Ştiri
Taliban cucerește noi poziții în Afganistan, Occidentul îngrijorat de o nouă criză umanitară
Talibanii au capturat trei mari orașe afgane și o serie de capitale provinciale într-o ofensivă amplă care amenință capitala, Kabul. În ultimele 24 de ore, luptătorii talibani au dobândit controlul asupra orașelor Herat și Kandahar - al doilea și al treilea ca mărime din țară -, precum și Lashkar Gah, capitala provinciei Helmand.
Insurgenții au preluat controlul asupra capitalelor provinciilor Zabul și Uruzgan din sud, în timp ce în vest a căzut și orașul Ghor. Talibanii au cucerit orașul Pul-e-Alam, capitala provinciei centrale Logar, la aproximativ 80 de kilometri distanță de Kabul, la doar o zi după preluarea controlului asupra Ghazni din apropiere. Ambele orașe au o valoare strategică.
Capturarea Kandaharului și Heratului reprezintă cele mai semnificative victorii ale Talibanilor, de când ampla lor ofensivă a început, în luna mai, când forțele străine conduse de americani au început să se retragă.Talibanii dețin acum jumătate din cele 34 de capitale provinciale ale Afganistanului și două treimi din mediul rural, în vreme ce guvernul de la Kabul controlează capitala și un „arhipelag” împrăștiat de orașe vulnerabile.
În multe cazuri, orașele au ajuns în mâinile insurgenților fără prea multă rezistență, într-un blitz de opt zile, pe măsură ce trupele guvernamentale depășite și demoralizate se retrag sau se predau. Având în vedere că situația de securitate se deteriorează rapid, Statele Unite și Marea Britanie au declarat că vor desfășura mii de soldați pentru a-și evacua cetățenii și personalul ambasadelor din capitală.
Ambasadorii NATO s-au întâlnit, de asemenea, pentru a discuta situația de securitate și pentru a coordona măsurile naționale de reducere a personalului ambasadelor de la la Kabul, întrucât mai multe țări europene au anunțat că fie își închid ambasada, fie reduc personalul în mod dramatic.
Autoritățile moldovene impun de luni noi restricții legate de pandemia de COVID-19
Autoritățile moldovene au anunțat azi noi restricții legate de pandemia de COVID-19.
De luni, 16 august, vor avea acces la Aeroportul Internațional Chișinău doar călătorii, pentru a evita aglomerările, potrivit unei decizii a Comisiei pentru sănătate publică, aprobate vineri la Chișinău, transmite IPN.
Ala Nemerenco, ministra sănătății, a precizat în cadrul unui briefing de presă că, totodată, vor fi implementate soluții digitale, pentru a eficientiza măsurile de prevenire și control al infecției. „Vom avea un certificat unic digital de vaccinare, care va fi comun cu cel de testare și vindecare, reabilitare după COVID, de la data de 1 octombrie, și un sistem electronic de completare online a fișei epidemiologice pentru pasageri și călători, care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, pe sens de intrare, de asemenea, de la 1 octombrie”, a detaliat Ala Nemerenco.
Totodată, Ministerul Sănătății va conlucra cu Agenția pentru Guvernare Electronică, în scopul creării unei aplicații mobile, pentru a supraveghea persoanele obligate să respecte un regim de autoizolare sau care se află în continuare la tratament la domiciliu.
Potrivit ministrei sănătății, vor putea intra liber în Republica Moldova, fără restricții, persoanele care vor prezenta certificatul de imunizare împotriva virusului SARS-CoV-2, cu schema completă de vaccinare, persoanele care vor prezenta testul negativ la COVID-19, nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 24 de ore, pentru călătorii, care vin în Republica Moldova dintr-o țară care nu este la mare depărtare.
Totodată, vor putea circula liber persoanele care vor prezenta o concluzie medicală că au suportat boala, în perioada cuprinsă între a 15-ea și a 180-ea zi sau șase luni, sau, dacă nu au un asemenea certificat confirmativ, se acceptă actul de prezență a anticorpilor anti-COVID, prezentat în una dintre limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă, care este valabil 90 de zile din data efectuării investigației.
Persoanele care nu vor respecta condițiile menționate mai sus vor fi obligate să respecte regimul de autoizolare, timp de 14 zile, vor completa, în mod obligatoriu, fișa epidemiologică și vor semna o declarație pe proprie răspundere. Pentru minorii care au mai puțin de 14 ani, fișa și declarația vor fi semnate de părinți sau alte persoane care însoțesc acești copii. Totodată, regimul de autoizolare poate fi întrerupt la a șaptea zi, dacă se efectuează un test PCR COVID sau un test rapid, iar rezultatul acestuia este negativ.
O nouă tranșă de vaccin Pfizer a ajuns la Chișinău
La Chișinău au mai ajuns câteva mii de vaccine anti-COVID-19 Pfizer, pe fondul efortului autorităților de a convinge oamenii să se vaccineze, în vreme ce pandemia prinde din nou viteză inclusiv din cauza unei noi variante, mai contagioase.
Cele 5.850 de doze primite vineri sunt a treia tranșă din lotul de 700.830 de doze cumpărat de Ministerul Sănătății. Până acum au fost recepționate 43.290 doze de vaccin.
Joi, 12 august, la Chișinău au sosit 26.500 de doze de vaccin AstraZeneca donate de Lituania R. Moldova, după alte asemenea ajutoare din partea partenerilor de dezvoltare.
Până la 12 august, 1.111.680 de doze de vaccin au fost administrate în R. Moldova, iar 545.219 persoane au fost vaccinate complet.
Mai multe ONG-uri îndeamnă Parlamentul să nu adopte legi de urgență fără motive întemeiate
Cel puțin 13 organizații neguvernamentale au făcut apel la noua majoritate parlamentară să nu adopte legi importante în regim de urgență fără motive întemeiate, în timp ce deputații aveau vineri pe agendă opt proiecte de legi referitoare mai ales la justiție și combaterea corupției.
Potrivit IPN, organizațiile societății civile semnatare apelului solicită Parlamentului să organizeze consultări publice veritabile și incluzive despre proiectele de legi, respectând cu strictețe legislația cu privire la transparența în procesul decizional. În caz contrar, se va eroda încrederea în Parlamentul nou ales, avertizează semnatarii.
Ședința specială a Parlamentului a fost criticată și de opoziție. „Ceea ce se întâmplă acum în Parlament, cu regret, este un exemplu prost pentru normele democratice și pentru statul de drept”, a spus fostul președinte Igor Dodon, liderul socialiștilor.
Ministrul justiției a comentat informațiile despre pretinsa casă nedeclarată a premierului Gavrilița
Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a luat apărarea șefei sale, Natalia Gavrilița, după ce în presă a apărut informația că ea locuiește într-o casă netrecută în declarațiile ei de avere.
Într-o postare pe Facebook, Litvinenco a respins ideea că Gavrilița ar fi trebuit să declare casa, care aparține părinților. El a adăugat că important este, dincolo de ce spune „o lege scrisă aiurea”, că Gavrilița nu s-a îmbogățit din banul public.
Potrivit Ziarul de Gardă, Gavrilița nu locuiește în apartamentul indicat în declarațiile de avere, ci într-o casă de milioane, cu două niveluri, în sectorul Centru al Capitalei. Casa aparține părinților premierului, Valeriu și Nina Catrinescu.
Într-o declarație laconică, purtătoarea de cuvânt a lui Gavrilița, Anastasia Taburceanu, a spus că legea nu o obligă pe premier să treacă casa în declarațiile de avere.
Aceasta a fost a doua precizare de presă importantă a lui Taburceanu - ea a recunoscut săptămâna aceasta că este verișoară cu președinta Maia Sandu, insistând însă că numirea sa în postul de la guvern este legală.
Afganistanul în pragul unui dezastru umanitar: 390 de mii de oameni alungați de la caselor lor
Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați solicită vecinilor Afganistanului să-și mențină granițele deschise într-o vreme când Talibanii își continuă ofensiva-fulger în toată țara.
„Suntem în pragul unui dezastru umanitar", a declarat purtătorul de cuvânt al UNHCR, Shabia Mantoo, într-un briefing la Geneva, la 13 august, în timp ce mii de bărbați, femei și copii fugeau din calea militanților talibani. „UNHCR este gata să ajute autoritățile naționale în acțiunile umanitare, după nevoie", a adăugat ea.
Între timp, un purtător de cuvânt al Programului Alimentar Mondial al ONU a avertizat că aprovizionarea cu alimente pentru aproximativ o treime din populația afgană nu mai este garantată. Două milioane de copii au nevoie de ajutor urgent, a spus purtătorul de cuvânt, Tomson Phiri, adăugând: „Ne temem că va fi mai tot mai rău”.
Aproximativ 390.000 de persoane au fost alungate de la caselor lor în Afganistan de la începutul anului, conform estimărilor ONU, dar numărul real este probabil să fie mult mai mare.
60 de ani de la începerea construcției zidului Berlinului, un simbol al războiului rece
Germania a marcat aniversarea a 60 de ani de la începerea construcției zidului Berlinului, un simbol al războiului rece, care a durat 28 de ani. Președintele german Frank-Walter Steinmeier a numit vineri construcția zidului, începută în 1961, „începutul sfârșitului” pentru guvernul comunist din Germania de Est.
„13 august 1961 a fost o zi fatidică pentru noi, germanii și pentru lume”, a mai spus Steinmeier, referindu-se la ziua în care a început construcția. „A fost o zi care a distrus visele și speranțele, care a separat copiii de părinți, nepoții de bunici, care a intervenit dureros și trist în viața a nenumărați oameni.” Oficialitățile Berlinului și Germaniei au depus vineri flori la monumentul celor cam 140 de oameni uciși de grănicerii est-germani când încercau să treacă în Berlinul de vest.
Angela Merkel va merge în vizită la Moscova și Kiev
Cancelarul german Angela Merkel va avea la 20 august convorbiri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Va fi prima vizită a lui Merkel la Moscova din ianuarie 2020, deși de atunci a vorbit în câteva rânduri la telefon cu liderul rus.
Potrivit oficiului de presă al lui Merkel, ea va vizita Kievul la 22 august.
Vizita cancelarului vine pe fondul relațiilor tensionate dintre Germania și Rusia, mai ales din cauza otrăvirii în august 2020 a opozantului rus Alexei Nalvanîi, a asasinării unui georgian de origine cecenă la Berlin și a unui atac cibernetic mai vechi asupra parlamentului german, pus pe seama rușilor.
Berlinul a sprijinit Kievul în conflictul cu separatiștii estici ajutați de Moscova, dar și-a atras critici inclusiv de la Ucraina pentru proiectul energetic cu Rusia North Stream 2.
Un jurnalist belarus a fost condamnat la 18 luni închisoare pentru „jignirea” președintelui
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a cerut autorităților din Belarus să-l elibereze imediat jurnalistul Syrhey Hardzievici, care a fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru că i-a insultat pe președintele autoritar Alexandr Lukașenka și pe doi ofițeri de poliție. „Încarcerarea jurnalistului Syarhey Hardzievich demonstrează încă o dată modul abuziv în care autoritățile din Belarus folosesc legea pentru a reduce la tăcere jurnaliștii independenți” a declarat directorul programului CPJ, Carlos Martínez de la Serna, pe 12 august.
Hardzievich, corespondent al site-ul regional independent de știri Pershy Region, a fost condamnat pe 2 august, pentru că postase din nou pe rețelele sociale un text în care îl numea pe Lukașenka „șobolan”. Jurnalistul a respins acuzațiile, spunând că va face apel.
Autoritățile din Belarus au lansat de anul trecut o campanie dură de reprimare a opoziției, care vizează și presa independentă, pentru a pune capăt valului de proteste pro-democrație izbucnite după controversatele alegeri prezidențiale din august 2020, câștigate de Lukașenka. Opoziția susține că alegerile au fost trucate și cere reorganizarea scrutinului sub control internațional, opinie împărtășită de Statele Unite și Uniunea Europeană. Este ceea ce cerea recent și noua ambasadoare americană la Minsk, Julie Fisher, numită în decembrie dar care nu a fost acceptată de autoritățile belaruse.
Joi, poliția belarusă a reținut și un fost candidat la alegerile prezidențiale din 2020, Andrey Dmitriev, iar cu o zi mai devreme forțele de ordine au mai reținut peste 20 de membri ai inițiativei de opoziție Skhod (Adunarea), inclusiv pe fostul ambasador al Belarusului în Slovacia, Ihar Liașcenia. Acesta susținuse în mod deschis protestele anti-prezidențiale.
Este trimis în judecată primul suspect în cazul răpirii de la Chișinău a fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a terminat urmărirea penală și a trimis în instanța de judecată dosarul de învinuire a unui cetățean moldovean, care a contribuit la răpirea de la Chișinău a fostului judecător ucrainean, Nicolae Ceaus, în aprilie 2021. Potrivit procuraturii, citată de TV8, este vorba de un cetățean moldovean de 30 de ani, care a strâns informații și a furnizat mașini pentru cei care l-au răpit pe judecător, și care erau străini.
Se pare că acuzatul a fost reținut încă din mai și după ce a acceptat să se declare vinovat și să colaboreze cu ancheta Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate, a fost plasat în arest la domiciliu.
Totodată, procurorii moldoveni au cerut cooperarea autorităților din Ucraina pentru prinderea și aducerea în judecată a celor care l-au răpit pe Nicolae Ceaus, au făcut mai multe cereri de așa-numită comisie rogatorie. Până în acest moment, procurorii din Ucraina nu au reacționat.
Răpirea se pedepsește în R. Moldova cu 6 până la 10 ani închisoare.
SUA: după militari, și angajații din sistemul sanitar federal sunt obligați să se vaccineze anti Covid-19
Angajaţii sanitari ai statului federal american vor avea obligaţia să se vaccineze împotriva COVID-19, a declarat joi Ministerul Sănătăţii de la Washington.
Măsura se referă la 25.000 de persoane în contact cu pacienţii din unităţile sanitare operate direct de statul federal. Vaccinarea împotriva gripei sezoniere şi alte vaccinuri de rutină sunt deja obligatorii pentru majoritatea personalului din domeniul sanitar angajat al statului federal, se menţionează în comunicat.
Pentagonul a anunţat luni că vaccinarea împotriva COVID-19 va deveni obligatorie "până la jumătatea lunii septembrie" pentru toţi membrii forţelor armate americane, decizie "puternic susţinută" de Joe Biden.
Peste un milion de cetățeni români au depus cerere de rezidență în Marea Britanie
Numărul cetățenilor români care au depus cerere de rezidență în Marea Britanie până la termenul limită de 30 iunie 2021 a fost de 1.067.200, pe locul doi după polonezi, cu 1.091.500 de cereri, și înaintea italienilor cu 545.600 de cereri, potrivit datelor publicate joi de ministerul de interne de la Londra. Nu există date câți din acești cetățeni români sunt și cetățeni ai Republicii Moldova.
În total, peste 5,5 milioane de cetățeni din cele 27 de state membre UE au depus cereri în temeiul Settlement Scheme – Schema de stabilire – care le permite să locuiască și să lucreze în Regatul Unit, după Brexit.
Pentru toți cei sosiți după 1 ianuarie 2021 nu mai este valabilă libertatea de mișcare din UE, care a fost înlocuită cu un sistem pe puncte și vize de lucru, reamintește G4media.
Se confirmă: milițiile Taliban au cucerit Kandahar, al doilea oraș din Afganistan
S-a confirmat că milițiile Taliban au capturat cel de-al doilea oraș ca mărime al Afganistanului, Kandahar. Confirmarea vine de la oficialii guvernului local pe 13 august. „În urma unor ciocniri grele târziu noaptea trecută, milițiile Taliban au preluat controlul asupra orașului Kandahar", a declarat pentru Reuters un oficial al guvernului local.
Forțele guvernamentale dețineau încă controlul asupra aeroportului din Kandahar, care era a doua cea mai mare bază a armatei americane în Afganistan.
Militanții talibani par, de asemenea, pe punctul de a captura Lashkargah, capitala provinciei Helmand și un oraș cheie din sud. Doi parlamentari regionali au fost citați de agenția de știri dpa spunând că militanții au capturat biroul guvernatorului din oraș.
Capturarea Kandahar și Herat - al treilea oraș ca mărime al țării - reprezintă cele mai semnificative victorii ale talibanilor, de când a început ofensiva amplă în luna mai, imediat după ce forțele internaționale, conduse de SUA, au început să se retragă.
Pe 12 august, milițiile taliban au capturat și orașul central Ghazni, la 150 de kilometri sud-vest de Kabul, potrivit talibanilor și presei.
Talibanii au susținut, de asemenea, că au capturat Qala-e-Naw în nord-vest.
Guvernul deține în continuare principalul oraș din nord - Mazar-e-Sharif - și Jalalabad, lângă granița pakistaneză din est, precum și Kabul.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că o ofensivă talibană care va ajunge în capitală va avea un „impact catastrofal asupra civililor", dar se pare că există puține speranțe pentru negocieri pentru a pune capăt luptelor.
Într-un acord încheiat cu administrația fostului președinte american Donald Trump anul trecut, insurgenții și-au luat angajamentul de a negocia un acord de pace, dar negocierile de până acum s-au dovedit inutile.
Consiliul de Securitate al ONU discută un proiect de declarație care să condamne atacurile milițiilor taliban, să amenințe cu sancțiuni și să avertizeze că nu va fi recunoscut un eventual „emirat islamic al Afganistanului”, au declarat diplomații, potrivit Reuters.
Afganistan: Statele Unite retrimit 3 mii de militari pentru a asigura evacuarea ambasadei din Kabul
Departamentul de Stat a anunţat joi că Statele Unite vor retrimite temporar 3.000 de militari pe aeroportul din Kabul pentru a asigura evacuarea unei părţi din personalul ambasadei americane în Afganistan, care va fi redus ca urmare a intensificării ofensivei milițiilor Taliban.
Cei 3.000 de militari se va alătura celor 650 încă prezenţi în Afganistan, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
Ambasada rămâne deschisă", „nu este vorba de o evacuare totală", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane Ned Price, care a amintit că executivul american a început să recheme o parte din personalul său din Kabul în luna aprilie, când preşedintele Joe Biden a anunţat retragerea tuturor forţelor internaţionale din Afganistan, operaţiune ce trebuie finalizată până la sfârşitul lunii.
În prezent, sunt 4.200 de persoane, atât americani cât şi de altă cetăţenie, la ambasada SUA din Afganistan, potrivit Departamentului de Stat, care a refuzat să precizeze câţi au fost chemaţi înapoi.
Retragerea din Afganistan continuă şi nu este pusă în niciun fel sub semnul întrebării, a precizat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat."Nu este vorba de un nou angajament militar în conflictul din Afganistan", a subliniat Ned Price.
Marea Britanie va desfăşura și ea, temporar în Afganistan aproximativ 600 de soldaţi pentru a-i sprijini pe cetăţenii britanici care părăsesc ţara, a anunţat joi executivul de la Londra, Ministerul de externe a recomandat vinerea trecută ca cetăţenii britanici din Afganistan să părăsească ţara "cât mai curând posibil".
Totodată, Londra a anunţat joi reducerea personalului ambasadei sale de la Kabul "la o echipă însărcinată cu furnizarea de servicii consulare şi de vize pentru persoanele care urmează să părăsească rapid ţara".
Între timp, milițiile Taliban au revendicat vineri capturarea celui de-al doilea oraş al Afganistanului, Kandahar, după ce s-au apropiat de Kabul.
Dacă se confirmă căderea Kandaharului, după cei joi într-o succesiune rapidă au fost cucerite al treilea oraş al ţării, Herat, în vest, şi Ghazni, la doar 150 km sud-vest de Kabul, atunci doar capitala şi alte câteva teritorii mai rămân sub controlul guvernului afgan.
Trei zile de întâlniri internaţionale organizate la Doha, în Qatar, s-au încheiat joi fără progrese semnificative. Într-o declaraţie comună, Statele Unite, Pakistan, Uniunea Europeană şi China au spus că nu vor recunoaşte niciun guvern care va fi "impus cu forţa" în Afganistan.
Începe sesiunea specială a noului Parlament. Reformele în justiție au prioritate
Noul Palament începe astăzi sesiunea specială la care vor fi dezbătute și votate, între altle, patru proiecte de legi privind reforma din justișie: prima vizează evaluarea procurorului general cu eventuala posibilitate de demitere, alt proiect prevede numirea şi destituirea directorului Centrului Naţional Anticorupţie direct de către parlament, nu prin concurs cum este acum, un proiect se referă la alegerea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor și cel de-al patrulea proiect intervine în legea referitoare la Autoritatea Naţională de Integritate.
Noul mecanism de evaluare a procurorilor, inclusiv a Procurorului Generla a fost aprobat joi de comisia juridică, numiri şi imunităţi. Autorii susțin că modificările propuse nu vor afecta independența și autonomia procuraturii și a procurorului general, deoarece Consiliului Superior al Procurorilor îi revine rolul decisiv în luarea deciziei.
Potrivit Olesei Stamate, președinta Comisei juridice, numiri și imunități, evaluarea performanțelor procurorului general se va realiza anual de o comisei constituită de Consiliul Superior al Procurorilor.
Tot joi, comisia juridică a aprobat si proiectul de lege pentru modificarea legislației ce ține de activitatea Agenție Naționale de Integritate. Principialele aspecte ale acestei legi țin de: introducerea declarării la valoarea reală a bunurilor declarate, fortificarea rolului inspectorului de integritate în procesul controlului averilor și intereselor, dar și stabilirea unor temeiuri adiționale pentru revocarea din funcție a președintelui ANI și vicepreședintelui
Alt proiect de lege avizat pozitiv de Comisie, se referă la modificarea legii cu privire la Consiliul Național al Audiovizualului, inclusiv la modul de desemnare a candidaților pentru funcția de director, aceștia urmând a fi propuși la inițiativa a cel puțin 20 de deputați.
Alegerea și numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), ar urma să fie reglementată conform unor noi prevederi.
A fost aprobat proiectul privind cererea de demisie a președintelui plenului Consiliului Concurenței și proiectul privind Modificarea Legii privind piața produselor petroliere.
268 cazuri noi de infectare cu COVID-19
268 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate joi în Republica Moldova.
Din numărul total de cazuri, 11 sunt de import: 3 - din Franța, 2 - din Germania și 2 - din Turcia, și cite unul din Italia, Muntenegru, România și Spania.
Bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 261.524. Numărul deceselor provocate de COVID-19 în Moldova este de 6 298.
Comisia Europeană îngrijorată de votarea în Polonia a unei legi controversate privind mass media
Comisia Europeană a denunţat joi „semnalul negativ” pentru libertatea presei dat de votarea unei legi controversate privind media în Polonia, informează agențiile internaționale de presă.
„Proiectul de lege polonez privind radiodifuziunea trimite un semnal negativ. Avem nevoie de o lege privind libertatea media în întreaga UE pentru a apăra libertatea media şi a susţine statul de drept”, a scris vicepreşedinta executivului din Bruxelles, Vera Jourova, într-un comentariu postat pe contul său de Twitter.
„Pluralismul media şi diversitatea opiniilor sunt lucruri pe care democraţiile puternice le consideră binevenite şi nu împotriva cărora luptă”, a adăugat ea.
Legea privind media, aşa-numită „Lex TVN”, votată miercuri de parlamentul de la Varșovia, a fost criticată de opoziţia poloneză, care o consideră o ameninţare pentru libertatea presei şi apreciază că va afecta relaţiile cu SUA.
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, declarase miercuri seară că este „profund preocupat” de votarea acestei legi.
O delegație a liderilor minorității românești din Ucraina a avut joi consultări la București
O delegație a liderilor minorității românești din Ucraina a avut joi consultări la București cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu, la invitația Ministerului roman de Externe, potrivit unui comunicat al instituției, citat de site-ul G4media. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Cele două părți au discutat despre impactul modificărilor legislației ucrainene asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și privind modalitățile de menținere a drepturilor etnicilor români, mai ales cel privind educația în limba maternă.
Secretarul de stat Dan Neculăescu a prezentat acțiunile întreprinse de România ca urmare a adoptării de noi reglementări legislative în Ucraina, printre care și începerea negocierilor pentru încheierea unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Românii din Ucraina și-au exprimat îngrijorările față de proiectul noii legi ucrainene care vrea să reglementeze modalitatea de exercitare a drepturilor lor identitare. Neculăescu a amintit că diplomația romană a obținut în dialogul cu Ucraina recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislației și normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistența așa-zisei „limbi moldovenești” .
Îngrijorări în UE privind un posibil nou mare val de migranți venind din Afganistan
Franța și Elveția s-au alăturat altor țări europene și au suspendat deportările afganilor cărora nu s-a aprobat cererea de azil, din cauza deteriorării situației de securitate din Afganistan, unde talibanii controlează părți importante din teritoriul țării.
Ministerul francez de interne a declarat agențiilor de presă joi că politica a intrat în vigoare de la începutul lunii iulie. „Urmărim situația îndeaproape alături de partenerii noștri europeni”, a spus el, citat de AFP.
Afganii au reprezentat anul trecut cele mai multe cereri de azil din Franța, aproape 8.900. Elveția a anunțat și ea miercuri că expulzarea solicitanților de azil respinși a fost suspendată „până la o nouă notificare, din cauza situației schimbate din țară”. La începutul acestei săptămâni, Germania și Olanda au anunțat că, de asemenea, nu îi vor mai deporta în Afganistan pe solicitanții de azil respinși. Uniunea Europeană din 10 august a declarat că ia în considerare mai mult sprijin pentru țările vecine cu Afganistanul, în așteptarea potențialelor sute de mii de refugiați care fug din calea Talibanilor, căutând refugiu în țările din vecinătate.
Există îngrijorări din ce în ce mai mari în Europa cu privire la repetarea crizei migranților din 2015, când peste un milion de migranți, inclusiv mulți din Siria, aflată într-un îndelungat război civil – au ajuns în UE.
Discuții americano-ruse privind „stabilitatea strategică”
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și omologul său rus, Sergei Șoigu, au avut o convorbire telefonică la 11 august despre discuțiile în curs de „stabilitate strategică” lansate luna trecută. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Austin și Șoigu au discutat despre „transparența și eforturile de reducere a riscurilor după reluarea dialogului de stabilitate strategică SUA-Rusia din 28 iulie”.
Ministerul rus al Apărării a declarat că cei doi au vorbit despre „rezultatele consultărilor bilaterale privind stabilitatea strategică, precum și despre problemele securității globale și regionale”.
Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au convenit la un summit la Geneva în iunie să lanseze un dialog bilateral privind stabilitatea strategică pentru a „pune bazele viitoarelor măsuri de control al armelor și de reducere a riscurilor”, iar oficiali din ambele părți s-au întâlnit pe 28 iulie la Geneva.
Aviz pozitiv în comisia parlamentară pentru modificarea legilor justiției
Proiectul de lege pentru modificarea legii cu privire la procuratură a primit joi aviz pozitiv la ședința comisiei juridice, numiri şi imunităţi, din partea mai multor comisii parlamentare. Astfel, cu majoritatea voturilor, au fost aprobate un șir de proiecte și hotărâri, printre care și proiectul care prevede introducerea unui mecanism de verificare a activității Procurorului General, cât și de sancționare a acestuia, după efectuarea unei evaluări a performanțelor.
Modificările propuse extind procedurile existente în lege pentru procurori și față de procurorul general. Autorii susțin că modificările propuse nu vor afecta independența și autonomia procuraturii și a procurorului general, deoarece Consiliului Superior al Procurorilor îi revine rolul decisiv în luarea deciziei.
Potrivit Olesei Stamate, președinta Comisei juridice, numiri și imunități, evaluarea performanțelor procurorului general se va realiza anual de o comisei constituită de Consiliul Superior al Procurorilor.
Comisia a mai aprobat și raportul pentru proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului. În componența respectivei comisii vor fi integral membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice și ai Comisiei juridice, numiri și imunități.
Comisia și-a dat acordul și asupra raportului la proiectul de lege pentru modificarea legislației ce ține de activitatea ANI. Principialele aspecte ale acestei legi țin de: introducerea declarării la valoarea reală a bunurilor declarate, fortificarea rolului inspectorului de integritate în procesul controlului averilor și intereselor, dar și stabilirea unor temeiuri adiționale pentru revocarea din funcție a președintelui ANI și vicepreședintelui
Alt proiect de lege avizat pozitiv de Comisie, se referă la modificarea legii cu privire la CNA, inclusiv la modul de desemnare a candidaților pentru funcția de director, aceștia urmând a fi propuși la inițiativa a cel puțin 20 de deputați.
Alegerea și numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), ar urma să fie reglementată conform unor noi prevederi.
A fost aprobat proiectul privind cererea de demisie a președintelui plenului Consiliului Concurenței și proiectul privind Modificarea Legii privind piața produselor petroliere.
Vasile Bolea, membru al comisiei din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a spus că a propus Comisiei examinarea și altor subiecte importante dar că ele nu au fost susținute de membrii PAS din cadrul Comisei. Potrivit agenției IPN, ar fi vorba despre impozit zero la profitul reinvestit, suplinirea Fondului pentru dezvoltarea agriculturii. Vasile Bolea a criticat proiectele cărora li s-a dat aviz pozitiv joi și a spus că va solicita expertiza proiectelor de la structurile internaționale. În opinia sa, unele din amendamentele la legile discutate ar contraveni Constituției și recomandărilor instituțiilor internaționale.
Proiectele avizate de Comisie urmează a fi propuse spre aprobare de plenul Parlamentului în prima lectură.
Guvernul Gavrilița continuă destituirile și numirile în funcții
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Sergiu Paiu, a fost eliberat din funcție începând de luni, 16 august, a decis joi guvernul Nataliei Gavrilița, informează IPN. Guvernul de la Chişinău a mai decis și eliberarea din funcție a secretarului de stat din Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Igor Curov.
Au fost demiși: Rostislav Rotari, secretar general la Ministerul Apărării, Alexandru Oprea, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, Valentina Țapeș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Vasile Cușca, secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care va continua să activeze la Minister în funcție de șef al Direcției politici de protecție a persoanelor cu dizabilități.
Guvernul a numit doi secretari de stat noi la Ministerul Economiei și la Ministerul Culturii și Cercetării. Este vorba despre Vadim Gumene și Adriana Cazacu-Țigaie.
Din funcția de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologii ale Informației a fost eliberat Octavian Rău. În funcția de director general adjunct al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a fost numită Lina Gudima, informează IPN.
Arest pentru 30 de zile, cu anunțarea în căutare, pentru Veaceslav Platon
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis joi demersul Procuraturii Anticorupție în cazul lui Veaceslav Platon de arest pentru 30 de zile, cu anunțarea în căutare pentru reținere și executarea măsurii preventive. Decizia survine ca urmare a neprezentării inculpatului la ședința de judecată, în procesul vizând rejudecarea dosarului în care este acuzat de „corupere activă” și „escrocherie” a anunțat într-un comunicat de presă Procuratura Generală.
Este vorba de dosarul întors pe 30 ianuarie 2020 de Curtea de Apel Chișinău la rejudecare, în care Veaceslav Platon este acuzat că în decembrie 2016 ar fi comis coruperea activă a doi gardieni din cadrul Detaşamentului cu destinaţie specială ,,Pantera” al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, care asigurau paza şi escortarea acestuia în instanțele de judecată. De asemenea, Veaceslav Platon este acuzat și de faptul că în 2016, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni la trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor interpuși, a organizat sustragerea banilor deţinuţi pe conturile companiilor.
Fostul ambasador belarus în Slovacia, Ihar Liașcenia, arestat la Minsk
Autoritățile din Belarus l-au reținut pe fostul ambasador al Minskului în Slovacia, Ihar Liașcenia, care a susținut în mod deschis protestele publice de după alegerile prezidențiale de anul trecut și a contestat rezultatele oficiale ale scrutinului. Un grup de voluntari beloruși, implicați în localizarea deținuților, l-a enumerat pe fostul ambasador printre cele câteva zeci de persoane deținute în celebrul centru de detenție Akresțina din Minsk.
Fostul diplomat a fost arestat cu o zi în urma după o razie efectuată asupra locuinței sale. Nu este clar de ce a fost percheziționat domiciliul său și cu ce acuzații a fost reținut. Ambasadorul a fost îndepărtat din funcție, anul trecut, în luna septembrie. El își dăduse demisia din funcția de trimis al Belarusului la Bratislava la 18 august, după ce a susținut public mitingurile pro democrație care cereau un nou scrutin prezidențial organizat potrivit standardelor democratice internaționale.
Amnesty International: „A devenit aproape imposibil ca rușii să mai protesteze”
Autoritățile ruse au îngrădit dreptul oamenilor la proteste pașnice într-o asemenea măsură încât a devenit aproape imposibil ca rușii să mai protesteze într-un mod semnificativ, arată organizația internațională Amnesty International într-un raport făcut public joi. „Autoritățile din Rusia au erodat dreptul la libertatea de întrunire pașnică prin utilizarea de legi restrictive, tactici violente ale poliției și urmăriri penale pentru a reduce la tăcere disidența pașnică”, susține Amnesty în raportul său intitulat „Rusia: niciun loc de protest”, publicat înainte de alegerile parlamentare și locale din Rusia de luna viitoare.
Raportul documentează o reducere a numărului protestelor pașnice despre care Amnesty spune că tendința a început odată cu Legea federală a adunărilor din 2004 și s-a accelerat în ultimii ani. „Autoritățile ruse reduc de ani buni dreptul la libertatea de întrunire cu o persistență și inventivitate incredibile”, a declarat Oleg Kozlovsky, cercetătorul organizației din Rusia. „Protestul pașnic pe stradă a ajuns să fie văzut ca o crimă de către oficialii de stat. Și un act de eroism al acelor ruși care încă mai cred că este dreptul lor să-l exercite”.
Raportul a solicitat guvernului să se asigure că următoarele alegeri vor avea loc într-o atmosferă diferită. „Alegerile parlamentare de luna viitoare oferă Rusiei posibilitatea de a-și schimba abordarea pentru a se angaja în promovarea și protecția drepturilor omului, inclusiv dreptul la libertatea de întrunire pașnică”, se arată în raportul influentei organizații internaționale.
