Ştiri
Kârgâzstan: manifestație în sprijinul presei libere și al RFE/RL
Sute de activiști pentru drepturile omului, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Kârgâzstan s-au adunat în capitala Bișkek, unde au demonstrat în sprijinul presei independente. Este o reacție la protestul de joi, din fața biroului RFE/RL din oraș, la care s-au proferat amenințări la adresa jurnaliștilor Europei Libere dar și a presei independente în general.
Manifestanţii s-au adunat lângă gara din Bişkek pe 14 octombrie şi au mărşăluit spre clădirea Parlamentului din piaţa centrală a oraşului scandând „Libertatea de exprimare!”.
Unii au cerut, la fel ca președintele RFE/RL, Jamie Fly, să se ancheteze amenințările la adresa securității jurnaliștilor independenți.
Cu o zi mai devreme, aproximativ 40 de persoane, dintre care multe și-au acoperit fețele și au evitat să fie filmate, s-au adunat în fața biroului RFE/RL din Bișkek, cerând închiderea acestuia, împreună cu alte două instituții media independente - Kloop și Kaktus.media.
Protestatarii au cerut, de asemenea, să fie limitată libertatea de acțiune a unor organizații neguvernamentale din țară, numind instituțiile de presă „dușmani ai poporului nostru”. Liderul grupului, Ilimbek Israilov, a amenințat că va „da foc” biroului RFE/RL.
Israilov a lucrat ca fost vicepreședinte al Serviciului Vamal. În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, într-o schemă de corupție care a implicat transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Mai mulți parlamentari kârgâzi au susținut cererile de restrângere a libertății de exprimare, și închiderea biroului RFE/RL din Bișkek. Alți membri ai parlamentului au criticat însă dur astfel de inițiative.
Președinta unui grup neguvernamental numit Comisia de plângeri despre presă, Tamara Valieva, a declarat pentru RFE/RL că parlamentarii care susțin restricțiile pentru mass-media independentă ar trebui să renunțe la mandatele lor.
„În Asia Centrală, media noastră este cea mai puternică și cea mai liberă. Este progresul nostru major. Realizarea noastră cea mai importantă este că avem o prezență a instituțiilor media independente și că am apărat libertatea de exprimare. Și acum, unii vor să ne ia aceste libertăți... Doar oamenii miopi nu înțeleg că mass-media puternică înseamnă o țară puternică”, a spus Valieva, care a participat la manifestația de sprijin pentru libertatea presei din 14 octombrie.
Putin spune că „nu are nevoie” de o întâlnire cu Biden
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că ar putea închide coridoarele umanitare pentru cerealele ucrainene dacă aceste coridoare sunt folosite pentru „acte de teroare”.
Tot vineri, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite a declarat că Moscova ar putea respinge reînnoirea acordului privind exporturile de cereale ucrainene din porturile de la Marea Neagră dacă nu-i vor fi îndeplinite cererile, relatează Reuters.
Vorbind la o conferință de presă la Astana, în capitala Kazahstan-ului, Putin a mai declarat că „nu are nevoie” să discute cu președintele american Joe Biden. A adăugat că nu s-a decis oricum dacă va participa sau nu la summit-ul G20 din Bali, din noiembrie, relatează Reuters.
Marți încă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declara că Rusia este dispusă să negocieze cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă nicio propunere serioasă, relatează Reuters.
Lavrov a mai atunci spus că Moscova ar fi dispusă și la un summit Putin – Biden, în marginea reuniunii G20 din Bali, programată pentru 15-16 noiembrie.
„Nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă se face o propunere, o vom lua în considerare", a mai spus spus Lavrov, citat de Reuters.
Tot la conferința de presă de vineri, de la Astana, președintele Putin a declarat că nu regretă decizia de a invada Ucraina și a avertizat că o ciocnire directă între trupele NATO și Rusia va duce la o „catastrofă”. El a ținut să sublinieze că scopul Moscovei nu este de a distruge Ucraina.
Ministrul de finanțe al Marii Britanii Kwasi Kwarteng a fost demis
Ministrul de finanțe al Marii Britanii Kwasi Kwarteng a fost demis, la mai puțin de șase săptămâni de mandat, după ce controversata sa reformă a impozitelor britanice a creat turbulențe pe piețele financiare internaționale și a dus la devalorizarea masivă a monedei naționale, lira sterlină.
Kwarten propusese o substanțială reducere a taxelor în țara sa, fără însă ca această reducere să fie susținută de măsuri care să compenseze veniturile guvernului de la Londra.
Șefa guvernului de la la Londra, Liz Truss, l-a înlocuit pre Kwartengcu Jeremy Hunt, fost ministru de Externe și al Sănătății.
Truss a anunțat la o conferință de presă vineri că se va renunța la așa-numitul mini-buget anunțat de Kwasi Kwarteng pe 23 septembrie, despre care autoritățile britanice au spus că ar fi trebuit să fie o încercare de a redresa economia Marii Britanii.
Putin: mobilizarea parțială s-ar putea încheia în două săptămâni
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că „mobilizarea parțială” a rezerviștilor din armată ordonată pe 21 septembrie s-ar putea încheia în două săptămâni.
Aflat în Kazahstan, la summit-ul de la Astana, Putin a declarat reporterilor că în total vor fi recrutați 222 de mii de rezerviști, în scădere față de cifra de 300.000 vehiculată inițial. 30 de mii ar fi ajuns deja în unități militare, iar 16 mii sunt deja activi, pe front, în Ucraina.
Turcia a adoptat o lege care restrânge libertatea de exprimare
Deputații turci au aprobat o nouă lege a presei care prevede pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei care publică „informații false”.
Noua lege a fost criticată de grupurile de apărare a drepturilor omului care consideră că va limita libertatea de exprimare înaintea alegerilor de anul viitor. Legea, aprobată în seara zilei de 13 octombrie, a fost propusă de partidul de guvernământ al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și de aliații săi ultranaționaliști din parlament, la o zi după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a îndemnat autoritățile turce să nu promulge această legislație.
Potrivit legii, jurnaliștii sau utilizatorii de rețele sociale care postează informații pe care autoritățile le consideră false cu privire la „securitatea internă și externă a țării, ordinea publică și sănătatea publică” pot primi pedepse de până la 3 ani de închisoare. Definiția ambiguă a ceea ce poate fi considerat a fi o știre „falsă” a stârnit îngrijorări în rândurile opoziției și ale activiștilor pentru drepturile omului.
„Astăzi este încă o zi neagră pentru libertatea de exprimare online și libertatea presei în Turcia", a declarat Güney Yildiz, cercetător regional la Amnesty International. „Adoptate pe fondul controlului sporit al guvernului asupra mass-mediei din ultimii ani, aceste noi măsuri le permit să cenzureze și mai mult și să reducă la tăcere vocile critice înaintea viitoarelor alegeri din Turcia și după acestea, sub pretextul combaterii dezinformării”, a adăugat Yildiz.
Medicii iranieni acuză oficialii din domeniul sănătății că ascund cauza morții lui Amini
Peste 800 de membri ai Consiliului Medical al Iranului l-au acuzat pe șeful organizației că a ajutat guvernul să „mușamalizeze” cauza morții lui Mahsa Amini în timp ce aceasta se afla în custodia poliției.
Într-o declarație, organizația afirmă că Mohammad Raeiszadeh, șeful Consiliului Medical al Iranului, s-a folosit de numele și reputația organizației pentru „a legitima așa-numita comisie de anchetă pentru a mușamaliza cauza morții lui Mahsa Amini”. Comisia de anchetă a fost formată în spatele ușilor închise „și nu are nicio credibilitate”, au adăugat semnatarii.
Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliție la Teheran pentru că ar fi încălcat regulile privind purtatul hijabului.
Martori oculari le-au spus jurnaliștilor că Amini, care a intrat în comă după ce a fost internată într-un spital, părea să fi fost bătută în interiorul dubei poliției moralității în timp ce era dusă la un centru de detenție.
Medicii care au semnat declarația au declarat că „regretă” faptul că șeful Consiliului Medical al Iranului a uitat de „obligația morală și socială a medicilor de a apăra poporul”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, decorat de Kirill, patriarhul Rusiei
Patriarhia rusă a anunțat despre decorarea Mitropolitului Chișinăului și întregii Moldove, Vladimir, cu Ordinul Patriarhal, „Cuviosului Serafim de la Sarov”, gr. I, de către Kirill, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceasta este una dintre cele mai înalte distincții ale bisericii ruse.
Decorarea șefului Bisericii Ortodoxe a avut loc joi, 13 octombrie, după lucrările Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse și i-a fost acordată Mitropolitului Vladimir, potrivit mitropolia.md, pentru „păstorirea îndelungată a turmei încredințate spre oblăduire”, pentru „consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor Ortodoxe”, dar și cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani.
Potrivit presei de la Chișinău, la sfârșitul săptămânii trecute, ÎPS Vladimir a oficiat, în locul patriarhului Kirill, bolnav în acea zi, o liturghie festivă la Serghiev-Posad din Rusia, unde clerul prezent s-a rugat pentru comandantul suprem al Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, Mitropolia Moldovei a precizat că ÎPS Vladimir nu subscrie îndemnului respectiv și că acesta a fost „valabil doar pentru spațiul Federației Ruse”.
Vladimir (Nicolae Cantarean), originar din regiunea Cernăuți, a fost ridicat în rangul de Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove la 21 decembrie 1992 de către Patriarhul Moscovei și a întregii Rusiei Alexie al II-lea. Vladimir conduce Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată canonic Moscovei, din 21 iulie 1989, succedându-l pe Mitropolitul Serapion, originar din Moscova.
Președintele RFE/RL cere o anchetă privind amenințările la adresa jurnaliștilor kârgâzi
Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a cerut o anchetă privind amenințările proferate la adresa jurnaliștilor RFE/RL în timpul unei demonstrații care a avut loc pe 13 octombrie la Bișkek, la biroul serviciului RFE/RL din Kârgâzstan.
Ilimbek Israilov, organizatorul demonstrației, a cerut închiderea Serviciului kârgâz al RFE/RL din Kârgâzstan, cunoscut și sub numele de Radio Azattyk, Kloop, și a unui alt organ de presă asociat cu acesta și a declarat că va strânge semnături de la persoanele care susțin închiderea acestuia.
În timpul protestului, Israilov a amenințat că îi va stropi cu benzină pe reporterii RFE/RL și că va folosi forța împotriva lor. Majoritatea participanților la acțiune și-au acoperit fețele, au evitat camerele de luat vederi și au refuzat să răspundă la întrebări legate de revendicările lor.
Fly a transmis că jurnaliștii Radio Azattyk nu vor fi intimidați. Într-o declarație de plresă, el le-a cerut autorităților din Kârgâzstan „să îi ancheteze pe cei responsabili de aceste amenințări cu acte de violență împotriva personalului și biroului nostru”.
Israilov a lucrat ca fost vicepreședinte al Serviciului Vamal. În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, într-o schemă de corupție care a implicat transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Amnesty International: Cel puțin 23 de copii, uciși în Iran în timpul reprimării protestelor
Amnesty International susține că, printre sutele de persoane ucise în Iran, în timpul protestelor de amploare declanșate de moartea, luna trecută, a unei tinere arestate de poliția moralității pentru că purta un văl pe cap, se numără cel puțin 23 de copii.
„Uciderea a cel puțin 23 de copii aruncă o nouă lumină asupra hotărârii ucigașe a autorităților de a zdrobi protestele din toată țara declanșate de moartea în arest a lui Mahsa (Zhina) Amini, în vârstă de 22 de ani, la 16 septembrie, și care s-au transformat în ceea ce mulți din Iran spun că este o revoltă mai amplă împotriva establishmentului Republicii Islamice”, afirmă Amnesty într-o declarație publicată la 14 octombrie.
Cei 23 de copii se numără printre cele cel puțin 201 persoane care, potrivit estimărilor, au fost ucise în cadrul protestelor la nivel național de la moartea lui Amini. Potrivit organizației, printre victime se numără 20 de băieți cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani și trei fete, dintre care două aveau 16 ani și una 17 ani. Cei mai mulți dintre cei uciși au fost împușcați de forțele de securitate, în timp ce patru dintre ei - trei fete și un băiat - au fost omorâți în bătaie.
„Forțele de securitate iraniene au ucis cel puțin două duzini de copii în încercarea de a zdrobi spiritul de rezistență al tinerilor curajoși ai țării", a declarat Heba Morayef de la Amnesty. „Statele membre aflate în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului ar trebui să organizeze de urgență o sesiune specială și să adopte o rezoluție pentru a stabili un mecanism internațional independent de investigație pentru a trage la răspundere Iranul”, a spus Morayef.
Un activist anti-Putin din Kazahstan, reținut după ce a postat pe net mesaje îndemnând la proteste
Poliția din cel mai mare oraș din Kazahstan, Almatî, a reținut un activist care a protestat deschis împotriva vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Kazahstan pentru a participa la un summit de două zile în capitala Astana.
Vera Jarilqasimova a declarat pentru RFE/RL că indivizi îmbrăcați în civil l-au reținut pe soțul ei, Rafiq Jarilqasimov, pe 13 octombrie, dar nu au prezentat niciun act de identitate sau documente care să dovedească faptul că erau polițiști. „Rafiq mi-a spus la telefon că niște bărbați în civil îl duc la departamentul de poliție din districtul Bostandyq, după care convorbirea telefonică a încetat. De atunci nu a mai existat nicio informație de la el”, a declarat Jarilqasimova.
Ea crede că reținerea soțului ei este cel mai probabil legată de apelul său recent de a organiza un miting în Almatî pentru a protesta împotriva prezenței lui Putin în națiunea din Asia Centrală.
Jarilqasimov a fost reținut la o zi după ce a plasat un videoclip pe Facebook în care le cerea oficialilor să nu-l mai primească pe Putin în Kazahstan, numindu-l „terorist” din cauza invaziei în curs a Rusiei în Ucraina, lansată la sfârșitul lunii februarie.
Primele cantități de energie electrică din România au fost furnizate Republicii Moldova
Începând cu noaptea de 13 spre 14 octombrie în Republica Moldova este furnizată energie electrică din România, pentru a compensa oprirea exporturilor de curent din Ucraina din cauza bombardamentelor rusești.
Din această noapte sunt livrate constant 100MW Republicii Moldova, prin linia electrică 400 kV - Isaccea – Vulcănești, după cum a confirmat pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Alina Merlici.
Potrivit autorităților de la Chișinău, cantitatea de energie electrică importată din România păstrează echilibru în rețea, suplimentar la sursele alternative pe care Republica Moldova le folosește, precum păcura și cărbunele.
Pentru a putea exporta energie electrică Republicii Moldova, Guvernul de la București a adoptat o ordonanță de urgență. Documentul prevede că, în situații excepționale, cauzate de efectele războiului din Ucraina, asupra siguranţei în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale prioritar cu traderi sau furnizori de energie electrică desemnaţi de către guvernul de la Chișinău. Livrările vor fi făcute în funcție de cantitățile disponibile.
România va vinde energie electrică Republicii Moldova la un preț de 90 euro/MWh, mai mic decât cel de pe piață. Astfel, Moldova va putea să-și suplinească necesitățile de curent electric, după ce Ucraina nu mai poate să furnizeze o parte din electricitatea necesară Republicii Moldova.
Timp de câteva zile, Republica Moldova a fost dependentă de Centrala de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, de unde importa anterior doar 67% din energia electrică necesară localităților de pe malul drept.
Diplomat rus: Moscova ar putea refuza reînnoirea acordului de export de cereale
Moscova ar putea respinge reînnoirea acordului privind exporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră dacă nu-i vor fi îndeplinite cererile, a declarat ambasadorul rus la ONU la Geneva pentru Reuters.
Moscova a înaintat Națiunilor Unite o listă de plângeri cu privire la acest acord, negociat de ONU și Turcia în iulie, a declarat Ghennadi Gatilov într-un interviu acordat Reuters publicat pe 13 octombrie. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a primit pe 12 octombrie o listă cu nemulțumirile Rusiei.
Acordul a făcut posibilă reluarea exporturile de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră. De asemenea, și Rusia a putut să reia exporturile de cereale și îngrășăminte proprii.
Oficialii ONU urmează să meargă la Moscova pe 16 octombrie pentru a discuta despre reînnoirea acordului. Rusia s-a plâns de punerea în aplicare a acestuia, susținând că cerealele nu ajung în țările mai sărace așa cum era prevăzut și că încă întâmpină dificultăți în vânzarea de îngrășăminte și alimente.
Gatilov a declarat pentru Reuters că există posibilitatea ca Rusia să respingă reînnoirea acordului. El a spus că Rusia „nu este împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie echitabil. Ar trebui să fie cinstit și corect implementat de toate părțile”.
Moscova cere să fie lăsată să participe la investigațiile privind Nord Stream
Rusia afirmă că i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei și Suediei și le-a înmânat note de protest prin care contestă investigațiile acestora privind mai multe explozii la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.
Ministerul rus de Externe a afirmat într-o declarație din 13 octombrie că Moscova nu va recunoaște niciun „pseudo-rezultat” al investigațiilor desfășurate de națiunile occidentale, dacă Rusiei nu i se va permite să participe la acestea. Ministerul a precizat că Moscova va considera că țările au ceva de ascuns dacă experților ruși nu li se permite să participe la investigații.
Patru explozii au provocat scurgeri în trei dintre cele patru căi de tranzit care alcătuiesc gazoductele Nord Stream 1 și 2, deținute de Rusia, în septembrie, eliminând tone de gaz metan în Marea Baltică și stârnind îngrijorarea Europei cu privire la o potențială criză energetică din cauza întreruperilor de aprovizionare pe fondul războiului din Ucraina.
Oficialii occidentali au afirmat că scurgerile au fost produse prin acte de sabotaj și există suspiciunea că Moscova s-ar afla în spatele incidentelor. Occidentul a acuzat anterior Rusia că a redus livrările de energie ca represalii la sancțiunile impuse din cauza războiului său împotriva Ucrainei. Kremlinul a negat orice implicare a Rusiei în scurgeri.
Moscova, nemulțumită de comentariul lui Macron că Rusia „destabilizează” Caucazul de Sud
Moscova a catalogat drept „inacceptabil” un comentariu al președintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat că Moscova „destabilizează” procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat pe 13 octombrie că declarația lui Macron, potrivit căreia Rusia se folosește de conflictul din Nagorno-Karabah, regiune azeră populată în majoritate de armeni, pentru a destabiliza Caucazul de Sud, este „scandaloasă, absolut inacceptabilă”.
Macron, într-un interviu acordat postului de televiziune France 2, a acuzat Moscova că a provocat în mod deliberat confruntările recente dintre Armenia și Azerbaidjan ca parte a unui efort de destabilizare a unei regiuni și așa volatile.
Macron a găzduit săptămâna trecută o întâlnire cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la Praga, care i-a adus alături pe președintele azer Ilham Aliev și pe prim-ministrul armean, Nikol Pașinian.
Consiliul European a declarat atunci că Aliev și Pașinian au fost de acord cu prezența unei misiuni civile a Uniunii Europene de-a lungul graniței lor comune. Misiunea civilă a UE va începe la sfârșitul acestei luni și va dura maximum două luni, se arată într-o declarație, adăugând că următoarea reuniune a unei comisii de delimitare a frontierei va avea loc la Bruxelles până la sfârșitul lunii.
Zaharova a acuzat UE că se amestecă în „rolul de lider” al Moscovei în procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.
Oficialii ucraineni: Au fost eliberate sute de localități în ultima lună
Armata ucraineană a recucerit peste 600 de așezări de la forțele rusești în ultima lună, a declarat Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar, în timp ce Moscova continuă să lovească cu atacuri aeriene zeci de orașe, ucigând numeroși civili.
Aproximativ 502 așezări au fost eliberate în nord-estul regiunii Harkov, unde luna trecută forțele ucrainene au avansat adânc în liniile rusești, iar 75 de localități au fost recucerite în regiunea extrem de strategică Herson, a declarat ministerul în seara zilei de 13 octombrie. Ministerul a precizat că, de asemenea, au fost eliberate 43 de localități în regiunea Donețk și șapte în regiunea Luhansk.
„Suprafața teritoriilor ucrainene eliberate a crescut semnificativ", a precizat ministerul într-o declarație publicată pe pagina de internet. Informația nu a putut fi verificat din alte surse.
Pe de altă parte, Ministerul britanic al Apărării a declarat în buletinul său zilnic de informații din 14 octombrie că, în ultimele trei zile, forțele pro-ruse au făcut progrese tactice spre centrul orașului Bahmut din estul regiunii Donețk.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul său video nocturn din 13 octombrie că în Bahmut luptele continuă. Zelenski le-a cerut ucrainenilor să fie deosebit de atenți la mai multe posibile lovituri rusești pe 14 octombrie, când țara sărbătorește Ziua Apărătorilor Ucrainei.
„Mâine vom sărbători cu siguranță - fiecare la locul lui - una dintre cele mai importante zile ale noastre. Ziua Protecției, Ziua Apărătorilor Ucrainei", a spus Zelenski.
Nou schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia
Moscova și Kievul au făcut schimb de 20 de soldați, au anunțat cele două părți la 13 octombrie, în cel de-al doilea schimb de prizonieri care a avut loc în această săptămână.
Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, a anunțat schimbul pe Telegram, spunând: „Un alt schimb de prizonieri, un alt moment de bucurie”. Paisprezece dintre cei 20 de soldați sunt membri ai armatei ucrainene și patru sunt membri ai apărării teritoriale, a precizat Iermak. Ceilalți doi sunt membri ai gărzii naționale și ai marinei, a precizat el.
Iermak a postat o înregistrare video cu unii dintre prizonierii eliberați, în care îi arată stând într-un autobuz în uniformele lor. El a postat, de asemenea, două fotografii ale bărbaților, despre care a spus că sunt supuși unor examene medicale.
Ministerul rus al Apărării a informat despre întoarcerea soldaților săi, spunând pe Telegram: „Douăzeci de soldați ruși s-au întors de pe teritoriul ucrainean controlat de Kiev” și primesc ajutorul medical și psihologic de care au nevoie.
Rusia și Ucraina au făcut ultimul schimb de prizonieri pe 11 octombrie. Kievul a declarat atunci că 32 dintre soldații săi au fost eliberați și că trupul unui israelian care s-a oferit voluntar să lupte pentru Ucraina a fost returnat.
Zelenski: Situația din Harkov, „la fel de îngrozitoare” ca în toate zonele din care s-a retras Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a exclus din nou discuțiile cu Rusia pentru a pune capăt războiului Moscovei împotriva țării sale și a declarat că situația din regiunea Harkov, recent eliberată, este „la fel de teribilă” ca și cea lăsată în urmă de trupele rusești după ce s-au retras din orașele Irpin și Bucea, unde au fost descoperite gropi comune.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri online cu membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la 13 octombrie, Zelenski a mai spus că țara sa are doar 10% din ceea ce are nevoie pentru apărarea sa aeriană pentru a respinge atacurile aeriene rusești în timpul unei săptămâni în care rachete și rachete au plouat asupra orașelor de la Lvov, în vest, la Kiev, în centrul Ucrainei, și Harkov, în estul țării. „Astăzi, cu Rusia, nu mai poate exista diplomație așa cum era înainte. Nu poate exista respect pentru conducerea unei țări care ucide, capturează, nu respectă dreptul internațional”, a declarat Zelenskiy.
Rusia a bombardat Ucraina în ultimele zile cu zeci de obuze drone sinucigașe și rachete, lovind mai multe ținte civile. Miniștrii apărării din NATO s-au reunit la Bruxelles pe tema ajutorului pentru apărarea aeriană a Ucrainei, despre care Zelenski a spus că este vital pentru a ajuta la aducerea Rusiei la masa negocierilor.
Atacurile rusești au mai ucis cinci persoane în sudul Ucrainei
Rachetele și dronele rusești care au vizat zeci de orașe și localități ucrainene în cursul nopții au ucis cinci persoane în orașul Nikolaev din sudul Ucrainei, au declarat oficialii pe 13 octombrie, în timp ce aliații NATO reuniți la Bruxelles s-au angajat să acorde mai mult ajutor militar Kievului.
Bombardamentele de peste noapte din Nikolaev au distrus un bloc cu apartamente. Salvatorii au găsit în dărâmături cadavrul celei de-a cincea victime, o femeie în vârstă de 32 de ani, a declarat Hanna Zamazeieva, șefa consiliului municipal din Nikolaev. Alte patru persoane au fost ucise în Nikolaev.
Statul Major al armatei ucrainene a declarat că ultimul atac a fost efectuat cu opt rachete S-300. Rachetele rusești lansate în cursul nopții au lovit peste 40 de așezări din Ucraina, în timp ce forțele aeriene ucrainene au efectuat 32 de lovituri asupra a 25 de ținte rusești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus reprezentanților internaționali de la Consiliul Europei pe 13 octombrie că Ucraina trebuie să își protejeze cerul. El a spus că, dacă se va face acest lucru, „va fi un pas fundamental pentru a pune capăt întregului război în viitorul apropiat”.
Ca răspuns la rugămințile lui Zelenski, guvernul britanic a anunțat că va furniza rachete pentru sistemele antiaeriene avansate NASAM. Alți miniștri ai apărării din NATO, reuniți la Bruxelles în această săptămână, au promis să furnizeze sisteme care să ofere apărare împotriva atacurilor cu rachete.
NATO: dacă Putin folosește arma nucleară, el va încălca o linie fundamentală
Președintele rus Vladimir Putin va trece peste o „foarte importantă linie”, dacă va ordona folosirea de arme nucleare în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, într-un moment când atât Alianța Nord-Atlantică cât și Rusia fac exerciții militare în zilele care vin, notează agenția Asociated Press.
Exercițiul NATO de săptămâna viitoare se numește Steadfast Noon, și e vorba de manevre militare programate de multă vreme, la care vor lua parte avioane de luptă capabile să poarte focoase nucleare, dar care nu vor avea la bord muniție activă. Rusia are programate exerciții militare în aceeași perioadă.
Întrebat ce va face NATO dacă Rusia va lansa un atac nuclear, Stoltenberg a spus că nu va explica exact cum va răspunde Alianța, adăugând însă că „asta va schimba fundamental natura conflictului, și va însemna că a fost încălcată o linie foarte foarte importantă”.
Declarațiile lui Stoltenberg vin după o reuniune a ceea ce se numește Grupul NATO de Planificare Nucleară, care a avut loc cu ocazia întâlnirii miniștrilor apărării din Alianță de la Bruxelles, în contextul amenințărilor președintelui rus Vladimir Putin cu folosirea armelor nucleare, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
„Chiar folosirea unor arme atomice de mici dimensiuni [tactice, n.red] va fi un lucru foarte serios, și va schimba fundamental natura războiului din Ucraina, iar asta va avea bineînțeles consecințe”, a mai spus secretarul general al NATO, citat de Asociated Press.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Kremlin: Putin și Erdogan n-au vorbit despre Ucraina la Astana
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Erdogan nu au discutat despre Ucraina la întâlnirea lor din Kazahstan pe 13 octombrie, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
Înainte de întâlnirea celor doi lideri din capitala kazahă Astana, liderul turc a dat de înțeles că s-ar putea oferi să medieze noi tratative de pace între Ucraina și Rusia, spunând că diplomația ar putea oferi șansa unei „păci oneste”, care să oprească vărsarea de sânge.
„Subiectul unui acord ruso-ucrainean nu a fost discutat”, a spus Peskov, citat de agenția RIA. Președinția turcă nu a comentat deocamdată această declarație.
Turcia, care este membră a Alianței Nord-Atlantice, a rămas neutră în conflictul din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și menținând relații bune atât cu Moscova cât și cu Kievul. Turcii au găzduit două runde de tratative între cele două părți, dar ultima, care a avut loc în martie, nu a avut nici un rezultat.
Vorbind la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu membrii ai Adunării Parlamentare ONU, președintele Ucrainei Volodimir Zalenski a repetat pe 13 octombrie că nu va discuta cu președintele rus Vladimir Putin, explicând că diplomația cu liderii care nu respectă legislația internațională este imposibilă.
Liderii slovaci condamnă uciderea a doi bărbați într-un bar gay din Bratislava
Conducerea Slovaciei a condamnat uciderea a două persoane miercuri seară într-un bar gay din capitala Bratislava, avertizând împotriva urii față de minoritățile de orice fel, inclusiv sexuale.
Atentatorul, un tânăr de 19 ani, a tras cel puțin 10 focuri de armă în localul Tepláreň, frecventat mai ales de bărbați gay. Au fost uciși pe loc doi doi tineri, care discutau și beau limonadă, iar o tânără a fost rănită, fiind dusă la spital.
Potrivit presei slovace, unul din cei uciși era un student care lucra seara la bar, iar celălalt a fost prietenul lui, care lucra la un magazin.
Joi dimineață, poliția a anunțat că agresorul a fost găsit mort, după ce cel mai probabil s-a sinucis, și că înainte de a deschide focul în bar, postase pe rețele un manifest de 60 de pagini împotriva persoanelor LGBT+, a evreilor și altor minorități.
În textul între timp eliminat, tânărul vorbea despre „degradarea” lumii occidentale prin acceptarea de imigranți negri, homosexuali, persoane transgender și alte tipuri de „devianți”.
O televiziune slovacă a relatat că tânărul era dotat cu o armă cu laser, așa că a tras „la sigur”. Poliția lucrează cu ipoteza că arma aparținea tatălui atacatorului, un membru proeminent al partidului de extremă-dreaptă Vlast (Patria).
Joi după-masă, premierul slovac Eduard Heger a ținut un discurs de condamnare a urii și violenței, spunând că slovacii trebuie să învețe ce înseamnă respectul. Heger a atras atenția asupra rolului în propagarea urii jucat de rețelele sociale și de politicieni.
Președinta Zuzana Caputova a spus la rândul ei că nu înțelege cum poate fi tolerată violența verbală de pe rețele și din discursurile extremiștilor, violență care pregătește și prevestește asemenea crime.
Inițiativa Inakosť, cea mai importantă organizație LGBT+ din Slovacia, a spus că atacul nu are precedent în istoria țării.
În onoarea studentului ucis, facultatea la care era înscris a arborat joi steagul curcubeu al minorităților sexuale.
Ziarul Dennik N a scris că atacatorul s-a fotografiat la barul gay Tepláreň încă din august, postând fotografia pe rețele. În utlima postare, a scris că pregătea atacul din 2019 și că în cazul că supraviețuiește după primul atentat, vor urma și alte „ținte”.
Atacul a fost condamnat de premierul Cehiei vecine, Petr Fiala.
Inițiativa Inakosť a anunțat că va ține vineri un protest-comemorare la Bratislava.
Slovacia predominant catolică este una din țările cele mai puțin prietenoase cu persoanele LGBT+ din Uniunea Europeană, fiind și una din puținele țări membre care nu acordă nici un fel de drepturi sau recunoaștere juridică cuplurilor de același sex. Celelalte sunt: Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia și România.
Aliații NATO, atenți la apărarea anti-aeriană după ultimele atacuri rusești
14 aliați NATO și Finlanda au semnat pe 13 octombrie o scrisoare de intenție privind achiziționarea în comun de sisteme de apărare anti-aeriană, într-o ceremonie la sediul NATO din Bruxelles, în marginea unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Berlinul și celelalte capitale care s-au raliat inițiativei germane numită European Sky Shield Initiative (ESSI) urmăresc să protejeze mai bine spațiul aerian al alianței cu sisteme de tip Arrow 3, construite de Israel și Patriot, construite de firma americană Boeing.
Țările semnatare sunt: Finlanda (în curs de aderare la NATO), Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Într-o declarație citată de Deutsche Welle (DW), ministra germană a apărării, Christine Lambrecht, a spus că inițiativa va ajuta la „interoperabilitate”, la obținerea de prețuri mai rezonabile și la ajutorare reciprocă în menținerea tehnicii militare. „Toate țările implicate vor avea de câștigat”, a spus ministra.
„Acest angajament este acum mai crucial decât oricând, date fiind atacurile nemiloase și necruțătoare cu rachete ale Rusiei în Ucraina, care omoară civili și distrug infrastructură critică”, a spus la ceremonie Mircea Geoană, secretarul general adjunct al alianței.
DW amintește că inițiativa a fost lansată în august de cancelarul german Olaf Scholz, care argumenta la vremea aceea că o apărare anti-aeriană combinată ar fi mai puțin costisitoare decât ansamblul eforturilor naționale.
Aceeași sursă spune că la momentul actual Germania, cel mai mare aliat NATO din Europa, care a transferat zilele trecute sisteme anti-aeriene IRIS-T Ucrainei, nu are suficiente sisteme de apărare anti-aeriană Patriot ca să-și apere întreg teritoriul.
Cehia nu mai primește ruși, nici cu viză
Începând din 25 octombrie, Cehia nu va mai permite intrarea cetățenilor ruși chiar dacă au vize Schengen valabile, a anunțat ministrul de externe de la Praga, Jan Lipavsky.
„Într-o vreme când în Ucraina cad rachete rusești pe locurile de joacă pentru copii și pe oamenii care nu fac decât să meargă la lucru, în Cehia intră zilnic prin aeroporturi 200 de cetățeni ai Federației Ruse”, a spus Lipavsky la o conferință de presă.
De săptămâna viitoare rușii nu vor mai avea dreptul să intre în Cehia indiferent care stat le-a eliberat viza Schengen, dacă vin în scopuri turistice, sportive sau culturale.
Cehia se alătură astfel țărilor baltice, Poloniei și Finlandei, care și-au închis granițele pentru turiștii ruși în ultimele săptămâni.
Potrivit revistei cehe Respekt, vor exista anumite excepții – oamenii de afaceri cu vize Schengen valabile sau rușii care vin la îngrijire medicală.
Cehia a fost prima țară din Uniunea Europeană care a stopat emiterea de vize pentru cetățenii F. Ruse, anume chiar pe 25 februarie, a doua zi după declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Această interdicție cehească este în vigoare și azi, ei adăugându-i-se între timp și o interdicție simlară pentru cetățenii din Belarus.
Ministrul de externe ceh Lipavsky a anunțat însă săptămâna aceasta înlesniri pentru studenții din Belarus. Dacă până acum în Cehia puteau intra doar belarușii cu rude deja aflate acolo, de acum pot intra și studenții din Belarus care vor să studieze în Cehia în baza unor burse europene.
Decizia a fost salutată de reprezentanța în Cehia a liderei opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia. „E o decizie care face diferența între regimul (dictatorului Alexandr) Lukașenka și poporul din Belarus”, a spus purtătoarea de cuvânt Crisțina Șvianok, citată de Respekt.
Guvernul de la Praga a anunțat concomitent că studenții ucraineni care vor să studieze în Cehia se vor putea înscrie la universitățile cehe chiar dacă au primit protecție ca refugiați în altă țară din Uniunea Europeană.
Cehia este de mulți ani o destinație predilectă atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși și cetățeni ai altor foste republici sovietice. Ucrainenii alcătuiau până la invazia rusă cea mai importantă comunitate de muncitori străini din Cehia. Acum, Cehia este țara din UE care a acordat cele mai multe vize de ședere refugiaților ucraineni, raportat la populația proprie.
Rușii au avut în Cehia mai ales interese economice. Autoritățile Cehiei estimează la câteva mii numărul firmelor cu capital rusesc. După invadarea Ucrainei de către ruși, multe dintre ele au constituit obiectul cercetărilor poliției, sub suspiciunea că ar căuta să ocolească sancțiunile europene impuse Rusiei.
Proeminentul reformist iranian Tajzadeh a fost condamnat la cinci ani de închisoare
Reformistul politic iranian Mostafa Tajzadeh a fost găsit vinovat de trei capete de acuzare legate de apelurile sale repetate pentru schimbări structurale în țară și condamnat la cinci ani de închisoare.
Houshang Pourbabai, avocat al lui Tajzadeh, a declarat într-un mesaj pe Twitter la 11 octombrie că Tajzadeh a fost condamnat pentru conspirație împotriva securității țării, publicarea de informații false pentru a incita publicul și publicarea de propagandă împotriva sistemului. „Clientul meu, Mostafa Tajzadeh, a fost condamnat la cinci ani pentru complot împotriva securității statului, doi ani pentru publicarea de minciuni și un an pentru propagandă împotriva sistemului”, a declarat Pourbabai, adăugând că pedepsele vor fi aplicate comasat.
Tajzadeh a fost ministru adjunct de interne în guvernul fostului președinte Mohammad Hatami și una dintre cele mai proeminente figuri reformiste din Iran. El a fost arestat la 8 iulie și de atunci se află în detenție. Tajzadeh nu va face apel la verdict, deoarece la începutul acestuia a refuzat să recunoască tribunalul, care i-a refuzat apoi permisiunea de a se consulta în privat cu avocatul său.
Tajzadeh a mai fost arestat în 2009 în timpul protestelor în masă care contestau realegerea președintelui de atunci Mahmud Ahmadinejad, contestată de candidații reformiști din opoziție Mehdi Karrubi și Mir Hossein Musavi.
Erdoğan: Să înceteze vărsarea de sânge în Ucraina
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat pe 13 octombrie că diplomația ar putea oferi o șansă pentru „o pace echitabilă” care să pună capăt vărsării de sânge în războiul din Ucraina, în ciuda numeroaselor obstacole, și și-a reafirmat oferta de mediere.
„Obiectivul nostru este să ajutăm la oprirea vărsării de sânge cât mai curând posibil”, a declarat Erdoğan la un summit regional din Kazahstan, cu câteva ore înainte de o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. „O pace echitabilă poate fi obținută prin diplomație”, le-a spus Erdoğan liderilor regionali din capitala kazahă Astana, unde se desfășoară forumul Conferinței privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia.
Erdoğan și Putin se vor întâlni mai târziu în cursul zilei pentru a discuta despre conflict. Turcia, membră NATO, a rămas neutră pe tot parcursul conflictului din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și menținând relații bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova. A găzduit de două ori discuții de pace între Moscova și Kiev, dar ultima întâlnire a avut loc în martie și nu a produs niciun rezultat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vorbind în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri online cu membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la 13 octombrie, și-a reiterat poziția conform căreia nu pot exista discuții cu Putin, afirmând că diplomația cu lideri care nu respectă dreptul internațional este imposibilă.
