Linkuri accesibilitate

„De ce (doar) plecarea lui Harunjen nu va rezolva nimic” (Al.Cozer/ Cotidianul)


„Dacă va veni o nouă conducere la Procuratura Generală poate vom afla și detalii despre frauda bancară” (V.Țurcanu/ Radio Chișinău)

De ce (doar) plecarea lui Eduard Harunjen nu va rezolva nimic și cum pot fi identificați „oamenii buni” – este titlul articolului de opinie semnat de Alexandru Cozer pentru Cotidianul.md. În opinia autorului, astăzi Procuratura „este o instituție profund bolnavă, putredă, infectată până la cea mai adâncă celulă”. Alexandru Cozer crede că percepția printre procurori astăzi e că orice gest normal, de a te dezice de tot ce s-a întâmplat și încă se întâmplă acolo, e un act de trădare. Autorul crede că astăzi este important să fie readusă încrederea cetățenilor în această instituție. „Altfel nu avem nicio șansă. Și ar trebui să încetăm să ne amăgim că înlocuind câțiva oameni de la vârf poți face schimbări adevărate. Sau mai bine zis ar trebui să înceteze să încerce să ne amăgească cei care promovează astfel de idei”, scrie Alexandru Cozer pentru Cotidianul.md.

Procurorii trebuie să răspundă pentru faptele sau pentru inacțiunile lor în cadrul instituțional, nu în spațiul public, altfel discuția despre procuratură riscă să fie trimisă în derizoriu, comentează analistul politic Vlad Țurcanu, în cadrul emisiunii „Ora de vârf” de la Radio Chișinău. „Peste tot în lume există infractori, dar spre deosebire de R. Moldova, în alte țări civilizate există organe de drept care încearcă să stăvilească pornirea unor oameni dornici să se îmbogățească peste noapte, reușind să-i trimită acolo unde le este locul, în spatele gratiilor, scrie autorul, procurorii trebuie să dea seama în cadrul instituțional, ei să fie anchetați de alți procurori integri pentru modul în care și-au îndeplinit sau nu atribuțiunile. În instanță sau prin anchete interne se poate scoate la iveală adevărul”, a spus Vlad Țurcanu.

Analistul politic Victor Chirilă semnează pentru Ziarul Național un articol în care constată că în spațiul post-sovietic, mai toate popoarele suverane au încercat să zdruncine sau să distrugă „Măria sa sistemul”, însă, până în prezent, nimeni nu au reușit să o facă. Autorul aduce și câteva exemple concludente: „Yes, we can!” (Da, putem!), au zis georgienii. Au reformat justiția, au curățit poliția, au redus corupția... Oligarhia, în persoana lui Bidzina Ivanishvili, a rămas, însă, neînvinsă și conduce, bine-merci, din umbră, statul georgian... „Yes, we can!”, au zis ucrainenii. Au făcut reforme peste reforme, au reformat poliția, au scuturat justiția... Totul, însă, în zadar, statul ucrainean este în continuare la cheremul oligarhilor locali, iar corupția este în floare... În ce privește Republica Moldova, în opinia lui Victor Chirilă un lucru este cât se poate de evident - nu se va reuși combaterea corupției și eliberarea justiției de servilismul politic atâta timp cât țara va fi condusă de clanuri clientelare, care își schimbă mascotele și culoarea politică, însă niciodată esența antisocială.

Într-un interviu pentru portalul Anticoruptie.md al Centrului de Investigații Jurnalistice, avocatul Roman Zadoinov, stabilit de câțiva ani în Statele Unite ale Americii, a explicat cum se văd din afara țării problemele din cadrul Procuraturii Generale și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a reforma cu adevărat această structură. În opinia avocatului, principala lacună în Procuratură este corupția și traficul de influență, încălcările disciplinare și ale Codului Penal al Republicii Moldova. Sarcina Legislativului este de a face modificări în legislație astfel încât procurorii care comit încălcări disciplinare sau infracțiuni să fie repede identificați și eliminați din sistem. Roman Zadoinov mai atrage atenția că până în prezent toate conducerile au putut face reforme reale, dar nu a fost dorință suficientă. „Legile nu erau pentru oameni, dar pentru funcționari”, conchide avocatul Roman Zadoinov.

Agenția de știri IPN îl citează pe Fadei Nagacevschi, consilierul președintelui Parlamentului, care susține că nimeni nu intenționează să-l demită pe Eduard Harunjen din funcția de procuror general. Potrivit lui, se va discuta cum a ajuns acesta în fruntea Procuraturii pentru că, potrivit legii, candidatul la funcția de procuror general nu avea voie să fie membru al Consiliului Superior al Procurorilor în ultimele șase luni până la numire, iar Eduard Harunjen era membru al CSP. „Eu am întrebări dacă el, în general, era compatibil cu această funcție și cum a ajuns în funcție”, spune Fadei Nagacevschi. Deputatul blocului ACUM Vladimir Bolea susține că există două mari nereguli la numirea lui Eduard Harunjen în fruntea Procuraturii Generale. Prima se referă la faptul că pentru funcția de procuror general poate candida persoana care, în ultimele șase luni, nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Al doilea – procurorii aleși în calitate de membri ai CSP se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului. „Nici una, nici alta nu s-a întâmplat în cazul când a fost numit domnul Harunjen”, spune deputatul. Potrivit lui, acestea sunt motive extrem de serioase pentru a fi scos din funcția de procuror general.

Portalul de limba rusă Kommersant.ru scrie că sora omului de afaceri Veaceslav Platon, aflată în arest la Moscova, și-ar fi recunoscut vina în participarea la spălarea a circa unui miliard de dolari din Federația Rusă prin celebra schemă numită Laundromat. Potrivit publicației, ar ea ar fi depus mărturii și contra altor persoane, membri ai unui grup criminal organizat. Avocații Elenei Platon au sperat că în acest fel ar putea obține eliberarea pe cauțiune a clientei lor, sau transferul în arest la domiciliu, mai ales că ea nu a fost implicată în acte de violență și are la întreținere un copil minor. Argumentele nu au fost suficiente pentru a schimba măsura preventivă și instanța a decis totuși ca Elena Platon să rămână în arest până la 23 iulie.

XS
SM
MD
LG