Ştiri
Secretarul general ONU Antonio Guterres a sosit vineri în R. Moldova
Secretarul general ONU Antonio Guterres a sosit vineri în R. Moldova, unde urmează să se întâlnească cu preşedinta Maia Sandu, a anunțat purtătorul lui de cuvânt Farhan Haq, citat de Agerpres care preia o știre a agenției EFE.
Escala la Chişinău, care nu fusese planificată în itinerarul anunţat inițial de Naţiunile Unite, vine după ce Guterres a vizitat vineri portul ucrainean Odesa, pentru a vedea cum e pus în aplicare acordul care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene.
Sâmbătă, Antonio Guterres se va deplasa la Istanbul, unde îşi încheie turneul european cu o vizită la Centrul Comun de Coordonare (JCC) care monitorizează cum e respectat acordul dintre Rusia și Ucraina mediat de Naţiunile Unite şi Turcia privind reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Secretarul general al ONU s-a aflat joi la Liov, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu cel al Turciei Recep Tayyip Erdogan despre coordonarea aplicării acordului privind exportul de cereale ucrainene.
Cei trei au mai discutat la Liov despre situaţia de securitate de la centrala nucleară Zaporojie şi despre problema prizonierilor de război ucraineni.
Macron: Putin a acceptat o inspecție internațională la centrala de la Zaporojie
Președintele Franței Emmanuel Macron i-a spus omologului său rus Vladimir Putin că e îngrijorat de riscurile de securitate de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a anunțat Palatul Élysée, adăugând că Putin a acceptat trimiterea acolo a unei echipe de experți de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Cei doi șefi de stat au convenit să-și continue discuțiile în zilele următoare, potrivit unei stenograme a convorbirii telefonice dintre Macron și Putin trimisă presei de președinția franceză, relatează Reuters.
Compania ucraineană Energoatom, operatorul centralei nucleare de la Zaporojie, a spus vineri că e posibil ca Moscova să decupleze centrala de la rețeaua electrică a Ucrainei. O operațiune complexă despre care Kievul spune că ar putea declanșa un dezastru.
Centrala nucleară de la Zaporojie a fost ocupată de ruși în martie, imediat după declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina, pe 24 februarie. Centrala, cea mai mare centrală de acest fel din Europa, a fost în ultimele săptămâni ținta unor bombardamente pentru care Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
Potrivit stenogramei de la Kremlin a conversației telefonice dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, acesta din urmă a susținut că bombardarea centralei nucleare controlată de ruși, pentru care el a dat vina pe Kiev, a creat riscul unei „catastrofe pe scară largă”.
Roskomnadzor spune că a decis să aplice „măsuri coercitive” împotriva mai multor companii IT străine
Agenția de reglementare a mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a decis să aplice „măsuri coercitive” împotriva mai multor companii IT străine, printre care TikTok, Telegram, Zoom, Discord și Pinterest, pentru încălcarea legislației ruse.
„Companiile de mai sus nu respectă procedura de ștergere a informațiilor interzise și principalele obligații stabilite de legea federală”, se arată într-un comunicat publicat în 19 august de Roskomnadzor.
Comunicatul precizează că măsurile vor fi în vigoare până companiile încep să respecte regulile și legea.
În ultimele luni, tribunalele rusești au amendat Google, Facebook, Twitter, Twitch, WhatsApp, Telegram și TikTok în privința datelor personale și pentru că au refuzat să șteargă conținut declarat interzis de legile rusești.
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat platformele social media și alte companii IT din străinătate că încalcă legile referitoare la internet din Rusia. El dorește să forțeze firmele străine să-și deschidă birouri în Rusia și să-și stocheze datele local.
Mulți critici acuză autoritățile ruse că încearcă să pună căluș nemulțumirilor prin impunerea de reguli mai stricte companiilor care pun la dispoziție conținut pe internet.
17 morți în bombardamentele rusești în regiunea Harkov din Ucraina
17 civili ucraineni au fost uciși și alți 42 răniți pe 18 august în bombardamentele rusești din Harkov, a anunțat pe Telegram guvernatorul regiunii Oleh Siniehubov, care a numit bombardamentele „terorism”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că bombardamentele rusești de la Harkov au fost un „atac josnic și cinic asupra civililor, care nu are nici o justificare”. În regiunea Harkov se dau lupte grele de câteva zile.
Rusia neagă că atacă civili, și a spus că loviturile din 18 august au fost efectuate cu „armament de înaltă precizie” și au avut ca țintă o „bază temporară pentru mercenari străini”.
Guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, care se învecinează cu regiunea Harkov din Ucraina, a raportat pe 19 august evacuarea a două sate după declanșarea unui incendiu la un depozit de muniție.
Veaceslav Gladkov a scris pe Telegram că nimeni nu a fost rănit în incidentul care a avut loc în noaptea de 18-19 august.
Cu o zi în urmă, Gladkov i-a avertizat pe localnici să fie atenți la minele plantate de-a lungul graniței dintre cele două regiuni. El a spus că minele fuseseră găsite după ce zona fusese bombardată de ucraineni. Spusele lui Gladkov nu au putut fi confirmate din surse independente.
Ministerul britanic al apărării, care monitorizează zilnic situația de pe frontul din Ucraina, a scris pe Twitter la 19 august că forțele rusești încearcă „să oblige Ucraina să mențină un număr mare de trupe [în apropiere de Harkov] pentru a preveni trimiterea lor ca forță de contra-atac în altă parte”.
Erdogan: situația de la Zaprojie e „o amenințare pentru întreaga lume”
După convorbirile avute cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, președintele turc Recep Erdogan a spus că intenționează să discute chestiunea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, cu președintele rus Vladimir Putin.
Vorbind jurnaliștilor pe 19 august la întoarcerea sa din Ucraina în Turcia, Erdogan a spus că situația de la centrala Zaporojie - cea mai mare de acest fel din Europa - este „o amenințare pentru întreaga lume”. Liderul turc a adăugat că în timpul convorbirilor avute joi la Liov, Zelenski a spus că dorește ca Rusia să demineze zona din jurul centralei.
„Vom discuta chestiunea cu dl Putin, și îi vom cere exact asta, așa încât Rusia să se achite de obligațiile sale în această privință, ca un pas important pentru pacea mondială. [Rușii] trebuie să facă acest pas. Ucraina are atât personal tehnic cât și forțe armate la Zaporojie. Și sunt capabili să asigure securitatea acolo, cu tehnicienii și militarii lor”, a mai spus Erdogan, care joi a afirmat „nu ne dorim încă un Cernobîl”.
Energoatom: e posibil ca Rusia să pregătească o provocare la Zaporojie
Compania nucleară de stat a Ucrainei Energoatom a spus pe 19 august că forțele rusești vor să oprească blocurile de alimentare de la centrala nucleară Zaporojie și să le deconecteze de la rețeaua ucraineană de electricitate, relatează Reuters.
În comunicatul său de vineri, Energoatom susține că e posibil ca Rusia, care deține controlul asupra centralei din sudul Ucrainei, să se pregătească pentru o „provocare pe scară largă” acolo. Joi, Moscova acuzase Kievul de exact același lucru, spunând că ucrainenii ar plănui o provocare la Zaporojie.
„Există informații că forțele ocupante ruse plănuiesc să închidă blocurile de alimentare și să le deconecteze de la rețeaua electrică din Ucraina în viitorul apropiat. Armata rusă caută furnizori de motorină pentru generatoarele care vor intra în funcțiune după închiderea blocurilor de alimentare, în absența unei surse externe de energie pentru sistemele de răcire a combustibilului nuclear”, se spune în declarația Energoatom de vineri, citată de Reuters.
Cea mai mare centrală atomică din Europa a fost ocupată de forțele rusești în martie, dar e operată în continuare de personal ucrainean, deși doar două din cele șase reactoare de acolo funcționează la ora actuală.
Oprirea centralei de la Zaporojie ar pune presiune în plus asupra rezervelor energetice ale Ucrainei, mai ales în sud. Ucraina se pregătește pentru cea mai grea iarnă de la declararea independenței și pentru o posibilă penurie energetică, relatează Reuters.
Un activist kazah, eliberat după 16 ani în închisoare pentru că ar fi organizat un protest
Un activist kazah care a fost condamnat alături de importantul poet disident Aron Atabek (Edigeev) pentru că a ajutat la organizarea protestelor care au dus la moartea unui ofițer de poliție în 2006 a fost eliberat după ce a petrecut 16 ani în spatele gratiilor.
Administrația coloniei penitenciare UK-161/2 din orașul nordic Qostanai a declarat pentru RFE/RL că Qurmanghazy Otegenov a fost eliberat mai devreme pe 19 august. Avocatul Gulmira Quatbek a confirmat eliberarea clientului său și a declarat că activiștii kazahi pentru drepturile omului l-au întâmpinat pe Otegenov la porțile penitenciarului.
Otegenov, Atabek și alți doi activiști au fost arestați în iulie 2006, după ce poliția a intrat în conflict cu proprietarii de locuințe din suburbia Snagyraq din Almatî, din cauza unei decizii judecătorești de a le demola casele, deoarece au fost construite „ilegal". Un ofițer de poliție a fost incendiat de protestatari și a murit la spital, câteva zile mai târziu.
În 2007, cei patru au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea după ce un tribunal i-a găsit vinovați de organizarea protestelor, lucru pe care activiștii și susținătorii lor l-au respins cu vehemență.
În timp ce se afla în închisoare, Atabek a publicat cartea Sufletul Eurasiei, în care îl critica pe președintele de atunci, Nursultan Nazarbaev. I s-a oferit posibilitatea unei eliberări anticipate în octombrie 2021, din cauza stării sale de sănătate extrem de fragile. A murit în noiembrie, în timp ce era tratat într-un spital din Kazahstan pentru COVID-19.
Ca pedeapsă pentru cartea sa, care a fost publicată după ce a fost scoasă pe ascuns din închisoare, Atabek a fost mutat de la o colonie penală la un penitenciar cu sistem celular timp de doi ani. Atabek a respins o ofertă de grațiere din partea guvernului în 2012, care ar fi pretins ca el să își recunoască vinovăția.
Metroul londonez nu mai circulă pe fondul intensificării acțiunilor sindicale în Marea Britanie
Sistemul de transport subteran din Londra a fost oprit pe 19 august din cauza unei greve privind locurile de muncă, salariile și pensiile.
„Îi sfătuim pe clienți să nu călătorească deloc cu metroul”, a declarat un purtător de cuvânt al sistemului de transport în comun. Greva are loc la o zi după o grevă națională a lucrătorilor feroviari care a dus la anularea a aproximativ 80% din trenurile de pasageri. O grevă similară a feroviarilor a fost programată pentru 20 august.
Acțiunile sindicale fac parte dintr-o campanie de vară în cadrul căreia lucrătorii din sectorul public și privat cer majorări salariale care să-i ajute să facă față creșterii prețurilor la alimente și energie. Lucrătorii poștali, avocații, lucrătorii din telecomunicații și cei din porturi au anunțat greve pentru sfârșitul acestei luni.
La Edinburgh, lucrătorii din domeniul salubrizării au început pe 18 august o grevă de 11 zile, chiar în momentul în care turiștii au început să sosească în oraș pentru Festivalul Edinburgh Fringe.
Inflația în Regatul Unit a ajuns la 10,1% în luna iulie.
Președintele indonezian Joko Widodo: Putin și Xi vor veni la summitul G20 din noiembrie
Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping intenționează să participe la summitul G20 care va avea loc pe insula indoneziană Bali în perioada 15-16 noiembrie, a declarat președintele indonezian Joko Widodo la 19 august.
Widodo a mai spus că a fost invitat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă Ucraina nu este membră a G20. Acesta ar fi confirmat că va participa fie în persoană, fie virtual.
Xi nu a făcut călătorii în afara țării de la începutul pandemiei COVID-19. Luna trecută, el a făcut prima sa călătorie în afara Chinei continentale, când s-a deplasat la Hong Kong.
Jakarta s-a confruntat cu presiuni occidentale pentru a-l exclude pe Putin din cauza invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, Indonezia a încercat să mențină o poziție neutră, iar Widodo a vizitat atât Kievul, cât și Moscova în acest an.
Summitul G20 are loc, de asemenea, într-un moment de mare tensiune între China și Statele Unite cu privire la statutul Taiwanului și la pretențiile chineze în Marea Chinei de Sud.
Autoritățile iraniene blochează codurile de verificare pe telefoanele mobile
Autoritățile iraniene au blocat utilizatorii de telefoane mobile să primească pe dispozitivele lor coduri de verificare în doi pași, într-o măsură menită să restricționeze și mai mult accesul la rețelele sociale și să filtreze accesul la informații.
Mai mulți utilizatori de rețele sociale au avertizat că mesajele-text care conțineau codurile de conectare pentru aplicațiile pentru Telegram, Twitter și WhatsApp sunt filtrate de operatorii de telefonie mobilă din Iran și nu mai pot fi primite. Acest lucru înseamnă că, dacă un utilizator din Iran este deconectat de la aplicație, nu se mai poate reconecta la cont. Unii utilizatori spun că Telegram ar mai putea transmite prin telefon coduri de acces utilizatorilor.
Guvernul iranian a încercat să impună restricții suplimentare asupra comunicațiilor bazate pe internet și este acuzat că a început în secret să pună în aplicare proiectul de lege privind protecția spațiului cibernetic, care transferă controlul asupra căilor de acces la internet ale Iranului către forțele armate și incriminează utilizarea VPN-urilor.
Se presupune că proiectul de lege este în curs de examinare de către o comisie parlamentară, în ciuda criticilor publice acerbe. Un proiect de lege publicat în luna iulie a anului trecut a stârnit îngrijorărea cu privire la consolidarea autorității legale a guvernului de a bloca site-urile web și platformele gestionate de companii străine care nu au un reprezentant local în Iran.
Camere de audiere moderne la MAI, pe bani americani
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și una dintre subdiviziunile sale, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA), dispun de trei camere de audiere conforme cu standardele internaționale. Încăperile au fost renovate și echipate într-un program implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.
În sediul central al MAI au fost modernizate două camere de audiere. Încăperile au fost dotate cu aer condiționat, alarmă de incendii, sistem de monitorizare video, izolare fonică și iluminare eficientă energetic. Într-un spațiu adiacent, au fost amplasate mijloacele tehnice de comunicare și monitorizare.
La Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI au fost echipate o cameră de audiere și un depozit de păstrare a corpurilor delicte. Camera de audiere este utilizată pentru intervievarea persoanelor în dosarele de corupție. Echipamentul instalat permite înregistrarea integrală a procesului de depunere a mărturiilor sau a audierilor. Ulterior, informația este analizată pentru a fi utilizată în procesul penal, fără posibilitatea de a interveni pe conținut.
Camera de păstrare din sediul SPIA servește pentru depozitarea corpurilor delicte și a altor obiecte care au legătură cu dosarele penale examinate. Anterior, încăperea nu corespundea rigorilor tehnice minime. După modernizare, aceasta este mobilată și dispune de un sistem de ventilare și recuperare de căldură.
Suprafața totală a încăperilor modernizate este de 70 metri pătrați, iar costurile de reconstrucție și dotare au constituit circa 500.000 lei.
Investitor american cunoscut pentru pozițiile pro-ucrainene, găsit mort în Washington DC
Un brocker de bursă american care a făcut avere pe piața rusă în anii 1990 și 2000, unul dintre cei care au deschis un elegant club de noapte în Moscova înainte de a părăsi țara, a fost găsit mort pe stradă, în Washington, D.C.
Poliția a declarat că investighează moartea lui Dan Rapoport, în vârstă de 52 de ani, care a fost găsit în fața unei clădiri de apartamente într-un cartier din nord-vestul SUA, Capitoal, dar spune că, deocamdată, nu există indicii că ar fi vorba despre un act criminal.
Rapoport era un susținător al lui Alexei Navalnîi și critica deschis războiul din Ucraina. Știrea a fost confirmată de soția lui Rapoport, Alyona.
Într-un raport preliminar al poliției se spune că ofițerii au răspuns la o sesizare referitoarea la cineva care s-a aruncat de la fereastra imobilului în seara zilei de 14 august, iar bărbatul, identificat ulterior ca fiind Rapoport, a fost dus la un spital din apropiere, unde a fost declarat mort. În raportul poliției se precizează că ofițerii au găsit asupra lui Rapoport când i-au găsit cadavrul pe trotuar, 2620 de dolari în numerar căști audio, un telefon mobil spart, un permis de conducere din Florida și alte obiecte. Victima purta șlapi.
Poliția spune că nu există martori ai incidentului. Brianna Burch, un purtător de cuvânt al poliției, a spus pentru RFE/RL că nu părea să fie nimeni cu Rapoport în acel moment și că nu au fost înregistrați martori. Ea a spus că nu are informații care să sugereze că acesta a lăsat un bilet de adio. Nu era clar dacă Rapoport locuia în clădirea de apartamente. El se mutase recent înapoi în Washington după ce a lucrat mai mulți ani în domeniul financiar în Ucraina.
Explozii în regiunea ucraineană Crimeea ocupată de Rusia
Cel puțin patru explozii au fost înregistrate în regiunea ucraineană ocupată de Rusia, Crimeea, în cursul nopții, în apropierea aeroportului militar Belbek, în afara orașului portuar Sevastopol, potrivit unor surse locale.
Guvernatorul impus de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaiev, a scris pe Telegram, în noaptea zilei de 18 august, că apărarea antiaeriană a doborât o dronă ucraineană. El a adăugat că exploziile nu au provocat pagube.
În aceeași zi, un oficial rus din orașul Kerci din Crimeea a declarat că au fost nevoiți să activeze apărarea antiaeriană. Kerci este situat în extremitatea estică a Crimeei și este punctul terminus al Podului Crimeei (numit și podul din strâmtoarea Kerci), o importantă legătură rutieră și feroviară construită de Rusia între regiunea ucraineană ocupată și partea continentală a Rusiei. Oficialul a declarat: „Nu există niciun pericol pentru oraș sau pentru pod".
Podul Crimeei a fost finalizat în mai 2018 și construcția lui a costat aproximativ patru miliarde de dolari. A fost un proiect de prestigiu semnificativ, menit să consolideze pretențiile Moscovei asupra Crimeei, inaugurat de președintele rus Vladimir Putin.
Bazele militare ruse din Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014, au fost zguduite de explozii în ultimele zile. Un depozit de muniții al armatei ruse din nordul Crimeei a explodat pe 16 august, într-un incident pe care autoritățile ruse l-au atribuit unui „sabotaj”.
În aceeași zi, o substație electrică din districtul Djankoi din peninsula de la Marea Neagră a explodat. Cauza acestei explozii a rămas necunoscută.
La 9 august, la baza aeriană Saki s-au înregistrat explozii care au distrus cel puțin nouă avioane militare, inclusiv avioane de luptă Su-30SM și bombardiere Su-24M.
Oficialii ucraineni au evitat să revendice public responsabilitatea pentru explozii, dar un înalt oficial ucrainean anonim a fost citat de New York Times spunând că o unitate militară ucraineană de elită care operează în spatele liniilor inamice a fost cea care a efectuat cel puțin o parte dintre atacuri.
La 31 iulie, festivitățile de Ziua Marinei rusești din Sevastopol au fost anulate după ce o lovitură cu dronă asupra sediului central al Flotei rusești din Marea Neagră a rănit șase persoane.
Rudele kazahilor arestați în timpul protestelor din ianuarie cer rejudecarea proceselor
Rudele unor cetățeni kazahi care au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea sub acuzația de participare la dezordine în masă și de furt de arme de foc în timpul protestelor antiguvernamentale fără precedent din ianuarie, soldate cu cel puțin 238 de morți, au cerut eliberarea lor sau rejudecarea procesului.
Membrii apropiați ai familiilor, inclusiv mame și soții, și-au prezentat cererile în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la 18 august la Almatî și la care a participat Rysbek Sarsenbaiuli, membru al Comisiei publice care investighează tulburările din ianuarie.
Biroul Procurorului General al Kazahstanului a declarat că peste 10 000 de persoane au fost arestate în urma vărsării de sânge din ianuarie, iar peste 5300 de persoane au fost inculpate. Până în prezent, 834 de persoane au fost condamnate la diverse pedepse cu închisoarea în cadrul unor procese rapide.
Sarsenbaiuli a declarat că investigațiile au fost conduse neprofesionist, cu încălcări ale legii, adăugând că mulți suspecți au fost bătuți și torturați după ce au fost arestați.
Zelenski: Ucraina și ONU au convenit asupra obiectivelor misiunii AIEA la centrala nucleară Zaporojie
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a fost de acord cu obiectivele misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară Zaporojie în cadrul discuțiilor cu secretarul general al ONU și cu liderul Turciei.
Zelenski a declarat într-o conferință de presă, la 18 august, după discuțiile din orașul Lvov din vestul Ucrainei, că Rusia ar trebui să își retragă imediat forțele și să înceteze bombardamentele de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. În timp ce liderul ucrainean purta discuții cu președintele turc Tayyip Erdogan și cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că plănuiesc să organizeze o „provocare” la centrala, cea mai mare din Europa, situată în regiunea Zaporojie.
Temerile legate de riscul unui dezastru nuclear de tip Cernobîl au crescut, deoarece Kievul și Moscova se acuză reciproc de bombardarea centralei controlate de Rusia, ceea ce a determinat apeluri pentru o misiune a AIEA la centrală.
Guterres s-a declarat „foarte îngrijorat” de situația de la centrală și a spus că aceasta trebuie demilitarizată, adăugând: „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume - orice potențială pagubă la Zaporojie este sinucigașă".
O colaboratoare a serviciului rus al RFE/RL a început greva foamei în închisoare
Jurnalista rusă încarcerată Elena Șukaieva, care colaborează la Serviciul rus al RFE/RL și la alte câteva instituții media independente, a început o grevă a foamei pentru a protesta față de sentința de 14 zile de închisoare pronunțată la 17 august în orașul Ekaterinburg din Urali pentru că a postat online materialele de investigație ale politicianului de opoziție încarcerat Alexei Navalnîi.
Grupul pentru drepturile omului OVD-Info a declarat pe 18 august că Șukaieva a spus că face greva foamei în semn de protest „împotriva comportamentului arbitrar al poliției, împotriva a denaturării bunului simț și a cedării judecătorilor la orice fantezie a poliției".
Șukaieva a fost condamnată la 14 zile de închisoare după ce un tribunal din Ekaterinburg a găsit-o vinovată de propagarea și afișarea publică a simbolurilor unei organizații extremiste.
Anul trecut, Rusia a declarat Fundația Anticorupție a lui Navalnîi drept „extremistă” și a interzis utilizarea tuturor simbolurilor legate de grup, ca parte a unei represiuni tot mai ample împotriva disidenței.
Președinția cehă a UE susține primirea României în spațiul Schengen
Președinția cehă a Uniunii Europene susține primirea României în spațiul Schengen, în vreme ce Bucureștiul speră ca acest obiectiv să avanseze pe perioada celor șase luni în care Praga asigură președinția Consiliului UE, a afirmat joi, la Praga, ministrul de externe român Bogdan Aurescu, potrivit portalului CaleaEuropeană.ro, care citează un comunicat al diplomației de la București.
Bogdan Aurescu a avut la Praga consultări politice cu omologul său ceh Jan Lipavský, cu care a discutat despre agresiunea Rusiei în Ucraina și impactul regional al acesteia, cooperarea în cadrul Alianței Nord Atlantice, precum și chestiuni ce țin de securitatea energetică și de extinderea Uniunii Europene.
„L-am asigurat pe Bogdan Aurescu de sprijinul nostru pentru primirea României în Schengen”, a scris Jan Lipavský într-o postare pe Twitter.
Volodimir Zelenski a cerut ONU să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Națiunilor Unite să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, după creșterea temerilor legate de securitatea centralei atomice ocupată de ruși din cauza luptelor care se dau acolo și a desfășurării de trupe rusești în incinta centralei.
În cadrul convorbirilor avute la Liov cu secretarul general ONU, Antonio Guterres, și cu președintele turc Recep Erdogan, Zelenski a abordat și chestiunea exporturilor ucrainene de cereale din porturile de la Marea Neagră, care au fost repornite recent după semnarea unui acord între Rusia și Ucraina mediat de ONU și de Turcia.
Zelenski a mai spus că o atenție deosebită trebuie acordată la ceea ce el a numit șantajul nuclear al Rusiei în ce privește centrala de la Zaporojie. Liderul de la Kiev a adăugat că „terorismul deliberat” de care dă dovadă agresorul poate avea consecințe catastrofice pentru toată lumea.
Președintele ucrainean a spus că ONU trebuie să asigure securitatea clădirilor strategice de la Zaporojie, demilitarizarea completă a zonei și completa ei eliberare de sub ocupația rusească.
Armata rusă a ocupat centrala atomică de la Zaporojie în martie, la puțin timp după lansarea de către Rusia a invaziei neprovocate în Ucraina. Centrala, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost bombardată frecvent în ultimele săptămâni, generând temeri privind declanșarea unui dezastru nuclear.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și comunitatea internațională și-au exprimat îngrijorarea profundă privind riscul unui dezastru nuclear acolo, după ce au fost raportate lupte în vecinătatea centralei. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții la fața locului de către experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar Moscova a respins ideea unei misiuni internaționale de inspecție care să călătorească la Zaporojie prin regiunea Kiev, deși a promis că va face totul pentru a asigura accesul AIEA la centrală.
Rusia a trimis la Kaliningrad trei avioane de luptă înarmate cu rachete hipersonice Kinjal
Ministerul rus al a Apărării a anunțat joi că a trimis în enclava Kaliningrad trei bombardiere Mig-31-E cu rachete hipersonice Kinjal la bord, a relatat agenția Interfax, citată de Reuters.
Agenția de stat RIA citează ministerul Apărării cu declarația că avioanele MiG vor fi în misiune acolo 24 de ore din 24.
Enclavă rusească la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania, ambele membre NATO și ale Uniunii Europene, a intrat recent în atenția lumii, după ce Lituania a lărgit restricțiile privind comerțul pe teritoriul său dinspre Rusia către Kaliningrad, Moscova spunând că va riposta la această măsură.
Joi dimineață, ministerul finlandez al Apărării a anunțat că două avioane rusești MiG-31 sunt bănuite că au violat spațiul aerian finlandez în apropiere de localitatea Porvoo, din Golful Finlandei, la 150 de kilometri depărtare de Rusia.
Moscova spune că propunerea ONU de demilitarizare a zonei din jurul centralei atomice Zaporojie e inacceptabilă
Autoritățile ruse resping propunerea secretarului general ONU, Antonio Guterres, de a demilitariza zona din jurul centralei nucleare Zaporojie.
Purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Ivan Neceaev, a spus la o conferință de presă că propunerea este „inacceptabilă”.
Armata rusă a ocupat centrala atomică de la Zaporojie în martie, la puțin timp după lansarea de către Rusia a invaziei neprovocate în Ucraina. Centrala, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost bombardată frecvent în ultimele săptămâni, generând temeri privind declanșarea unui dezastru nuclear.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și comunitatea internațională și-au exprimat îngrijorarea profundă privind riscul unui dezastru nuclear acolo, după ce au fost raportate lupte în vecinătatea centralei. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții la fața locului de către experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar Moscova a respins ideea unei misiuni internaționale de inspecție care să călătorească la Zaporojie prin regiunea Kiev, deși a promis că va face totul pentru a asigura accesul AIEA la centrală.
Washingtonul va purta tratative comerciale cu Taiwanul
Guvernul american va purta tratative comerciale cu Taiwan-ul, într-un semnal de susținere a democrației acestei insule despre care China susține că e teritoriul său, făcând ca Beijing-ul să avertizeze joi că va lua măsuri, dacă va fi nevoie, pentru a-și „apăra suveranitatea”.
Anunțul Washingtonului legat de tratativele comerciale a venit după ce China a lansat mai multe rachete în Marea Galbenă pentru intimidarea Taiwanului, după ce președinta Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Nancy Pelosi, a vizitat insula, fiind cel mai înalt demnitar american care a făcut o vizită în Taiwan în ultimii 25 de ani.
Guvernului președintelui chinez Xi Jinping a criticat plănuitele tratative comerciale, pe care le-a numit o violare a principiului Chinei potrivit căruia Taiwan-ul nu are dreptul să aibă relații externe. Beijing-ul a avertizat de asemenea Washingtonul să nu încurajeze insula să facă din independența sa de facto ceva permanent, un pas despre care autoritățile chineze spun că va duce la război.
Tot joi, armata taiwaneză a lansat manevre militare, cu rachete și tunuri simulând riposta la un atac cu rachete al Chinei.
Taiwan-ul și China s-au separat în 1949 după un război civil, și nu au relații oficiale, dar mențin schimburi comerciale și de investiții de miliarde de dolari.
Insula nu a făcut niciodată parte din Republica Populară Chineză, însă Partidul Comunist aflat la guvernare în China spune că e obligat să unească Taiwan-ul cu China continentală cu forța, dacă va fi nevoie.
Oleg Deripaska l-a dat în judecată pe Alexei Navalnîi
Miliardarul rus Oleg Deripaska l-a dat în judecată pe opozantul rus Alexei Navalnîi pentru o anchetă a echipei lui Navalnîi despre presupuse conexiuni de corupție între Deripaska și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.
Navalnîi a anunțat pe Twitter pe 17 august că Deripaska a cerut ștergerea de pe internet a anchetei și o declarație oficială de respingere a afirmațiilor că el îl plătește în mod regulat pe Lavrov și susține financiar „a doua sa familie”.
Ancheta, numită „Iahturi, mită și o amantă. Ce ascunde ministrul Lavrov”, a apărut toamna trecută. Deripaska îi mai cere lui Navalnîi să scoată de pe internet o fotografie cu el și cu Serghei Lavrov în Japonia, precum și toate referirile la presupusele sale legături cu Paul Manafort, fostul șef al campaniei electorale a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Deripaska, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, este unul din oligarhii ruși afectați de sancțiunile occidentale pentru invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia.
Dodon rămâne în arest la domiciliu. Procurorii i-ar putea înainta noi învinuiri
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a prelungit cu încă 30 de zile arestul la domiciliu al fostului președinte Igor Dodon, învinuit pe mai multe capete de acuzare, inclusiv de corupție și trădare de patrie. Dodon, care pledează nevinovat, a anunțat prin avocații săi că va contesta decizia, pe care o consideră neîntemeiată.
Procurorii au cerut prelungirea arestului motivând că există în continuare riscul eschivării, al ingerinței în actul de urmărire penală, de distrugere de probe și de influențare de martori din partea fostului președinte. „Am prezentat probe noi și, în opinia noastră, suficiente care confirmă actualitatea acestor riscuri”, a declarat Petru Iarmaliuc, șeful grupului de procurori care se ocupă de caz.
El a anunțat că fostului președinte urmează să-i fie înaintate noi învinuiri, dar nu a precizat care anume: „În prezent se investighează 10 componente de infracțiuni pe cauza penală de învinuire. Învinuirea urmează să fie completată pe toate aceste aspecte”.
Procurorul a mai spus că Dodon a încălcat interdicția de a comunica cu persoane suspectate în dosarul în care este învinuit, în timpul aflării în arest la domiciliu. Fostul președinte ar fi comunicat pe ascuns, prin Telegram, cu persoane care au tangență cu dosarul în care este învinuit, telefonul mobil ajungând ulterior la o persoană aflată în afara țării.
„Urmează să stabilim cum a fost transmis acel telefon, ce legături are Igor Dodon cu acea persoană, pentru a documenta și a arăta comportamentul vădit al învinuitului de a distruge probele și de a crea impedimente la efectuarea urmării penale”, a precizat Petru Iarmaliuc.
Vorbindu-le jurnaliștilor în timp ce judecătorii se aflau în deliberări, Igor Dodon a lansat noi acuzații politice la adresa guvernării PAS. Fostul președinte a respins din nou acuzațiile care i se aduc spunând că e vorba de o comandă politică.
„Mi-am asumat această luptă. Sunt primul interesat ca aceste dosare să fie duse până la urmă și o să-mi demonstrez în instanță nevinovăția, pe toate capetele de acuzare”, a spus Dodon.
În opinia lui, procurorii nu au prezentat probe noi și argumente suplimentare care să justifice arestul la domiciliu. „Ei se tem, pentru că imediat ce ies din arestul la domiciliu, o să merg prin țară, în fiecare raion, ca să discut cu oamenii. Ei se tem de asta pentru că oamenii o să vină apoi la Chișinău cu mine”, a explicat fostul președinte.
Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai și este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Asta după ce procurorii anticorupție au efectuat percheziții în mai multe imobile deținute de Dodon și de rudele lui. În urma perchezițiilor, au fost depistate și puse sub sechestru mijloace financiare în sumă totală de peste 2 milioane lei, care ar putea fi ulterior confiscate.
Igor Dodon este cercetat penal și într-un alt dosar, numit generic „Energocom”, fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu în interesul unui grup criminal organizat în 2008-2009, pe când era ministru al economiei și comerțului. El ar fi eliberat atunci un aviz în baza căruia Energocom a semnat un contract de procurare a energiei electrice de la o companie din Ungaria. Asta în condițiile în care Energocom avea deja încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai mic cu aproape 30%.
Potrivit procurorilor, statul ar fi fost prejudiciat în acest caz cu peste 123 milioane de lei, echivalentul a circa 12 milioane de dolari, banii fiind transferați pe contul unei companii offshore. Procurorii au anunțat pe 9 august că au finalizat urmărirea penală în privința ex-președintelui în acest dosar și l-au trimis în judecată. Și în acest caz, Igor Dodon pledează nevinovat și susține că este vorba de justiție televizată.
Estonia, atacată cibernetic după înlăturarea unui monument sovietic
Estonia a fost ținta „celor mai ample atacuri cibernetice din 2007 încoace”, la scurt timp după ce a înlăturat un monument din epoca sovietică într-o regiune cu o majoritate etnică rusă considerabilă, au anunțat autoritățile.
Grupul de hackeri ruși Killnet a revendicat atacul, afirmând, pe contul său de Telegram, la 17 august, că a blocat accesul la peste 200 de instituții estone de stat și private, inclusiv la un sistem online de identificare a cetățenilor. Grupul Killnet spune că a întreprins această acțiune după ce un tanc sovietic Tu-34 a fost mutat din locul public din orașul Narva unde era expus într-un muzeu pe 16 august.
„Ieri, Estonia a fost supusă celor mai ample atacuri cibernetice cu care s-a confruntat din 2007 încoace”, scrie pe Twitter Luukas Ilves, subsecretar pentru reforma digitală în cadrul Ministerului estonian al Afacerilor Economice și Comunicațiilor. Cu toate acestea, Ilves spune că atacurile pentru blocarea serviciilor au fost „ineficiente” și au fost „în mare măsură neobservate” de către restul populației.
„Cu câteva excepții mici și neimportante, site-urile web au rămas complet disponibile pe tot parcursul zilei”, a adăugat el. „E-Estonia este în funcțiune”, a adăugat Ilves, folosind porecla primită de țara baltică, văzută ca un pionier al digitalizării în Europa.
Jumătate dintre dispecerii de zbor din Rusia sunt în concediu forțat
Jumătate dintre dispecerii de zbor din Rusia au fost puși în concediu forțat din cauza efectelor sancțiunilor occidentale care aduc prejudicii industriei turistice naționale, a declarat un oficial al sindicatului.
Serghei Kovaliov, președintele Sindicatului Federal al Controlorilor de Trafic Aerian din Rusia, a făcut această afirmație într-o plângere trimisă la începutul acestei săptămâni la Procuratura Generală. Rusia are aproximativ 30 000 de dispeceri de zbor, ceea ce implică faptul că 15 000 au fost trimiși în concediu neplătit.
Industria aviatică din Rusia - foarte dependentă de tehnologia și rutele occidentale - a fost printre domeniile cele mai afectate de sancțiunile radicale declanșate de invazia Moscovei în Ucraina.
Concediul forțat poate dura de la câteva zile până la câteva luni, lucrătorii primind două treimi din salariul de bază în această perioadă, potrivit legislației ruse.
Aproximativ 135 000 de lucrători ruși se aflau în concediu forțat, a declarat în iunie ministrul Muncii, Anton Kotiakov. Mulți dintre ei provin din industria auto din Rusia, care a ajuns aproape la un punct mort în luna mai din cauza sancțiunilor.
