Ştiri
Gorbaciov: lecțiile puciului din august 1991 „rămân importante” pentru Rusia modernă
La cea de-a 30-a aniversare a unei lovituri de stat care nu a reușit să oprească reformele democratice din Uniunea Sovietică și a accelerat prăbușirea acesteia, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a declarat că societatea rusă trebuie să se opună „uzurpării puterii”, expresia folosită adesea de criticii actualului președinte rus, Vladimir Putin. Gorbaciov, acum în vârstă de 90 de ani, a spus că lecțiile tentativei de puci din august 1991 „rămân importante” pentru Rusia modernă.
„Cred că dezvoltarea democratică a Rusiei este singura corectă, deoarece doar pe această cale poate țara noastră să avanseze și să rezolve toate problemele ", a declarat Gorbaciov într-o declarație publicată pe 18 august pe site-ul Fundației Gorbaciov. La 18 august 1991, un grup de oficiali sovietici l-au plasat pe Gorbaciov în arest la domiciliu la reședința sa din Crimeea și au instalat un guvern provizoriu al cărui scop era să oprească reformele democratice ale lui Gorbaciov. Lovitura de stat a eșuat trei zile mai târziu, în timp ce la Moscova și alte orașe au început demonstrații pentru continuarea reformelor lui Gorbaciov.
La câteva zile după încercarea de lovitură de stat a eșuat, mai multe republici sovietice și-au anunțat independența față de Uniunea Sovietică, ceea ce a dus la dizolvarea oficială a țării în decembrie 1991. Gorbaciov a dat vina pe Comitetul de Stat pentru Situații de Urgență. „În general, toate instituțiile democratice create în timpul perestroicăi au rezistat testului”, a spus Gorbaciov într-o critică voalată la adresa actualei conduceri ruse. În ultimii ani, instituțiile democratice, mass-media independente, politicienii de opoziție și organizațiile pentru drepturile omului din toată Rusia au fost vizate de legi și reglementări despre care mulți ruși și străini spun că au fost create pentru a elimina disidența și pentru a bloca libertatea de exprimare.
Lituania spune că grăniceri belaruși au încălcat frontiera sa
Lituania a trimis Minskului o notă de protest împotriva încălcării frontierei lituaniene de către grănicerii belaruși. Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a numit la 18 august incidentul din ajun drept „o provocare”. „Am informat Belarusul că am luat notă de incident. (...) Considerăm că este o altă provocare, o escaladare suplimentară a unei situații deja tensionate”, a spus Landsbergis. Landsbergis a mai declarat că Lituania, membră în NATO și UE, a informat și oficialii celor două organizații despre incident.
Declarația lui Landsbergis a venit la o zi după ce serviciul de grăniceri al Lituaniei a declarat că mai mulți membrii ai forțelor de securitate din Belarus au trecut ilegal în Lituania în timp ce „împingeau” un grup de 35 de migranți irakieni peste graniță.
Autoritățile lituaniene au acuzat Minskul că a adus mii de migranți irakieni în Belarus, ducându-i apoi la frontieră pentru a-i „împinge” în UE, ca răspuns la sancțiunile impuse regimului autoritar din R. Belarus.
Într-un videoclip difuzat de autoritățile lituaniene pe 17 august, un grup de migranți poate fi văzut mergând prin iarbă înaltă, urmat de un șir de militari care se îndreaptă spre frontieră. Tot pe 18 august, autoritățile Letoniei, și ea membră în UE și NATO, au declarat că polițiștii de frontieră au împiedicat 46 de migranți ilegali să încerce să treacă frontiera din Belarus în ultimele 24 de ore. Serviciul de poliție de frontieră leton a mai spus că alte șase persoane au fost reținute după ce au trecut ilegal frontiera dintre Belarus și Letonia, din 17 august.
Conducătorul autoritar Aleksandr Lukașenka a declarat că Belarusul nu va mai opri fluxul migranților în UE ca răspuns la sancțiunile impuse de Occident din cauza represiunilor sale împotriva activiștilor pro-democrație, jurnaliștilor independenți și opoziției.
Președintele Ashraf Ghani, care a fugit din Afganistan, se află în Emiratele Arabe Unite
Președintele Ashraf Ghani, care a fugit din Afganistan când militanții talibani au capturat Kabul zilele trecute, se află în Emiratele Arabe Unite împreună cu familia sa „din motive umanitare”. Ministerul Afacerilor Externe din Emiratele Arabe Unite a spus într-o declarație din 18 august că Ghani a ajuns în țara din Orientul Mijlociu, punând capăt mai multor zile de speculații cu privire la locul unde se află.
Declarația nu cuprinde alte detalii. Ghani a plecat din țară pe 15 august, când insurgenții au încercuit capitala, înainte de a intra în cele din urmă în oraș și de a prelua palatul prezidențial, sigilând o victorie militară la nivel național.
„Talibanii au câștigat cu judecata săbiilor și armelor lor și sunt acum responsabili pentru onoarea, proprietatea și supraviețuirea conaționalilor lor”, a declarat Ghani într-o declarație, după ce a fugit. El a mai spus că talibanii „se confruntă acum cu o nouă încercare istorică și a explicat că a plecat pentru a preveni și mai multă „vărsare de sânge”.
Opoziția critică puterea care ar fi modificat legea pentru a-l demite pe Al. Stoianoglo
Opoziția parlamentară a criticat demersul puterii de a modifica legea astfel încât să-l poată demite pe controversatul procuror general Al. Stoianoglo. La un briefing de presă, miercuri, 18 august, deputatul socialist Vasile Bolea a atras atenția că nu este bine să se schimbe legea ca să fie vizată o singură persoană. „Orice lege se face nu pentru o anumită persoană, dar pentru cetățeni, pentru o instituție importantă de drept”, a spus Bolea, citat de Tribuna.md. Bolea a mai spus că proiectul ar putea fi respins de către Curtea Constituțională. Critici similare a publicat și Procuratura Generală, într-o declarație pe site-ul ei de net. Pe de altă parte, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco (PAS), a respins însă din nou criticile la adresa modificărilor legii procuraturii și ideea că ele ar trebui să fie supuse expertizei Comisiei Veneția. Într-o declarație de presă, Litvinenco a spus că asemenea schimbări deja ar fi fost expertizate de Comisie.
Consiliul Europei a elaborat o evaluare a alegerilor din perioada 2014-2021
Consiliul Europei, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova și Centrul de Formare Electorală Continuă, a elaborat o analiză a tuturor recomandărilor și propunerilor emise de Misiunile Internaționale de Observare a Alegerilor (IEOM) în Republica Moldova în perioada 2014-2021, precum și a avizelor Comisiei de la Veneția (VC) privind modificările legislației electorale și celei care reglementează finanțarea actorilor politici a Republicii Moldova, transmite IPN cu referință la un comunicat al CoE. Pentru prima dată – se spune în document - autoritățile moldovene vor avea la dispoziție un document analitic cuprinzător în domeniul electoral, care va stabili nivelul de implementare sau neimplementare a recomandărilor și avizelor relevante ale forurilor europene. Aceasta va servi drept bază pentru luarea unor măsuri suplimentare menite să îmbunătățească atât legislația electorală, cât și a procesele electorale din Republica Moldova. Lucrarea este realizată cu sprijinul Comisiei de la Veneția. Rezultatele vor fi prezentate public organelor electorale, factorilor de decizie și organizațiilor societății civile din Republica Moldova la sfârșitul lunii octombrie 2021, mai precizează comunicatul.
Guvernul a avizat proiectul unui pod rutier peste Nistru la Cosăuți
O comisie parlamentară a avizat miercuri un acord guvernamental moldo-ucrainean privind construcția unui pod rutier peste Nistru la Cosăuți. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului de la Chișinău, citat de IPN, construcția podului va asigura conexiunea drumurilor prin partea de est a Moldovei la drumurile de circulație internațională. Totodată, podul ar urma să faciliteze comerțul pe piața internă și internațională. La fel, va spori rolul pe care Republica Moldova îl are în calitate de punte între statele Uniunii Europene și Comunitatea Statelor Independente. Podul și traseul terestru, parte a podului, vor avea o lungime totală de 1,6 km. Costul total al proiectului este estimat la 100 de milioane de euro, iar lucrările urmează să fie date în exploatare la sfârșitul anului 2022. Lucrările vor fi finanțate de Ucraina.
R. Moldova va negocia pentru drepturile moldovenilor care au lucrat sau lucrează în Franța
Republica Moldova va negocia cu Franța semnarea unui acord privind drepturile sociale ale moldovenilor care au lucrat sau lucrează în Franța. Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului a avizat, miercuri, inițierea negocierilor, transmite IPN. Acordul se va aplica în cazul persoanelor care sunt sau au fost supuse legislației unui sau ambelor state contractante (angajați, lucrători independenți, lucrători detașați, personalul întreprinderilor de transport internațional, personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare). Documentul negociat prevede acordarea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensiilor și indemnizațiilor de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale, pensiilor de urmaș. Fiecare stat va achita pensia calculată proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul propriu. Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri în domeniul securității sociale – cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Belarus.
Evacuarea străinilor și a afganilor pe care s-ar putea răzbuna talibanii a luat avânt
Evacuarea străinilor și a afganilor pe care s-ar putea răzbuna talibanii a luat avânt, sute de persoane plecând cu noi zboruri, în timp ce puterile regionale și globale încercau să-și definească poziția față de realitatea politică nouă de la Kabul. După cucerirea capitalei în urma unei ofensive puternice care a răsturnat guvernul susținut de occident, Talibanii au declarat marți că vor pace și un guvern incluziv - în limitele legilor islamului. Ei au negat vreo intenție de răzbunare împotriva opozanților și au promis că vor respecta drepturile femeilor, în limitele învățăturilor islamice. Cu toate acestea, mii de afgani, dintre care mulți au ajutat forțele străine conduse de Statele Unite timp de două decenii, sunt disperați să plece din țara măcinată de război; un oficial de securitate occidental a declarat pe 18 august că eforturile au intrat într-un ritm mai alert la aeroportul din Kabul. „Continuăm într-un ritm foarte rapid, logistica merge fără greșeală până acum și am reușit scoatem puțin peste 2.200 de oameni din personalul diplomatic, personalul de securitate străin și afgani care au lucrat pentru ambasade", a declarat oficialul pentru Reuters. Statele Unite au trimis întăriri militare pentru a ajuta la evacuarea străinilor și civililor afgani, numărul trupelor crescând la 4.000 la 17 august, după ce aeroportul a fost închis temporar, când mii de afgani panicați au inundat aeroportul.
Boris Johnson: Lumea urmărește dacă faptele talibanilor se potrivesc cu cuvintele lor
Premierul britanic Boris Johnson spune că lumea urmărește dacă faptele talibanilor se potrivesc cu cuvintele lor, după ce militanții au jurat că nu pregătesc nici o răzbunare împotriva opozanților și că vor respecta drepturile femeilor, într-o guvernare „diferită” a Afganistanului față de aceea de acum două decenii.
„Vom judeca acest regim în funcție de deciziile pe care le ia, nu de vorbe; de atitudinea sa față de terorism, față de criminalitate și comerțul cu narcotice, precum și de respectarea activităților umanitare și a dreptului fetelor de a primi educație”, a declarat Johnson parlamentului de la Londra. Johnson a declarat că guvernul britanic a evacuat peste 2000 de afgani din țară de la victoria talibanilor din 15 august și că guvernul său va lucra pentru a uni comunitatea internațională în ce privește raporturile cu militanții. „Am asigurat până acum întoarcerea în condiții de siguranță a 306 cetățeni britanici și 2.052 cetățeni afgani", a spus el, adăugând că autoritățile britanice continuă se proceseze cereri de la cetățeni afgani.
Papa Francisc a îndemnat oamenii să se vaccineze împotriva COVID-19
Papa Francisc a îndemnat oamenii miercuri, 18 august, să se vaccineze împotriva COVID-19, spunând că numai așa pot avea speranțe în învingerea pandemiei. „Mulțumită lui Dumnezeu și muncii multora, avem acum vaccinuri care să ne protejeze de COVID-19”, a declarat liderul celor 1,2 miliarde de catolici din lume, într-un mesaj video făcut în numele unei asociații americane. „Vaccinarea este o modalitate simplă, dar profundă de a promova binele comun și de a avea grijă unul de celălalt, în special de cei mai vulnerabili. Mă rog lui Dumnezeu ca fiecare să-și aducă propriul său bob de nisip, propriul său gest mic de dragoste", a spus pontiful în vârstă de 84 de ani. Vaccinurile anti-COVID-19 sunt disponibile pe scară largă în țările mai bogate, dar teama și dezinformarea fac ca și acolo mulți să evite vaccinarea, în vreme ce în țări sărace nu sunt suficiente vaccinuri. „Ele (vaccinurile) ne oferă speranța de a pune capăt pandemiei, dar numai dacă sunt disponibile tuturor și dacă lucrăm împreună”, a spus papa Francisc, cunoscut pentru promovarea egalității sociale și economice. Francisc a fost vaccinat în martie, urmat de cardinali și arhiepiscopi din Statele Unite, Brazilia, Salvador, Honduras, Mexic și Peru, în încercarea de a sprijini campaniile de vaccinare pe continentul american.
Procuratura Generală respinge amendamentul la lege care permite demiterea procurorului șef
Procuratura Generală a avizat negativ inițiativa de modificare a Legii cu privire la Procuratură care prevede un mecanism de evaluare a performanței procurorului general și demiterea acestuia în cazul constatării lipsei de rezultate în activitate. Modificareaa fost adoptată deja vineri, în prima lectură, de majoritatea PAS din Parlament.
Potrivit avizului publicat pe pagina web a procuraturii, prin acest proiect s-ar urmări revocarea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Instituția invocă, totodată, urgența cu care a acționat majoritatea parlamentară și lipsa avizelor și a expertizei juridice la ședința plenară din 13 august când proiectul a fost aprobat în prima lectură.
Într-un interviu cu Europa Liberă, Ion Diacov, fost procuror șef al Chișinăului a atras atenția că schimbarea procurorului general nu va „curăța” sistemul procuraturii care în opinia sa a devenit între timp „parte din mafie”. Diacov consider că ar exista două soluții: or Procuratura este trecută direct în subordinea Ministerului Justiției, or Procurorul General primește cu adevărat prerogative pentru a lua decizii legate de soarta procurorilor.
„Astăzi, Stoianoglo nu decide nimic” a ținut să sublinieze Diacov.
Între timp, proiectul de lege este acum într-o dezbatere publică organizată de Comisia juridică a parlamentului, la fel ca cea care prevede schimbarea modului în care sunt aleși membri Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor.
Aeroportul Chișinău: înregistrarea pasagerilor începe cu trei ore înainte de zbor
Administrația Aeroportului Internațional Chișinău a anunțat că înregistrarea pasagerilor pentru zboruri va demara cu trei ore înainte de decolarea avionului, pentru a se evita situații ca la sfârșitul săptămânii trecute când unii pasageri au pierdut zborul din cauza cozilor și a controalelor prelungite.
Administrația Aeroportului a explicat că odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri mai stricte de verificare a pasagerilor din cauza pandemiei de coronavirus, timpul luat pentru verificarea unui singur pasager s-a mărit semnificativ.
De la 30 de secunde la peste 5 minute, relatează NewMaker.md. Totodată, administrația aeroportului nu are posibilitatea de a programa zborurile în așa fel încât să se evite aglomerările la unele ore de vârf.
Primele consultări publice pe marginea amendamentelor la legile justiției
Comisia juridică a parlamentului găzduiește astăzi consultări publice asupra amendamentelor legislative, adoptate deja în prima lectură, care vot face posibilă între altele înlocuirea actualului procuror general considerat de noua putere un obstacol în lupta anticorupție.
Consultările au loc la presiunea organizațiilor societății civile care săptămâna trecută cu criticat graba parlamentului dominat de partidul pro-prezidențial PAS, de a adopta schimbări, ocolind procedura în vigoare. ONG-urile au cerut consultări „veritabile”, dar comisia de resort a rezervat pentru ele doar câteva ore.
Olesea Stamate, parlamentara PAS care conduce comisia juridică, a explicat că noua majoritate parlamentară nu-și poate permite să piardă „timpul pentru că s-ar putea să ne trezim în situații că, între timp, mai fug din țară câteva personaje pentru care procuratura a evitat să aplice măsuri preventive, cel puțin de nepărăsire a țării”. Referire la cazul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon care a părăsit țara după ce fusese achitat în justiție, la inițiativa lui Alexandr Stoianoglo, actualul șef de la procuratură.
Pe lângă posibilitatea de schimbare a procurorului șef, care teoretic este inamovibil, ale amendamente se referă la anularea concursului pentru numirea șefului Comisie Naționale Anticorupție și la modificarea modului de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și al Procurorilor.
Câți refugiați afgani ar putea accepta SUA, Canada sau UE?
Guvernul britanic a anunţat marţi lansarea unui program pentru primirea '„pe termen lung'' a 20.000 de refugiaţi afgani, între care 5.000 în primul an, măsură anunţată în ajunul unei sesiuni extraordinare a parlamentului dedicată crizei legate de revenirea talibanilor la putere în Afghanistan.
Marea Britanie are deja din decembre un mecanims de Relocare și Asistență, sau Arap, pentru afganii care au colaborat direct cu trupele britanice sau cu alte organizații finanțate de Marea Britanie. Acest program permite să li se ofere un drept de intrare in Marea Britanie dacă sunt considerați ca fiind expuși unui risc serios dacă rămân în Afganistan. Ministerul de Externe de la Londra a informat că în ultima săptămână, 289 de persoane au părăsit Afganistanul în baza acestui program, dar nu a precizat câte persoane, în total, ar putea obține o viză prin acest mecanism, relatează The Guardian.
Afganii reprezintă de mult una dintre cele mai mari populații de refugiați din lume, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, stabilindu-se mai ales în Iran și Pakistan și în alte țări din Asia de Sud.
Marea majoritate a refugiaților din Afganistan locuiesc în Pakistan și Iran, care continuă să găzduiască peste 1,4 milioane și respectiv 780.000 de refugiați afgani înregistrați. Ambele țări găzduiesc, de asemenea, milioane de afgani care au plecat în căutarea unui loc de muncă.
Cel puțin 3,5 milioane de afgani sunt strămutați în interiorul țârii, potrivit Centrului de monitorizare a deplasărilor interne.
Statele Unite au primit deja peste 15 mii de refugiați afgani și familiile lor, dintr-un total de peste 34 de mii care au primit viza de intrare.
Canada va primi 20.000 de refugiați din Afganistan, a declarat vineri ministrul său pentru imigrație și va acorda prioritate celor care au luptat pentru drepturile omului, femeilor, persoanelor LGBTQ și altor persoane care riscă să fie persecutate de milițiile Taliban.
Franța, Germania, Olanda și țările scandinave au sistat deportarea refugiaților afgani, care nu primiseră drept de ședere.
Statele Unite au evacuat deja 3.200 de persoane din Afganistan
Armata SUA a evacuat până în prezent peste 3.200 de persoane din Afganistan, în special personalul american, cu ajutorul unor avioane militare, a declarat marţi un oficial de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului.
În afară de aceste 3.200 de persoane, aproape 2.000 de refugiaţi afgani au fost evacuaţi spre Statele Unite, a precizat oficialul citat.
Talibanii sunt ''pregătiţi să protejeze'' accesul către aeroportul din Kabul pentru civilii evacuaţi de americani, a declarat, la rândul său, consilierul preşedintelui american pentru securitate naţională, Jake Sullivan.
Mii de americani care trăiesc în Afganistan şi afgani care i-au ajutat pe occidentali vor să părăsească ţara de teama represaliilor talibanilor, dar sunt încă blocaţi în afara aeroportului în zone controlate de insurgenţi.
Insurgenţii au comunicat Statelor Unite ''că sunt gata să protejeze transportul în siguranţă al civililor către aeroport şi intenţionăm să îi facem să respecte acest angajament'', a dat asigurări responsabilul american, în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă.
SUA blochează conturile americane ale Băncii Centrale afgane
Statele Unite au înghețat rezervele Băncii Centrale Afgane din conturile SUA, privând milițiile taliban de miliarde de dolari. „Orice active ale Băncii Centrale pe care guvernul afgan le are în Statele Unite nu vor fi puse la dispoziția talibanilor", a declarat un oficial al administrației americane în 17 august.
Administrația președintelui Joe Biden a luat decizia în weekend, în timp ce milițiile taliban cucereau capitală , Kabul, la 15 august, în urma unei ofensive rapide care a răsturnat de la putere guvernul susținut de Occident.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, rezervele Băncii Centrale afgane erau în total de 9,4 miliarde de dolari la sfârșitul lunii aprilie.
Se crede că majoritatea rezervelor sunt depuse la New York Federal Reserve Bank și la alte instituții financiare din SUA.
Activele includ dolari, aur și bonduri de trezorerie americane.
Talibanii se află pe lista organizațiilor sancționate de Statele Unite , ceea ce înseamnă că le-ar putea fi blocat accesul la fondurile externe, dacă Washingtonul și aliații săi nu recunosc noul guvern.
Pe lângă înghețarea activelor, Washingtonul ar putea bloca și ajutorul acordat Afganistanului de la creditori internaționali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări din lume și este foarte dependent de ajutorul extern, care a acoperit aproximativ trei sferturi din bugetul guvernului, potrivit Băncii Mondiale.
R. Moldova: Au fost confirmate 345 de cazuri noi de infectare cu COVID-19
345 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate, marți, în Republica Moldova, dintre care 292 în rândul persoanelor nevaccinate.
Din numărul total de cazuri, nouă sunt de import.
În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 1205 persoane, iar 24 230 sunt sub supraveghere la domiciliu.
Încă şapte persoane au decedat din cauza complicațiilor create de noul coronavirus. Numărul total al deceselor de COVID 19 în Moldova a ajuns la 6320.
Două avioane de luptă britanice au executat o misiune deasupra Mării Negre
Două avioane Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice au executat, marţi, o misiune de poliţie aeriană în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre, pentru interceptarea unei aeronave a Federaţiei Ruse, anunţă Ministerul Roman al Apărării Naţionale (MApN), citat de site-urile de știri romanesti.
Potrivit MApN, avioanele britanice au interceptat aeronava SU-24 Fencer prin identificare vizuală a acesteia, în jurul orei 10.50, care, după ce s-a apropiat până la 40-50 km de spaţiul aerian naţional, s-a retras .
Cele două aeronave britanice au executat patrulare aeriană până la ora locală 11:30, după care au revenit la aerodromul de bază.
Prima conferință de presă a talibanilor la Kabul: „Nu vrem dușmani interni sau externi”
Conducerea talibanilor a ținut prima conferință de presă oficială la Kabul de la capturarea țării declarând că nu vor permite Afganistanului să fie folosit în atacuri împotriva altor țări și nu vor căuta răzbunare împotriva afganilor care lucrau pentru forțele conduse de Statele Unite.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat reporterilor în această seară că Talibanii doresc relații pașnice cu alte țări și a declarat că femeile vor avea voie să lucreze și să studieze și „vor fi foarte active în societate, dar în cadrul islamului”, în cadrul legii Sharia.
Neutilizarea Afganistanului ca platformă de lansare a atacurilor teroriste împotriva Statelor Unite și a altor țări este o cerere esențială într-un acord pe care militanții l-au încheiat cu administrația președintelui american Donald Trump anul trecut și care a dus în ultimă instanță la retragerea finală a trupelor americane si NATO sub actualul președinte Joe Biden.
„Nu vrem dușmani interni sau externi”, a spus purtătorul de cuvânt al Talibanilor.
El a spus că cei care au lucrat ca interpreți și traducători pentru forțele conduse internaționale nu vor fi vizați și se pot întoarce sau rămâne în Afganistan, inclusiv cei care se află în prezent la aeroportul din Kabul și așteaptă să părăsească țara. Cunoștintele lor sunt necesare pentru Afganistan, a spus Mujahid.
Răspunzând unei întrebări cu privire la negocierile pentru formarea unui nou guvern, Mujahid a spus că talibanii au luat legătura cu negociatorii Abdullah Abdullah, șeful Consiliului Afgan de Reconciliere Națională cu fostul președinte Hamid Karzai și cu Gulbudin Hekmatyar, liderul grupului politic și paramilitar Hizb-e-Islami.
Talibanii spun că vor un guvern incluziv, dar în limitele stricte ale valorilor Islamului.
Lavrov: Încercarea de a impune regulile democrației occidentale în Afganistan a fost „cea mai mare greșeală”
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov susține că eșecul Statelor Unite ale Americii în Afganistan a venit din faptul că americanii nu au ținut cont de tradițiile și valorile afganilor. El a precizat, totodată, că Rusia susține lansarea unui „dialog național” în Afganistan „cu participarea tuturor forțelor politice, etnice și confesionale” ale țării după victoria talibanilor.
Lavrov a apreciat ca fiind un semnal pozitiv din partea talibanilor faptul că aceștia au spus că vor să formeze un guvern alături de alte forțe politice.
„Este important să nu rămânem lipiți de criteriile pe care Statele Unite și NATO au încercat să le impună acolo timp de 20 de ani, dar să respectăm istoria, tradițiile și obiceiurile tuturor afganilor. Noi îl sprijinim pe fostul președinte Hamid Karzai să lanseze un astfel de dialog”, a declarat Lavrov, astăzi, la Kaliningrad. El a mai afirmat și că, în opinia sa, încercarea Occidentului de a impune regulile democrației occidentale în Afghanistan a fost „cea mai mare greșeală”.
UE este pregătită să combată valul de migranţi dinspre Belarus către Lituania
Uniunea Europeană este pregătită să furnizeze fonduri suplimentare şi ofiţeri ai poliţiei de frontieră pentru a combate valul masiv de migranţi dinspre Belarus către Lituania, indică un proiect de declaraţie care va fi dezbătut la reuniunea miniştrilor de interne europeni, prevăzută pentru miercuri, 18 august.
Miniștrii europeni ar urma să condamne Belarusul pentru comiterea unei agresiuni inacceptabile prin trimiterea de migranţi la frontiera cu Lituania, arată documentul de lucru menţionat, care poate suferi modificări.
În ultimele săptămâni, un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia, ţări membre UE.
Confruntată cu un val de migranţi în ceea ce consideră a fi un „război hibrid” dus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenka, Lituania a anunţat că migranţii care încearcă să pătrundă în ţară vor fi respinşi, după ce de la începutul anului peste 4.000 de migranţi i-au trecut graniţa venind dinspre Belarus.
La o conferință de presa astăzi la Berlin - împreună cu șefa cabinetului eston Kaja Kallas - cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a vorbit despre „agresiunea hibridă, în care oamenii sunt folosiți ca arme”, și a condamnat cu tărie practicile Minskului, menite, în opinia ei, de a destabiliza Uniunea Europeană.
R. Moldova: În ultima săptămână au fost înregistrate 1414 cazuri de COVID-19
În săptămâna 09.08 – 15.08.2021 au fost înregistrate 1414 cazuri de COVID-19, dintre care 92% în rândul persoanelor nevaccinate, iar 5% la persoanele vaccinate cu schemă incompletă, informează Ministerul sănătății de la Chișinău.
Față de săptămâna precedentă, se atestă o creștere a numărului de cazuri cu 30,8%, media cazurilor din ultimele 14 zile fiind de 178 cazuri. A crescut numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor cu 17,1% cât și în rândul femeilor gravide. Majoritatea pacienților au dezvoltat forme ușoare și asimptomatice (82.6%), fiind urmați de pacienții cu forme medii (9.4%) și forme grave (8.1%). Internați în stare extrem de gravă în secțiile de terapie intensivă se află la moment 24 pacienți.
Pe parcursul săptămânii au fost înregistrate 26 decese.
Numărul total de decese înregistrate în RM constituie 6308 decese, 80.9% decese au fost înregistrate la persoanele cu vârsta peste 60 ani, 41.3% din ele în rândul persoanelor de sex feminin. Cele mai afectate zone sunt orașele Bălți și Chișinău și raionele Edineț și Anenii Noi.
În ultimele 14 zile, a fost stabilită alertă cu cod roșu în teritoriile administrative: Cahul, Soroca, Bălți și Teritoriul administrativ din stânga Nistrului.
NATO îi avertizează pe talibani că nu va permite revenirea terorismului în Afganistan
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a avertizat pe talibani că Alianța nu poate permite Afganistanului să devină din nou un teren propice pentru terorism după ce militanții au preluat puterea.
„Cei care preiau acum puterea au responsabilitatea de a se asigura că teroriștii internaționali nu își vor recăpăta poziția", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă la Bruxelles.
El a spus că, deși NATO și-a retras forțele din Afganistan, alianța va rămâne în alertă pentru semne că grupări teroriste s-ar regrupa acolo și ar putea întreprinde atacuri de la distanță.
Stoltenberg a spus că NATO a fost surprinsă de viteza victoriei talibane, dar i-a învinuit pe liderii afgani pentru „tragedia” care se desfășoară, împărtășind opinia președintelui Statelor Unite Joe Biden, care spusese ieri că Statele Unite nu pot lupta în locul fortelor afgane, și că operațiunea americană nu a fost niciodată menită „să clădească o națiune”
„O parte din forțele de securitate afgane au luptat curajos. Dar nu au reușit să securizeze țara, deoarece în cele din urmă conducerea politică afgană nu a reușit să reziste talibanilor și să realizeze soluția pașnică pe care afganii și-o doreau cu disperare", a spus secretarul general al Alianței Nord Atlantice.
"Acest eșec al conducerii afgane a dus la tragedia la care asistăm", a adăugat Stoltenberg, menționând că scopul NATO a fost de a ajuta la construirea unui stat viabil, nu de a menține o prezență permanentă acolo.
La conferinta de presa de la Bruxelles, secretarul general al NATO a fost rugat de o jurnalista din Afganistan ca alianta sa nu recunoasca legitimitatea noului regim de la Kabul și să continue sa faca eforturi pentru a se asigura că drepturile omului – drepturile femeilor vor fi respectate.
Un al doilea maraton de vaccinare pentru cadrele didactice va fi organizat la Chișinău
Vineri și sâmbătă (20-21 august 2021), la Centrul municipal de vaccinare din Chișinău se va desfășura cel de-al doilea Maraton de Vaccinare pentru cadrele didactice. La eveniment sunt așteptați să se imunizeze împotriva COVID-19 toți angajații din sistemul educațional din Capitală: cadrele didactice și personalul auxiliar. Pentru imunizare vor fi disponibile patru seruri: Pfizer, Johnson&Johnson, AstraZeneca, Sinovac. Vaccinul este administrat gratuit, în baza actului de identitate, după principiul primul venit, primul servit. Capacitatea Centrului municipal de vaccinare este de 1200 de persoane pe zi, scrie site-ul TV 8.
Primăria Chișinău anunță că va asigura buna organizare a procesului de imunizare. În preajma Centrului municipal de vaccinare vor fi instalate corturi anticaniculă, mobilier urban şi apă potabilă. Polițiștii și voluntarii de la Centrul municipal de Tineret Chişinău vor fi prezenți pentru a ajuta la necesitate. Rata imunizării cadrelor didactice din școlile și grădinițele din Chișinău este de aproximativ 60 %, după cum a anunțat Andrei Pavaloi, șeful Direcției educației la Primăria Chișinău, în cadrul ședinței operative de ieri, 16 august.
Cinci tătari din Crimeea, reținuți de autoritățile ruse
Autoritățile ruse au reținut cinci tătari din Crimeea după ce casele lor au fost percheziționate. Grupul public Solidaritatea Crimeea a declarat pentru serviciul ucrainean al postului nostru de radio că perchezițiile au fost efectuate la casele lui Raif Fevziev, Djebbar Bekirov, Zaur Abdullaiev, Rustem Murasov și Rustem Tairov. Toți cei cinci bărbați au fost reținuți de forțele de poliție ruse care controlează peninsula Crimeea de la anexarea ei ilegala de către Rusia din 2014.
Fevziev este imam în satul Strohonivka, lângă capitala Crimeei, Simferopol. Ceilalți patru bărbați sunt musulmani practicanți care locuiesc în diferite sate din apropierea orașului Sevastopol. Nu s-a dat niciun motiv pentru perchezițiile de astăzi.
Ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova a condamnat acțiunile autorităților impuse de Rusia și a solicitat comunității internaționale să „reacționeze la acțiunile ilegale ale autorităților ocupante și să crească presiunea asupra Federației Ruse pentru a opri încălcarea drepturilor omului pe teritoriul Crimeei ocupate temporar”.
Perchezițiile și reținerile au avut loc la o zi după ce o instanță din Rusia a condamnat patru tătari din Crimeea la închisoare între 12 și 18 ani sub acuzații de extremism, și anume pentru a fi membri ai grupului islamic Hizb ut-Tahrir, care este interzis în Rusia, dar este legal în Ucraina.
De când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, autoritățile ruse au dat în judecată zeci de tătari din Crimeea pentru că ar aparține grupului islamic Hizb ut-Tahrir. Tătarii din Crimeea au fost unul dintre grupurile cele mai vocale în a se opune anexarii în 2014.
Grupurile pentru drepturile omului și guvernele occidentale au denunțat ceea ce ele descriu drept o campanie de represiune a autorităților impuse de Rusia în Crimeea, și care îi vizează pe membrii comunității tătare din Crimeea care s-au pronunțat ferm împotriva preluării de către Moscova a peninsulei.
Rusia a preluat controlul asupra Crimeei de la Ucraina în martie 2014, după ce a trimis trupe, a confiscat facilități și a organizat un referendum respins ca ilegal de cel puțin 100 de țări. Moscova îi susține, de asemenea, pe separatiștii din Estul Ucrainei, într-un război împotriva forțelor guvernamentale care a ucis peste 13.200 de persoane din aprilie 2014 și până acum.
