Presa a scris că reformele promovate în acel an s-au făcut, mai degrabă, la presiunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, reprezentanţii cărora nu mai credeau în vorbe goale şi condiţionau transferul de bani printr-o listă de legi ce urmau a fi adoptate.
Într-o ţară în care incertitudinea devenea un mod de a fi, mii de specialişti continuau să ia calea pribegiei în ţări ce le-ar asigura locuri de muncă şi i-ar ajuta să-şi hrănească familiile.
Chiar dacă autorităţile au declarat la finele anului că au încheiat privatizarea în masă (circa 50-60% din patrimoniul de stat), fiind lăudate pentru deetatizare de către unele instituţii internaţionale, acest lucru nu s-a resimţit în buzunarele oamenilor de rând.
Introducerea leului a redus din inflaţie, dar nu a dus la stabilizarea economiei, aşa cum a promis noua-veche guvernare că va face în timp de doi ani.
Ruinarea întreprinderilor, creşterea galopantă a preţurilor şi întârzierea salariilor au continuat, iar motivele erau aceleaşi – devalorizarea continuă a rublei şi cerşirea ei de la Moscova.
Războiul de la Nistru, blocada economică şi energetică din partea Rusiei şi penuria au caracterizat cel de-al doilea an de independență.
Puciul de la Moscova din noaptea de 18 spre 19 august i-a luat prin surprindere pe decidenții politici de la Chişinău. Conducerea ţării a convocat două şedinţe speciale ale Parlamentului, ultima, la 27 august, dedicată votării declarației de independență
Patru salvatori și-a pierdut viața la căderea elicopterului lor în Republica Moldova.
Răsfoind presa de limbă rusă din R.Moldova se poate constata că abordarea jurnaliștilor nu diferă prea mult de cea oficială de la Moscova.
Interviu cu directorul Congresului Autorităților Locale.
Interviu cu șeful direcției de cercetări penale din cadrul Centrului Național Anticorupție.
Aleşii locali spun că atunci când vin investitorii în localităţile lor întâmpină mari probleme legate de schimbarea destinației terenului.
Pînă acum, moldovenii au aflat mai multe informaţii despre „jaful secolului” din rapoartele Kroll decât de la oamenii legii.
Ministrul Economiei explică de ce Chișinăul intenționează să taxeze produsele lactate, cele din carne și cimentul importat din Ucraina.
Experţi moldoveni şi ucraineni ar urma să aibă o primă rundă de discuţii săptămâna viitoare.
O altă bătaie de cap pentru ei este capacitatea redusă de a lua împrumuturi.
Din cele patru posturi existente doar două sunt ocupate de persoane aprobate de consilierii municipali în urmă cu nouă ani
Încarcă mai mult
