Ştiri
Autoritățile iraniene spun că l-ar fi îngropat în secret pe Reza Haghighatnejad, jurnalist RFE/RL
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a informat familia jurnalistului RFE/RL Reza Haghighatnejad că trupul acestuia a fost îngropat în secret într-un loc din afara orașului Shiraz.
Pe 30 octombrie, Radio Farda a postat pe Twitter o fotografie a presupusului loc de înmormântare pe care IGRC a trimis-o tatălui lui Haghighatnejad.
Reza Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a murit de cancer la Berlin pe 17 octombrie. Trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, cadavrul nu a fost predat părinților săi după ce a ajuns în Iran și există informații neconfirmate potrivit cărora acesta ar fi fost confiscat de IRGC și dus într-un loc necunoscut.
Pe 27 octombrie, mama jurnalistului, Beygumjan Raeisi, a publicat o înregistrare video în care spunea că trupul fiului ei „a fost răpit de autorități la aeroport”. Familiei lui Haghighatnejad nu i s-a permis să vadă cadavrul sau să participe la înmormântare. Pe 28 octombrie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a cerut autorităților iraniene să returneze „imediat” corpul lui Haghighatnejad familiei sale și a declarat că acest incident dovește ce amploare are intimidarea presei în Iran.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a calificat tratamentul aplicat de regimul iranian familiei lui Haghighatnejad drept „rușinos și dezgustător”.
Jurnaliștii iranieni cer eliberarea celor doi colegi reținuți pentru un reportaj despre Mahsa Amini
Peste 300 de jurnaliști iranieni au publicat o scrisoare deschisă în care solicită eliberarea a doi colegi care au fost reținuți pentru că au relatat despre moartea Mahsei Amini, după ce a fost arestată de poliția moralității din Iran.
Scrisoarea a fost publicată de cotidianul reformist iranian Etemad, pe 30 octombrie. Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit la câteva zile după ce a fost reținută de faimoasa poliție iraniană a moralității pentru că ar fi încălcat strictul cod vestimentar al femeilor din țară.
Jurnaliștii au cerut eliberarea lui Niloufar Hamedi, care a făcut o fotografie cu părinții lui Amini îmbrățișându-se într-un spital din Teheran, unde fiica lor se afla în comă. Postarea fotografiei pe Twitter a fost prima știre despre cazul lui Amini. De asemenea, scrisoarea jurnaliștilor a îndemnat autoritățile să o elibereze pe Elahe Mohammadi, care a scris despre înmormântarea Mahsei Amini în orașul său natal Saqez, unde au început protestele care au cuprins ulterior țara.
Pe 28 octombrie, serviciile de informații iraniene au emis o declarație în care îi acuzau pe Hamedi și Mohammadi că sunt agenți CIA, parte a unui discurs justificativ al guvernului iranian care susține, fără dovezi, că Statele Unite și alte puteri occidentale se află în spatele tulburărilor pentru a-și motiva violența represiunilor.
Pe 29 octombrie, comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), Hossein Salami, a avertizat că „astăzi este ultima zi a revoltelor”. Avertismentul IRGC din 29 octombrie a venit în contextul în care Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la rapoartele privind decesele în cadrul protestelor antisistem din Iran.
Ambasadorul Ucrainei îndeamnă Germania să nu-i adăpostească pe rușii care fug de mobilizare
Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksi Makeiev, a îndemnat Germania să nu adăpostească bărbații ruși care au fugit din țara lor pentru a evita mobilizarea militară, spunând că aceștia reprezintă un „risc de securitate”.
Dezertorii sunt „tineri care nu au regrete, dar care doresc totuși să evite serviciul militar”, a afirmat Makeiev într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag publicat pe 30 octombrie.
Sute de mii de ruși au părăsit Rusia de când președintele Vladimir Putin a declarat mobilizarea militară la sfârșitul lunii septembrie. Makeiev și-a exprimat, de asemenea, recunoștința pentru sprijinul acordat de Germania Ucrainei în războiul actual cu Rusia, dar a declarat că Berlinul trebuie să acționeze „cu mai multă rapiditate”. „Când mă uit la acțiunile Germaniei în acest război, mă gândesc uneori: Seamănă cu o mașină sport germană care merge pe autostradă cu 30 de kilometri pe oră", a spus Makeyev. În cele din urmă, Germania ajută, „dar numai când este aproape prea târziu”, a adăugat el.
Makeiev a devenit ambasador al Ucrainei în Germania pe 24 octombrie, înlocuindu-l pe Andri Melnik, care a fost demis în iulie, având reputația de a critica dur Germania pentru ezitarea acesteia de a oferi ajutor militar Kievului.
Bilanțul atacului cu mașină-capcană din Somalia depășește 100 de morți
Președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, a declarat că cel puțin 100 de persoane au fost ucise în două atacuri cu mașină-capcană în capitala țării, Mogadiscio, pe 29 octombrie.
Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 octombrie la locul unde au avut loc atentatele cu bombă, Mohamud a adăugat că aproape 300 de persoane au fost rănite în atacul de la o intersecție rutieră aglomerată. „Le cerem partenerilor noștri internaționali și musulmanilor din întreaga lume să își trimită medicii aici, deoarece nu putem trimite toate victimele în afara țării pentru tratament”, a declarat Mohamud.
Gruparea teroristă Al-Shabaab, legată de Al-Qaeda, a revendicat responsabilitatea pentru atac, afirmând că a vizat Ministerul Educației pentru că ar fi primit sprijin din partea unor țări nemusulmane. Mohamud și alți oficiali de rang înalt s-au întâlnit la Mogadishu pentru a discuta despre extinderea eforturilor de combatere a extremismului violent și a grupului Al-Shabaab.
Statele Unite au descris Al-Shabaab ca fiind una dintre cele mai ucigătoare grupări din Al-Qaeda și au lovit taberele de antrenament și cartierul general al acestei organizații cu numeroase lovituri aeriene în ultimii ani. Personalul militar american a revenit în Somalia după ce fostul președinte american Donald Trump l-a retras în 2020. Atentatele cu mașină-capcană au avut loc în același loc unde peste 500 de persoane au fost ucise de un camion-capcană în 2017.
Altercații între poliție și demonstranți la un nou protest al Partidului Șor, la Chișinău (VIDEO)
Membrii și simpatizanții Partidului Șor au intrat în altercații cu poliția pentru a două a duminică la rând, mai mulți participanți la un marș antiguvernamental la Chișinău fiind reținuți, după ce au aruncat cu ouă și alte obiecte, pe 30 octombrie.
Altercațiile au avut loc la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Tighina. Poliția a blocat intersecția pentru a împiedica demonstranții să avanseze către Piața Marii Adunări Naționale. Corespondentul Europei Libere relatează că unii oameni din mulțime au aruncat cu prezervative umplute cu vopsea galbenă.
Înaintea demonstrației, poliția a spus că a reținut „pentru documentare” un grup de 40 de persoane, care ar fi „venit la întrunire cu scop de destabilizare”. Într-o postare pe canalul său din rețeaua Telegram, poliția afirmă că cei reținuți intenționau să racoleze „tineri cu constituție atletică”, că a observat printre participanții la protest „foști angajați ai forțelor de ordine”, care poartă panglici de culoare albastră la mână și care ar avea misiunea să coordoneze mulțimea. „Solicităm acestora respectarea legii” se mai spune în postarea de pe Telegram.
Demonstrația din 30 octombrie, a șaptea organizată de Partidul Șor în tot atâtea duminici, are loc după ce Statele Unite au spus că îl sancționează pe Ilan Șor și partidul populist al acestuia, dar și pe fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, pentru „corupție sistemică” și amestec în alegerile moldovene cu susținerea Kremlinului, pentru a deturna parcursul european al Republicii Moldova.
Șor și Plahotniuc au fugit din R. Moldova când Partidul Democrat a pierdut puterea, în 2019. La aflarea știrii despre sancțiunile americane, Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldoveană, dar rămâne fizic la distanță din cauza dosarele penale împotriva sa.
Cu o săptămână mai devreme, poliția a împiedicat participanții la un alt marș al Partidului Șor să ajungă în Piața Marii Adunări Naționale. Zeci de presupuși organizatori ai protestelor se află în detenție sau arest la domiciliu, fiind acuzați de folosirea de surse nedeclarate pentru finanțarea demonstrațiilor.
Sâmbătă, 29 octombrie, a organizat proteste antiguvernamentale în mai multe localități și Partidul Socialiștilor.
SUA critică dur suspendarea exporturilor cu cereale din Ucraina
Statele Unite au criticat dur Rusia pentru suspendarea unui acord negociat de ONU pentru a facilita exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, afirmând că Moscova „transformă alimentele în arme, în războiul pe care l-a început”.
Într-o declarație din 30 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat, de asemenea, Moscova „să își reia participarea la această inițiativă”, adăugând că, de la sfârșitul lunii iulie, acordul a permis exportul a peste 9 milioane de tone de cereale și „a făcut să scadă prețurile în întreaga lume, ceea ce a fost extrem de important pentru țările cu venituri mici și medii”.
Pe 29 octombrie, Rusia l-a anunțat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că suspendă acordul, deoarece susține că nu poate „garanta siguranța navelor civile” care călătoresc în cadrul pactului. De asemenea, Moscova a invocat „atacurile teroriste” împotriva Flotei sale din Marea Neagră, din apropierea regiunii ucrainene ocupate Crimeea ca motiv pentru suspendarea programului alimentar.
Într-o alocuțiune video în aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit această decizie „o încercare făcută fățiș de Rusia de a reveni la amenințarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia”. Zelenski a cerut ca Rusia să fie expulzată din Grupul celor 20 de economii globale de vârf (G20).
Președintele SUA, Joe Biden, a calificat decizia Moscovei drept „pur și simplu scandaloasă”.
Acordul privind cerealele din 22 iulie trebuia să dureze 120 de zile, cu opțiunea de reînnoire la 19 noiembrie „dacă nicio parte nu obiectează”, a declarat ONU pe 28 octombrie.
Marea Britanie neagă afirmația Rusiei că marina britanică ar fi sabotat conductele Nord Stream
Marea Britanie a negat pe 29 octombrie acuzația lansată de Ministerul rus al Apărării care susține că personalul marinei britanice ar fi aruncat în aer luna trecută gazoductele Nord Stream.
Ministerul britanic al Apărării a declarat că acuzația Rusiei a fost concepută pentru a „distrage atenția de la modul dezastruos în care au gestionat invazia ilegală din Ucraina”. În declarație se spune că „povestea inventată spune mai multe despre conflictele care au loc în interiorul guvernului rus decât despre Occident”.
Rusia a acuzat anterior Occidentul pentru exploziile din septembrie, care au provocat distrugerea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Suedia și Danemarca au ajuns la concluzia că patru scurgeri de pe conductele respective au fost produse de explozii, dar nu au spus cine ar putea fi responsabil.
Rusia a acuzat Ucraina că a efectuat un atac „masiv” cu drone mai devreme, pe 29 octombrie, asupra navelor din flota sa din Marea Neagră și că aceiași „specialiști britanici” care au efectuat atacul asupra conductelor au ajutat la antrenarea forțelor ucrainene pentru a efectua atacul cu drone. Armata ucraineană nu a comentat acuzațiile Rusiei.
Zeci de prizonieri, eliberați în cel mai recent schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia
Ucraina și Rusia au efectuat un alt schimb de prizonieri, a declarat șeful de cabinet al președintelui ucrainean la 29 octombrie, precizând că acțiunea a dus la eliberarea a 52 de cetățeni ucraineni.
Andri Iermak a anunțat schimbul pe Telegram. El a precizat că printre ucrainenii implicați în acest schimb se numără „ofițeri, medici, sergenți și soldați”. Printre membrii grupului se numără șeful departamentului de chirurgie al spitalului militar din Mariupol, care se afla în oțelăria Azovstal, și un tânăr chirurg militar al unui spital militar mobil ucrainean, a precizat Iermak.
Soldații ucraineni au fost evacuați din Mariupol, cedând Rusiei un oraș strategic
Combinatul siderurgic Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol a fost sub asediu timp de săptămâni până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai, luând în captivitate sute de ucraineni. Mai mulți dintre aceștia au fost eliberați în cadrul unor recente schimburi de prizonieri.
Denis Pușilin, administratorul teritoriului autointitulat Republica Populară Donețk, a declarat că a avut loc un schimb de prizonieri cu Ucraina și a precizat că fiecare parte eliberează 50 de prizonieri.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 50 de militari au fost restituiți, adăugând că aceștia eraeu „în pericol de moarte în captivitate”. Aceștia urmau să fie transportați la Moscova de către armata rusă pentru tratament și reabilitare, se arată într-o declarație a ministerului.
UE îndeamnă Kosovo să aloce mai mult timp pentru conversia plăcuțelor de înmatriculare sârbești
Uniunea Europeană a îndemnat Kosovo să acorde mai mult timp pentru eliminarea treptată a vechilor plăcuțe de înmatriculare sârbești folosite încă de etnicii sârbi din țară.
Nabila Massrali, purtător de cuvânt pentru afaceri externe și securitate în cadrul Comisiei Europene, a declarat că Kosovo ar trebui să permită o perioadă de tranziție mai lungă. Ea a afirmat pe 29 octombrie că adoptarea acestei politici a fost „sfatul constant” dat autorităților din Kosovo de către cei mai apropiați parteneri ai săi, inclusiv UE și Statele Unite. Ea a declarat că este „dezamăgitor” faptul că acest sfat nu a fost urmat.
Comentariul ei a fost făcut la o zi după ce prim-ministrul Albin Kurti a dezvăluit un plan de introducere a unei noi reguli de înregistrare a plăcuțelor de înmatriculare, conform căreia eliminarea treptată a plăcuțelor de înmatriculare va avea loc treptat. Planul prevede ca toate plăcuțele să fie convertite până la 21 aprilie.
Uniunea Europeană a declarat că Kosovo are dreptul de a elimina treptat vechile plăcuțe de înmatriculare și că a făcut un pas în direcția corectă, dar a indicat un acord din 2016 care prevedea un termen de 12 luni pentru acest proces, despre care a spus că nu a fost respectat.
Cel puțin 146 de persoane au murit de Halloween pe o stradă din Seoul
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a declarat doliu național, după tragedia de la petrecerea de Halloween din Seoul în care au murit 151 de persoane, iar 82 au fost rănite.
Cel puțin 146 de persoane au fost ucise și alte 150 au fost rănite într-o busculadă care a avut loc în timpul festivităților de Halloween din Seoul, potrivit autorităților sud-coreene. Printre persoanele care au murit se află și 19 străini.
Oficialii spun că victimele au fost strivite după ce o mare mulțime de participanți la sărbătoare a început să se împingă pe o alee îngustă din apropierea unui hotel care este un loc important de distracții în Seoul.
Choi Seong-beom, șeful departamentului de pompieri Yongsan din Seoul, a declarat că un număr nespecificat dintre răniți se află în stare critică, iar numărul morților ar putea crește. Tragedia a avut loc în cartierul Itaewon, renumit pentru atracțiile sale nocturne, după ce, potrivit rapoartelor, mulțimea s-a revărsat pe o stradă laterală îngustă.
Aproximativ 100 000 de persoane s-au adunat la festivitățile de Halloween, a relatat presa locală. Evenimentul a fost cel mai mare de la începutul pandemiei, în urma relaxării restricțiilor COVID-19 din ultimele luni. Peste 800 de lucrători de urgență și ofițeri de poliție din întreaga națiune, inclusiv tot personalul disponibil în Seul, au fost desfășurați pe străzi pentru a trata răniții.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a făcut o declarație în care a cerut oficialilor să asigure un tratament rapid pentru răniți și să revizuiască siguranța locurilor de festivitate.
Zelenski solicită un răspuns ferm la suspendarea de către Rusia a acordului de export de cereale
Anunțul Rusiei privind suspendarea participării la un acord de export de cereale din Marea Neagră necesită un răspuns internațional puternic din partea Națiunilor Unite și a Grupului celor 20 de economii majore (G20), a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 29 octombrie.
„Aceasta este o încercare complet transparentă a Rusiei de a reveni la amenințarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia", a declarat Zelenski într-un discurs video. „De ce poate o mână de oameni undeva la Kremlin să decidă dacă va exista hrană pe mesele oamenilor din Egipt sau Bangladesh?” - s-a întrebat Zelenski. Președintele SUA, Joe Biden, a denunțat decizia Rusiei ca fiind „pur și simplu scandaloasă”.
Rusia a suspendat acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile din Marea Neagră, după ce o navă de război rusă a fost avariată în orașul portuar Sevastopol în timpul atacurilor cu drone din peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Ministerul rus al Apărării a invocat „atacurile teroriste” asupra Flotei sale din Marea Neagră ca motiv pentru suspendarea acordului, la care s-a ajuns în urmă cu trei luni pentru a stopa criza mondială a foamei. Din cauza atacurilor cu drone asupra navelor rusești din coridorul protejat din Marea Neagră, Rusia „nu poate garanta [siguranța] navelor civile care călătoresc în cadrul inițiativei [din Marea Neagră]”, i-a scris sâmbătă ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, i-a scris sâmbătă secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Organizația Națiunilor Unite a îndemnat Rusia să nu se retragă din acord și a declarat că negocierile cu Rusia sunt în curs de desfășurare.
Kremlinul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să se reunească pe 31 octombrie pentru a discuta despre un presupus atac asupra flotei sale din Marea Neagră, a declarat adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski.
Kremlinul suspendă acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră
Rusia a suspendat acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile din Marea Neagră, după ce o navă de război rusă a fost avariată în orașul-port Sevastopol, în timpul unor atacuri cu drone în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Ministerul rus al Apărării a invocat „atacuri teroriste” asupra Flotei sale din Marea Neagră ca motiv pentru suspendarea acordului la care s-a ajuns în urmă cu trei luni pentru a stopa o criză globală a foamei. Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, i-a scris lui Antonio Guterres, secretarul general ONU că, din cauza atacurilor cu drone asupra navelor rusești din coridorul protejat din Marea Neagră, Rusia „nu poate garanta [siguranța] navelor civile care călătoresc în cadrul inițiativei [Mării Negre]”. De aceea, Moscova suspendă acordul din iulie „pentru o perioadă nedeterminată”, a precizat el în scrisoarea pusă la dispoziția presei.
Un purtător de cuvânt al ONU a confirmat că organismul cu sediul la New York a fost „în contact cu autoritățile ruse în această chestiune.”
Ministrul ucrainean de externe a declarat că Rusia „folosește un pretext fals” pentru a bloca acordul privind cerealele. Secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat Rusia să mențină în funcțiune exporturile „esențiale, care salvează vieți”. „Orice acțiune a Rusiei de a întrerupe aceste exporturi critice de cereale este, în esență, o declarație potrivit căreia oamenii și familiile din întreaga lume ar trebui să plătească mai mult pentru alimente sau să sufere de foame”, a declarat Blinken într-o declarație. „Prin suspendarea acestui acord, Rusia transformă din nou alimentele în arme în războiul pe care l-a început”, a spus Blinken.
Comisar european: Activele rusești înghețate valorează 17 miliarde de euro
Uniunea Europeană a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, într-un interviu publicat pe 29 octombrie.
Cifra a crescut față de cele aproximativ 13,8 miliarde de euro „de la oligarhi și alte entități” pe care anunța Didier Reynders că le-a înghețat, în principal în cinci țări.
„Până în prezent, au fost blocate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în șapte state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania", a declarat el pentru grupul de ziare Funke media.
UE a adoptat opt pachete de sancțiuni de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni. Oficialii ucraineni au cerut ca activele să fie folosite pentru ca ucrainenii să-și reconstruiască țara după război.
„Dacă este vorba de bani murdari confiscați de UE, este posibil să fie transferați către un fond de compensare pentru Ucraina", a declarat Reynders în interviu. „Această sumă este departe de a fi suficientă pentru a finanța reconstrucția”, a adăugat el.
Separat, Reynders a declarat pentru ziarul Hamburger Abendblatt că anul acesta ar putea avea loc primele procese pentru crime de război legate de războiul din Ucraina. „Dacă procurorii vor să înceapă la cel mai înalt nivel, lăsați-i să o facă”, a spus el. Reynders a declarat că este „destul de sigur” că primele procese pentru crime de război ale suspecților ruși vor începe anul acesta la Curtea Penală Internațională.
Socialiștii desfășoară proteste antiguvernamentale în localități din Moldova
Acțiuni de protest organizate astăzi în circa 20 de centre raionale au desfășurat în această sâmbătă membrii și simpatizanții PSRM. Aceștia au cerut demisia guvernării și au cerut încetarea „presiunilor asupra autorităților publice locale și a persoanelor incomode.”
Acțiunile de protest vor continua și duminică, a anunțat formațiunea politică.
Protestatarii, care în unele localități au fost puțini la număr, au purtat pancarte pe care erau inscripționate lozinci: „Jos Maia Sandu”, „PAS sinonim cu sărăcia”, „Jos prețurile”, „Opriți haosul”, „Stop genocidului” ș.a.
La protestele organizate, socialiștii au condamnat ceea ce ei au numit presiuni exercitate de actuala conducere a țării asupra aleșilor locali și asupra celor care „au o atitudine critică față de politicile antisociale și antistatale ale guvernării.”
În orașul Bălți, socialiștii au protestat în preajma monumentului „Tancul” din centrul localității, unde vorbitorii, printre care s-au numărat, deputați și fruntași ai PSRM, au declarat că „guvernarea a adus țara la sapă de lemn.”
Parlamentarul socialist Alexandr Nesterovski a acuzat că „Moldova este o țară capturată de dictatori care nu se gândesc la popor și fac totul ca să o lichideze.”
Nici Președinția, nici partidul de guvernare PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile și acțiunile de protest ale socialiștilor.
Recent, opt partide de opoziție parlamentare și extraparlamentare au prezentat la Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei o adresare în care semnalează abuzuri ale ale guvernării PAS în raport cu unii aleși locali.
SUA sancționează fundația iraniană care a oferit o recompensă pentru uciderea lui Rushdie
Statele Unite au impus sancțiuni financiare unei fundații iraniene pe care au acuzat-o că a oferit o recompensă de mai multe milioane de dolari pentru uciderea romancierului Salman Rushdie.
Biroul de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a anunțat la 28 octombrie adoptarea sancțiunilor împotriva Fundației 15 Khordad, cu sediul în Iran.
OFAC a acuzat fundația că a oferit o recompensă de mai multe milioane de dolari pentru uciderea lui Rushdie, important scriitor american de origine indiană și britanică, grav rănit într-un atac cu cuțitul pe 12 august în vestul statului New York. Departamentul a declarat într-un comunicat de presă că Fundația 15 Khordad a promis milioane de dolari oricui este dispus să-l execute pe Rushdie.
Departamentul a precizat că fundația este controlată de ayatollahul Ruhollah Homeini, care a pronunțat fatwa (sentința) de condamnare la moarte în 1989.
Procurorii spun că bărbatul arestat în cazul atacului, Hadi Matar, l-a înjunghiat pe Rushdie de mai multe ori după ce s-a urcat pe scenă la eveniment. Matar, care se află în arest preventiv de la atac, a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de crimă de gradul doi și de agresiune. Mater l-a lăudat pe Homeini într-un interviu acordat unui ziar după arestarea sa. De asemenea, el a vorbit despre aversiunea sa față de Rushdie, autorul romanului Versetele satanice, carte pe care unii musulmani o consideră o blasfemie.
Cel mai bătrân prizonier de la Guantanamo Bay a fost eliberat
Un pakistanez despre care se știe că era cel mai în vârstă deținut din închisoarea americană de la Guantanamo Bay din Cuba a fost eliberat și a ajuns în țara sa natală pe 29 octombrie, a anunțat Ministerul pakistanez de Externe.
Omul de afaceri Saif Ullah Paracha a fost reținut în 2003 în Thailanda și acuzat de finanțarea rețelei teroriste Al-Qaida. Paracha , în vârstă de 75 de ani, nu a fost niciodată acuzat în mod oficial. El și-a susținut nevinovăția.
„Ministerul de Externe a finalizat un amplu proces inter-agenții pentru a facilita repatrierea domnului Paracha”, a declarat Ministerul pakistanez de Externe într-o declarație din 29 octombrie. Sosirea lui Paracha are loc după ce președintele american Joe Biden a aprobat anul trecut eliberarea sa, alături de cea a unui alt cetățean pakistanez, Abdul Rabbani, și a lui Uthman Abdul al-Rahim Uthman, originar din Yemen.
Biden este presat de opinia publică să elibereze prizonierii neinculpați de la Guantanamo și să avanseze cu procesele celor acuzați de legături directe cu Al-Qaida. Printre cei aproximativ 40 de deținuți rămași se numără mai mulți bărbați care ar fi avut un rol direct în atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite și în alte atacuri Al-Qaeda.
Comandantul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran către protestatari: „Azi e ultima zi a revoltelor"
Comandantul puternicului Corp al Gardienilor Revoluției Islamice din Iran, Hossein Salami, i-a avertizat pe protestatari că 29 octombrie va fi ultima lor zi în care vor ieși în stradă. „Nu mai ieșiți în stradă! Astăzi este ultima zi a revoltelor”, a declarat Salami, citat de presa de stat.
Iranul a fost cuprins de proteste declanșate de moartea unei tinere de 22 de ani, Mahsa Amini, după ce a fost arestată de poliția moralității din Teheran. De la moartea lui Amini, pe 16 septembrie, mii de oameni au manifestat în întreaga țară împotriva conducerii clericale.
La 29 octombrie s-a spus că au fost organizate proteste în mai multe universități din țară, unde studenții au scandat „Moarte dictatorului” și „Femeie, viață, libertate”. Iranul a dat vina pe dușmanii săi de peste hotare care și-ar fi infiltrat agenții în Iran pentru a provoca aceste tulburări.
Organizațiile internaționale, îngrijorate de reprimarea sângeroasă a protestelor
Avertismentul IRGC din 29 octombrie a venit în momentul în care Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la relatările despre comportamentul brutal al poliției și gardienilor revoluției care a dus la moartea unora dintre participanții la protestele împotriva regimului din Iran. „Condamnăm toate incidentele care s-au soldat cu moartea sau rănirea gravă a protestatarilor și reiterăm că forțele de securitate trebuie să evite orice utilizare inutilă sau disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, la New York, la 28 octombrie.
Într-o declarație separată, șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la „creșterea numărului de decese și răniri” ale protestatarilor din Iran. Grupurile pentru drepturile omului afirmă că cel puțin 253 de persoane au fost ucise și mii de persoane au fost arestate în întreaga țară.
Kosovo anunță un compromis pentru eliberarea în etape a plăcuțelor de înmatriculare
Guvernul din Kosovo a prezentat un plan de punere în aplicare a unei noi reguli de înregistrare a plăcuțelor de înmatriculare în mai multe etape, după ce s-a confruntat cu presiuni din partea minorității sârbe din nordul Kosovo și a aliaților săi, inclusiv a Statelor Unite, cu privire la planul său de a aplica noua regulă începând de săptămâna viitoare.
Prim-ministrul Albin Kurti a anunțat planul de compromis la 28 octombrie, la o zi după ce minoritatea sârbă a amenințat că va bloca din nou drumurile, dacă autoritățile de la Pristina nu vor fi de acord să amâne punerea în aplicare a regulii care impune reînmatricularea mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare emise anterior de Serbia.
Guvernul a declarat că decizia de a emite noi plăcuțe de înmatriculare în etape arată hotărârea sa de a aplica regula și, în același timp, le oferă o șansă celor interesați să se integreze. Întrebat dacă decizia înseamnă o amânare a termenului inițial de 31 octombrie pentru reînmatricularea permiselor, Kurti a declarat că Kosovo nu a amânat implementarea, ci „am extins-o și am organizat-o”.
Etapele de aplicare vor începe la 1 noiembrie și vor culmina la 21 aprilie, când toate plăcuțele de înmatriculare care nu sunt emise de Republica Kosovo vor fi retrase, a spus Kurti.
Întreruperi de energie electrică „fără precedent” în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că aproximativ 4 milioane de persoane din întreaga Ucraină au fost afectate de restricțiile de energie electrică pe care companiile energetice ucrainene au fost nevoite să le impună din cauza deteriorării infrastructurii cauzate de campania de bombardamente a Rusiei.
Voluntarii fac sobe pentru cei afectați de bombardamentele rusești din Ucraina
Zelenski a mai spus în discursul său din seara zilei de 28 octombrie că zonele afectate includ Kievul și Harkovul și regiunile din jurul celor două mari orașe. Autoritățile de la Kiev au declarat că reducerile vor trebui să fie intensificate până la niveluri „fără precedent”.
Serviciul de presă al companiei naționale de energie Ukrenerho, a afirmat într-o declarație că „întreruperile de urgență” de patru sau mai multe ore pe zi au fost reluate în regiunea Kievului. Măsurile sunt necesare pentru a stabiliza rețeaua electrică, deoarece inamicul continuă să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei, a declarat Oleksi Kuleba, guvernatorul regiunii capitalei.
Ucraina și aliații săi au declarat că multe dintre lovituri au fost efectuate de drone furnizate de Iran. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut Iranului să înceteze să mai trimită aceste arme către Rusia în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său iranian la 28 octombrie.
Întâlnire dintre președinta R. Moldova, Maia Sandu, și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a primit-o, pe 28 octombrie, la Palatul Prezidențial din Chișinău, pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, care, împreună cu Alteța Sa Regală, Principele Radu, efectuează o vizită la Chișinău. La întâlnirea de la Palatul Prezidențial au fost prezenți ambasadorul României la Chișinău, domnul Cristian-Leon Țurcanu, reprezentanți ai Președinției Republicii Moldova și ai Casei Majestății Sale.
Maia Sandu spune pe pagina de pe Facebook că a discutat la această întâlnire despre relațiile moldo-române, despre situația complicată prin care trec Republica Moldova și întreaga regiune.
„Am mulțumit pentru sprijinul generos pe care ni-l oferă și de această dată România pentru a ne ajuta să rezistăm în fața crizelor,” scrie Maia Sandu. „Mi-am exprimat recunoștința și pentru implicarea Casei Regale a României în promovarea, în capitalele europene, a aspirațiilor noastre de euro-integrare. Am simțit această implicare atunci când am obținut statutul de țară candidată la UE, mizăm pe sprijinul Casei Regale și în pașii următori spre aderare. Integrarea europeană este șansa noastră de a rămâne parte a lumii libere,” a mai afimat președinta R. Moldova.
De asemenea, pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului Republicii Moldova, Custodele Coroanei l-a întâlnit pe președintele Parlamentului, Igor Grosu. La întâlnire a luat parte Principele Consort. Au fost prezenți ambasadorul României la Chișinău, reprezentanți ai Parlamentului și ai Casei Majestății Sale.
La rândul său, Principele Consort Radu a avut o întrevedere cu o delegaţie condusă de rectorul comandant al Academiei Forţelor Armate "Alexandru cel Bun" din Chişinău, colonelul Iurie Gîrneţ şi de secretarul de stat din cadrul ministerului Apărării din Republica Moldova, Sergiu Plop. S-a discutat despre perspectivele de colaborare dintre Casa Regală a României şi Academia Forţelor Armate din Chişinău. Principele Consort a vizitat vizitate spaţiile educaţionale ale subdiviziunilor didactico-ştiinţifice, sălile de lectură ale bibliotecii şi Centrul Ligvistic al Academiei.
Custodele Coroanei și Principele Consort se află în vizită oficială la Chișinău, în zilele de 27 și 28 octombrie 2022.
Actuala vizită la Chișinău reprezintă a 15-a vizită în Republica Moldova a Familiei Regale, începând din anul 2005 încoace.
ONU solicită prelungirea acordului dintre Ucraina și Rusia privind cerealele
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a îndemnat părțile implicate în războiul din Ucraina să prelungească acordul mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor de cereale din Marea Neagră ale Ucrainei, afirmând că acesta este necesar pentru a contribui la securitatea alimentară globală.
Inițial, s-a convenit ca acordul să dureze 120 de zile, cu opțiunea de reînnoire la 19 noiembrie „dacă nicio parte nu se opune”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, într-o declarație din 28 octombrie. „Îndemnăm părțile implicate să depună toate eforturile pentru a reînnoi Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră și să pună în aplicare ambele acorduri la maxim, inclusiv eliminarea rapidă a oricăror impedimente rămase în calea exportului de cereale și îngrășăminte rusești", a mai spus el în declarație.
Aceste măsuri sunt urgente, spune oficialul ONU, „pentru a contribui la securitatea alimentară în întreaga lume și pentru a atenua suferința pe care această criză globală a costului vieții o provoacă miliardelor de oameni".
Acordul a permis exporturile pornind din trei porturi ucrainene - Odesa, Ciornomorsk și Iujne - blocate de când Rusia a lansat invazia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Această destindere a permis ca aproape nouă milioane de tone de cereale să plece din aceste porturi și să atenueze criza alimentară mondială declanșată de invazie.
Moscova s-a plâns de faptul că nu-și poate vinde îngrășămintele din cauza sancțiunilor occidentale. Cu toate acestea, există numeroase dovezi care demonstrează contrariul, iar sancțiunile Europei și Statelor Unite nu au vizat nici cerealele și nici îngrășămintele rusești.
Vorbind la 27 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a prezis că o eventuală decizie a Moscovei de a renunța la acordul privind cerealele va fi întâmpinată cu „mare furie” de către țările din întreaga lume.
La începutul acestei săptămâni Kievul a acuzat Rusia că a întârziat peste 165 de nave de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a fi încărcate cu cereale în cadrul unui acord negociat de Națiunile Unite și Turcia.
Rusia a amenințat anterior că se va retrage din acord. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova a cerut date privind exporturile de cereale ucrainene, iar „corecțiile” necesare pentru deblocarea transporturilor vor depinde de primirea de către Rusia a acestor informații.
La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin critica modul în care se fac exporturile de cereale din Ucraina în cadrul acordului negociat de ONU, considerând că acestea nu ajung în țările mai sărace așa cum era prevăzut și a avertizat că actuala criză alimentară s-ar putea intensifica, transformându-se într-o „catastrofă umanitară”.
El afirma la Forumul economic de la Vladivostok, fără a prezenta dovezi, că „aproape toate cerealele exportate din Ucraina sunt trimise nu către cele mai sărace țări în curs de dezvoltare, ci către țările UE”. El a adăugat că „cu această abordare, amploarea problemelor alimentare din lume nu va face decât să crească.”
Petroliștii din Iran cheamă la grevă, în timp ce tulburările continuă
Angajații permanenți din industria petrolieră iraniană au declarat că se vor alătura grevei anunțate de muncitorii petroliști cu contract și vor înceta lucrul pe 29 octombrie pentru a protesta împotriva represiunii guvernului față de un val de demonstrații la nivel național, după moartea în arest luna trecută a lui Mahsa Amini, o femeie de 22 de ani arestată pentru că nu purta „corespunzător” hijabul.
Greva anunțată a lucrătorilor din industria petrochimică ar putea paraliza un sector-cheie al economiei iraniene, deja afectat de sancțiunile internaționale. Consiliul de organizare a lucrătorilor cu contract din industria petrolieră din Iran a anunțat pe 27 octombrie că lucrătorii cu contract din industria petrochimică vor intra în grevă începând cu 29 octombrie, în semn de solidaritate cu revolta populară împotriva represiunii guvernului.
Pe 28 octombrie, Consiliul a declarat că lucrătorii permanenți din sectorul petrolier se vor alătura, de asemenea, grevei colegilor lor contractuali începând cu 29 octombrie. Consiliul a subliniat în declarația publicată ieri că greviștii cer eliberarea imediată a protestatarilor deținuți, inclusiv a peste 250 dintre colegii lor, precum și a tuturor deținuților politici.
Alte ciocniri violente între forțele de securitate și protestatari
Pe de altă parte, în țară continuă tulburările și violențele, Protestatarii s-au ciocnit din nou cu forțele de securitate pe 28 octombrie la Zahedan, un oraș din sud-estul Iranului frământat de săptămâni de proteste.
Zeci de persoane au fost ucise în confruntările din Zahedan în urmă cu patru săptămâni, în timpul protestelor antiguvernamentale, iar grupul Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, a declarat că oamenii din Zahedan s-au adunat din nou după rugăciunile de vineri pe 28 octombrie și au scandat împotriva guvernului. Activiștii au postat videoclipuri pe rețelele de socializare în care apar protestatari din oraș care cer moartea „dictatorului”, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei, și a miliției Basij, forță de ordine care a jucat un rol major în reprimarea brutală și sângeroasă a demonstrațiilor.
Iran Human Rights spune că forțele de securitate au deschis focul, rănind și omorând mai multe persoane, inclusiv un băiat de 12 ani. Agenția de știri Human Rights Activist News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a afirmat, de asemenea, că forțele de securitate au tras asupra protestatarilor, în timp ce agenția oficială de știri IRNA a declarat că „persoane necunoscute au deschis focul”, ucigând o persoană și rănind alte 14, inclusiv din cadrul forțelor de securitate. Autenticitatea afirmațiilor și a clipurilor video apărute pe paginile de socializare nu a putut fi verificată.
Presa independentă din Kârgâzstan protestează împotriva blocării paginilor web ale RFE/RL
Zeci de organizații media, jurnaliști, activiști civili și-au întrerupt activitatea pe 28 octombrie timp de trei ore pentru a protesta față de decizia guvernului Kârgâzstanului de a bloca pentru două luni pagina Serviciului kârgâz al RFE/RL, cunoscut pe plan local sub numele de Radio Azattyk.
Guvernul kârgâz a luat această decizie pe 26 octombrie, după ce RFE/RL a refuzat să retragă o înregistrare video dintr-un dintre programele sale de știri care relata despre ciocnirile de la granița cu Tadjikistanul. Guvernul a susținut că videoclipul, produs de Current Time, o rețea în limba rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA, a adoptat „predominant” poziția părții tadjice.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a respins acuzația, afirmând că, după o analiză a conținutului în cauză, „nu s-a constatat nicio încălcare a standardelor noastre”.
În semn de solidaritate cu RFE/RL, pe 28 octombrie, presa independentă din Kârgâzstan (cotidiane, bloggeri, televiziuni și radiouri prezente pe net) au afișat un ecran negru pe paginile lor web timp de trei ore, începând cu ora locală 9.00, cu mențiunea „Fără știri astăzi. Mass-media sub presiune în Kârgâzstan” și au refuzat să acopere știri despre guvern pe parcursul întregii zile.
Decizia guvernului kârgâz a fost criticată de grupurile de apărare a drepturilor și de legislatorii kârgâzi, care au cerut guvernului să o anuleze.
Jerry Lee Lewis, legendă a rock 'n' roll-ului, a murit la vârsta de 87 de ani
Jerry Lee Lewis, unul dintre părinții rock 'n' roll-ului, cunoscut pentru hiturile sale clasice Great Balls of Fire și Whole Lotta Shakin' Goin' On, a murit la vârsta de 87 de ani.
Vedetă a rock 'n' roll-ului încă din anii 1950, care a compus și cântat melodii definind epoca de început a genului, Lewis a murit din cauze naturale pe 28 octombrie, acasă, în Mississippi, cu soția sa alături, se arată într-un comunicat al agentului său publicitar. A fost bolnav în ultimii ani și a suferit un accident vascular cerebral în 2019.
Născut în Louisiana în 1935, Lewis a jucat un rol esențial în modelarea rock 'n' roll-ului în primul său deceniu. A câștigat trei premii Grammy, a înregistrat cu unele dintre cele mai mari vedete ale industriei, iar spectacolele sale explozive au atras mulțimi uriașe.
Pianist cu un stil exploziv, Lewis a fost ultimul supraviețuitor al unei generații de artiști rock 'n' roll revoluționari, printre care se numărau Elvis Presley, Chuck Berry și Little Richard. Lewis s-a căsătorit de șapte ori - una dintre soțiile sale a fost o verișoară de 13 ani cu care s-a căsătorit în 1957 - și s-a luptat cu abuzul de droguri și alcool după ce a devenit celebru.
Ministrul de externe ucrainean cere Iranului să nu mai furnizeze arme Rusiei
Șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba spune că i-a cerut omologului său iranian Hossein Amir-Abdollahian ca Iranul să nu mai trimită arme Rusiei.
Într-o postare pe Twitter, Kuleba a spus că într-o convorbire telefonică cu ministrul iranian de externe pe 28 octombrie „a solicitat ca Iranul să oprească imediat fluxul de arme folosite de Rusia ca să omoare civili și să distrugă infrastructura critică a Ucrainei”
Convorbirea telefonică a fost solicitată de partea iraniană.
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Rusia că a folosit drone de fabricație iraniană pentru a ataca centrale electrice și alte elemente de infrastructură, atacuri menite să-i lipsească pe ucraineni de căldura pentru iarnă.
Moscova și Teheranul resping aceste acuzații.
Ucraina spune că aproximativ o treime din centralele sale electrice au fost distruse de la lansarea de către Rusia a primului val de bombardamente asupra insfrastructurii ucrainene pe 10 octombrie.
Pagubele au determinat autoritățile de la Kiev să oprească din nou pe 28 octombrie curentul în și împrejurul orașelor mari
