Guvernarea de la Chișinău nu a demonstrat voință politică pentru combaterea propagandei rusești, este de părere comentatorul politic Vlad Țurcanu. Referindu-se la proiectul legii privind securizarea spațiului informațional, el a declarat pentru Radio Chișinău că nici instituțiile statului și nici autoritățile abilitate nu și-au manifestat dorința de a face ordine în domeniul audiovizual, despre care se vorbește la nivel politic. Această pasivitate este explicată de Vlad Țurcanu prin faptul că partidele de la Chișinău nu vor să se pună cu interesele Rusiei în regiune, mai ales înainte de alegerile parlamentare. „Posturile rusești vor face front comun împotriva oricăror politicieni care vor atenta la posesiunile lor actuale și e de așteptat că și dinspre Federația Rusă vor urma nu doar replici, dar și măsuri prin care să fie pedepsite partide din Republica Moldova”, este una dintre concluziile comentatorului politic Vlad Țurcanu.
Republica Moldova este tot mai aproape de Rusia, este titlul unui articol publicat de portalul revista22.ro și semnat de Ileana Racheru. Autoarea consideră că schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Partidul Democrat nu are ca obiectiv apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, ci mai degrabă conservarea intereselor unui grup politic îngust. „Pe plan intern, miza modificării sistemului electoral, începând de anul viitor, este menținerea la putere a Partidului Democrat, aflat în sondaje sub pragul electoral”. „Noul sistem electoral are și menirea de a crea o competiție neloială pentru opoziție”, mai crede Ileana Racheru, editorialistă a portalului revista22.ro. Ea mai scrie că nu crede în disputa proeuropeni vs. proruși care, potrivit ei, nu este decât „un conflict mimat de către repezentanții Partidului Democrat și președintele Igor Dodon”.
Și jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie într-un comentariu pentru DW că „evenimentele care au loc în Republica Moldova trădează un scenariu rusesc prin care se urmărește migrarea puterii politice de la PDM și Vlad Plahotniuc către PSRM și Igor Dodon”. Jurnalistul mai scrie că „guvernanții ar putea forța Bruxelles-ul să ia decizii dure în raport cu Republica Moldova, pentru a spori repulsia cetățenilor față de Uniunea Europeană. Asta ar crește șansele electorale ale socialiștilor”, mai sugerează Vitalie Călugăreanu.
La același subiect, fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța a comentat pentru DW că „toate aceste derapaje ale autorităților moldovene sunt regizate. Neglijarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, cunoscând care vor fi consecințele, o poate admite doar un personaj care are ce pierde dacă s-ar conforma rigorilor europene”, a spus fostul fostul ministru. El mai observă că autoritățile moldovene au anticipat deja amânarea finanțării externe, astfel „guvernarea a operat amendamente la Legea bugetului pentru 2017, creându-și, pe hârtie, un spațiu legal de manevră - de a împrumuta bani de la băncile comerciale locale. Suma rezervei de lichidități la care poate apela guvernarea este de 2 miliarde de lei moldovenești, exact echivalentul a 100 milioane de euro promiși de UE”, a mai adăugat Veaceslav Negruța pentru DW.
