e clar. Conducerea republicană din Congres sprijină ajutorul militar substanțial pentru Ucraina, dar în rândurile membrilor există un număr crescând de voci, care nu sunt de acord cu nivelul prea mare al investiției americane. Dacă așa cum se anticipează republicanii preiau în toamnă controlul asupra Congresului, aceste disensiuni pot altera procesul decizional. Mai multe, AICI.
Economist rus: sancțiunile îi lovesc pe rușii de rând, fără să amenințe regimul Putin
Sancțiunile internaționale impuse de la lansarea invaziei în Ucraina afectează serios economia Rusiei, dar nu reprezintă un pericol pentru guvern, sau pentru viitorul politic al președintelui Vladimir Putin. Într-un interviu realizat de Serghei Medvedev pentru Radio Svoboda, cunoscutul economist rus Andrei Movcian spune că patru luni de război în Ucraina și valurile de sancțiuni occidentale au costat mult economia rusă. Efecte sunt resimțite mai ales de clasa de mijloc, dar nu amenință regimul. Mai multe detalii, aici:
Război în Ucraina: criza alimentară explicată în grafice
Invazia rusească în Ucraina are consecințe economice în toată lumea și provoacă o penurie de alimente. Rusia și Ucraina sunt doi furnizori cheie de produse agricole, iar acest conflict care a scos doi jucător mari de pe piață a arătat încă o dată cât de fragil e lanțul global de aprovizionare cu alimente.
Mai multe detalii în acest „charticle” [din engleză: charts/ grafic și article/articol, n.r.], un articol care explică mecanismul crizei cu o serie de grafice. AICI
Scenarii americane pentru sfârșitul războiului din Ucraina
Cum se poate încheia războiul din Ucraina este tema dominantă în aceste zile, în presa americană. Occidentul sprijină Ucraina, dar atunci când vine vorba despre cele mai bune căi de a rezolva această situație apar din ce în ce mai mult diferențe. Unii spun că, dacă Rusia nu iese clar înfrântă din această confruntare, atunci va ataca din nou. Alții cred că o înțelegere negociată și o ieșire onorabilă pentru liderul de la Kremlin reprezintă soluția. Mai multe, AICI.
GALERIE FOTO: 100 zile de război în Ucraina
NATO ar putea considera Ucraina un membru „de facto”, dacă nu „de jure” (Reznikov)
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov a declarat că „este realist” să spere că armata rusă va fi „alungată” din Ucraina încă în acest an.
Vorbind la o conferință pe teme de securitate, la Bratislava, Reznikov a mai spus că în strategia pe următorii zece ani, pe care NATO o va discuta la summitul din iunie de la Madrid, ar trebui să includă Ucraina ca un membru „de facto”, chiar dacă „de jure”/ formal nu este admisă în Alianță. Mai multe AICI.
Rachetele americane pot fi hotărâtoare în lupta pentru Dombas
Analiștii politici apreciază că chiar dacă rachetele americane cu rază medie de acțiune vor ajunge prea târziu pentru a proteja două orașe din Donbas, asupra cărora rușii preiau controlul, ele pot ajuta pe ansamblu forțele ucrainene. Ideea este că aceste arme, solicitate de multă vreme de Kiev pot juca un rol important în faza următoare a conflictului, așa cum sugerează reacția rusă care acuză America că „pune benzină pe foc”. Mai mult, AICI.
Blocada rusească a grânelor ucrainene: un posibil răspuns militar occidental
Persoana aleasă pentru fi noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Christopher Cavoli, un vorbitor fluent de limbă rusă, a avertizat că dată fiind blocada exporturilor de cereale ucrainene impusă de Rusia, care creează riscul de foamete prin alte părți ale lumii, dar și stimulează rețelele teroriste care vor profita de asta, el nu exclude riscul necesității unei intervenții militare SUA pentru a evita ca piețele mondiale să fie destabilizate. Mai multe, AICI.
Polonia va trimite Ucrainei obuziere autopropulsate
Guvernul polonez a aprobat trimiterea în Ucraina a trei baterii de obuziere autopropulsate de tip ACS) AHS Krab, calibrul 155 mm.
Polonia, alături de Statele Unite și Marea Britanie, se află între țările care au oferit Ucrainei cea mai consistentă asistență tehnico-militară de la declanșarea invaziei rusești pe 24 februarie.
În mesajul său cotidian nocturn, Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că așteaptă „vești bune” săptămâna viitoare despre livărări de armament, fără să dea însă detalii.
Concediați și acuzați: mărturia profesorilor ruși care se opun războiului
Interviu | Pot forțele ruse din Donbas să împingă linia frontului spre vest?
Radio Europa Liberă a stat de vorbă cu Mark Cancian, colonel în rezervă al Marinei SUA și consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, pentru a afla mai mult despre ce se poate schimba pe câmpul de luptă. Detalii AICI.
Guvernul respinge acuzațiile de segregare a refugiaților romi din Ucraina
Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, a respins criticile organizației Human Right Watch (HRW), spunând Europei Libere că guvernul nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare.
HRW a spus într-un raport dat publicității la 25 mai că autoritățile moldovene îi separă deliberat pe romii ucraineni de ceilalți refugiați în ceea ce constituie un tratament inegal și discriminatoriu. Mai multe AICI.
NATO și „coridorul Suwalki”: o amenințare uitată
Amenințarea rusă asupra țărilor baltice este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai prezentă. Toate acestea sunt însă lucruri știute, și pe marginea cărora se speculează foarte mult. Mai interesantă este predicția care caută să identifice locul precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki”și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Bielorusia. Mai multe, AICI.
Marea Britanie vrea să ofere Republicii Moldova arme pentru a o apăra de Rusia
Șefa diplomației britanice Liz Truss, a declarat într-un interviu ziarului Telegraph că țara sa a început discuții cu aliații internaționali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia.
De ce pierde Rusia atât de mult echipament militar în Ucraina? (INFOGRAFIC)
Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina
Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.
Lend-Lease pentru Ucraina: realitate vs propaganda Kremlinului
La sfârșitul lunii aprilie SUA au votat legea Lend-Lease "pentru apărarea democrației în Ucraina". Ce înseamnă legea Lend-Lease, cum va funcționa aceasta pentru Ucraina, cât de mult a ajutat o lege similară Uniunea Sovietică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și cum propaganda de la Kremlin sperie Ucraina cu datorii uriașe?
De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova
De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.
HRW îndeamnă Rusia să investigheze uciderea civililor în Ucraina
Human Rights Watch (HRW) a îndemnat Rusia să investigheze trei incidente în timpul cărora forțele ruse au deschis focul asupra unor vehicule civile în Ucraina, după începutul invaziei militare, ucigând șase persoane și rănind trei.
Într-unul dintre incidente, un bărbat a fost scos dintr-un vehicul și executat sumar, a declarat HRW, într-un comunicat, pe 30 aprilie.
Cele trei incidente au avut loc între 28 februarie și 3 martie, a precizat HRW. Două dintre ele au avut loc în Hostomel, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kiev, în timp ce al treilea incident a avut loc în Nova Basan, un sat din regiunea Cernihov, la 70 kilometri est de capitală. Mai multe, AICI.
Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei
Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.
O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.
Mai multe amănunte AICI.
Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina
Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.