Gazprom a acordat „în mod excepțional” companiei Moldovagaz o amânare până la 1 septembrie a plății în avans pentru livrările de gaze pentru august, a anunțat pe 22 august, șeful Moldovagaz Vadim Ceban, citat de presa de la Chișinău.

Potrivit Jurnal.md, Ceban a anunțat că Moldovagaz nu a putut plăti în avans Gazprom-ului banii pentru august și a solicitat furnizorului rus extinderea termenului de achitare până la sfârșitul anului.

### Vezi și... ###

Sergiu Tofilat: Datoria malului drept la gaze a fost majorată artificial de Gazprom cu cel puțin 958 de milioane USD

Conform contractului încheiat cu Gazprom, Moldovagaz urma să achite integral până pe 20 august gazele naturale consumate în iulie și 50% din gazele pentru august. E vorba de 18 milioane de dolari, bani pe care Moldovagaz spune că nu-i are. Ceban a precizat că plata pentru iulie a fost achitată integral.

Vadim Ceban mai susține că majorarea tarifelor până la 23 de lei pentru un metru cub de gaze de către ANRE este insuficientă, Moldovagaz insistând asupra unui tarif de 30 de lei pentru un metru cub.

Autoritatea pentru reglementare în energetică spune însă că prețul cerut de Moldovagaz conține costuri care nu se regăsesc în Metodologia de calculare a tarifelor, relatează Jurnal.md.

Autoritățile ruse solicită întrunirea Consiliului de Securitate ONU pentru discutarea situației de la centrala nucleară Zaporojie, din Ucraina, relatează agenția rusă oficială de presă RIA, citându-l pe adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianksi.

Centrala atomică Zaprojie, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost ocupată de Rusia în martie, la puțin timp după declanșarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina pe 24 februarie.

Centrala a fost în mod repetat atacată în ultimele săptămâni, generând temerea că un nou dezastru nuclear s-ar putea declanșa într-o țară bântuită încă de moștenirea catastrofei din 1986 de la Cernobîl.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Rusia și Ucraina se acuză reciproc de „terorism nuclear”

Pe 22 august, președintele american Joe Biden, cel francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul britanic în exercițiu Boris Johnson au îndemnat la reținere și responsabilitate militară în jurul centralei, și au cerut ca inspectorilor Agenției ONU pentru energie atomică să li se permită urgent accesul acolo.

Oficialitățile ucrainene a spus că Rusia nu a luat în seamă avertismentele și a bombardat din nou în noaptea de 21 spre 22 august zone din jurul centralei.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în mai multe rânduri pentru atacurile de la Zaporojie.

Comandantul-șef al Ucrainei Valeri Zalujni spune că aproape 9.000 de militari ucraineni au fost uciși de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.

Vorbind la o conferință din 22 august, Zalujni a spus că întreaga țară, nu doar armata, ia parte la război, și că mulți copii și multe soții au tați și soți „pe liniile frontului, și mulți dintre ei s-ar putea afla printre cei aproape 9.000 de eroi care au fost uciși” pe câmpul de luptă.

Cele două părți în conflict au fost până acum extrem de precaute în a da publicității cifre ale pierderilor suferite de la începerea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina pe 24 februarie.

### Vezi și... ###

„Ucraina nu va tolera”. Avertismentul lui Zelenski înainte de Ziua Independenței

Ultima oară când autoritățile ucrainene au anunțat pierderile a fost în aprilie, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că 3.000 de militari ucraineni au murit în luptele cu ocupanții ruși și alți 10.000 au fost răniți.

Pentru Moscova însă, numărul militarilor ruși uciși în Ucraina este secret de stat și rareori a actualizat bilanțul pierderilor. Ultima oară a fost pe 25 martie, când a anunțat că 1.351 de militari ruși au murit în Ucraina.

Autoritățile ucrainene susțin că numărul rușilor care și-au pierdut viața în războiul declanșat de Rusia în Ucraina s-ar apropia de 45.500

Bulgaria trebuie să discute cu Gazprom reluarea livrărilor de gaze oprite în aprilie, a declarat pe 22 august ministrul bulgar interimar al energiei, Rossen Hristov, fără să spună când vor fi reluate aceste discuții.

El a afirmat că săptămâna aceasta Sofia va discuta cu oficialitățile azere mărirea livrărilor de gaz din Azerbaidjan, și va discuta despre astfel de livrări și cu comercianții de gaze din Turcia.

„Având în vedere cererea de gaze din industrie și solicitările sindicatelor, în realitate tratativele cu Gazprom despre reluarea livrărilor sunt inevitabile”, a spus ministrul.

### Vezi și... ###

Bulgarii fac presiuni asupra guvernului interimar pentru independența față de gazul rusesc

Sute de persoane au luat parte pe 10 august la un al doilea protest prin care se cere Bulgariei să continue calea spre independența față de Rusia în domeniul gazelor naturale.

Protestatarii s-au adunat în fața clădirii prezidențiale din Sofia și au declarat că doresc ca guvernul interimar să renunțe la gazul rusesc și să mențină politicile fostului guvern pro-occidental. Pe un banner se putea citi: „Refuzăm să fim dependenți de Gazprom și să finanțăm războiul scandalos al lui Putin!"

Gazprom a oprit livrarea de gaz către Bulgaria pe 27 aprilie, după ce Sofia a refuzat să plătească gazul în ruble, potrivit unei scheme comerciale adoptată de președintele rus Vladimir Putin ca ripostă la sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia neprovocată din Ucraina.

Contractul dintre Gazprom și Bulgargaz, încă în vigoare, expiră la sfârșitul anului.

Guvernul anterior în frunte cu premierul Kiril Petkov spunea că a notificat lunar Gazpromul că Sofia e dispusă să plătească pentru gaz în dolari americani, cum e stabilit în contract, fără să primească însă nici un răspuns de la gigantul energetic de stat rus.

### Vezi și... ###

Trei măsuri pentru economisirea energiei: pe cine vizează și ce controverse ridică

Uniunea Europeană va discuta lansarea unui program major de instruire militară a forțelor ucrainene în țările învecinate, a anunțat pe 22 august coordonatorul politicii externe și de securitate al UE, Josep Borrell.

Vorbind la o conferință de presă la Santander, nordul Spaniei, Borrell a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare la o reuniune a miniștrilor apărării din UE care va avea loc la Praga.

„Bineînțeles că va fi o misiune importantă”, a spus Borrell, adăugând: „orice misiune trebuie să se ridice la nivelul conflictului”.

Echipamentul militar și informațiile puse la dispoziție de Statele Unite și de Europa occidentală au ajutat forțele ucrainene să încetinească, dar nu să oprească, înaintarea trupelor Rusiei în estul Ucrainei și de-a lungul coastelor ucrainene de la Marea Neagră.

„Pare rezonabil ca un război care durează și pare setat să dureze să aibă nevoie de un efort, nu numai în ce privește aprovizionarea cu material. Acest lucru se discută între statele membre și va fi discutat la nivel politic săptămâna viitoare”, a mai spus Josep Borrell, fără să ofere alte detalii.

### Vezi și... ###

Un prim contingent de recruți ucraineni a ajuns pentru instrucție în Marea Britanie

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a acuzat serviciile secrete ucrainene de uciderea Dariei Dughin, fiica ideologului naționalist rus Aleksandr Dughin, unul din principalii arhitecți ai invaziei ruse în Ucraina.

Kievul a negat vehement orice legătură cu moartea Dariei Dughin, care a fost ucisă în explozia mașinii în care se afla, pe 20 august, în regiunea Moscova.

Într-un comunicat dat publicității pe 22 august, FSB pretinde că autorul crimei ar fi fost un ucrainean care a părăsit după aceea Rusia prin Estonia. FSB nu a prezentat nicio dovadă care să susțină această acuzație.

Agenția oficială rusă de știri TASS citează o sursă neidentificată din FSB cu declarația că bomba a fost detonată de la distanță. TASS nu a dat alte detalii.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a negat că Ucraina s-ar afla în spatele uciderii Dariei Dughin imediat după ce s-a relatat despre ea, și a repetat această afirmație pe 22 august, spunând că încercările de a învinui Kievul pentru acest incident sunt „inutile”.

Comisia pentru investigații de la Moscova spune că a deschis o anchetă în acest caz pentru a încerca să stabilească ce anume s-a întâmplat.

Potrivit unor membri ai familiei citați de presa din Rusia, Dughin și fiica sa, descrisă drept jurnalist și analist politic, luau parte la un eveniment în afara Moscovei, iar la plecare Dughin a decis în ultimul moment să schimbe mașinile, fiica sa aflându-se în automobilul ideologului când s-a produs explozia.

Aleksandr Dughin este un autor și ideolog rus de extremă-dreapta, despre care se spune că ar fi „ghidul spiritual” al invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina. El a cerut în repetate rânduri absorbția Ucrainei în Rusia și e unul din principalii ideologi ai așa-numitei mișcării neo-eurasianiste din Rusia, pe care observatorii politici o descriu drept fascistă, pentru că promovează o perspectivă de extremă-dreapta a locului Rusiei pe scena internațională, și despre care unii spun că se aseamănă cu nazismul.

Putin s-a făcut în câteva rânduri ecoul discursului expansionist al lui Dughin și deși nu e clar cât de mare e influența sa asupra Kremlinului, acesta a fost descris drept „creierul lui Putin”.

Atât Aleksandr Dughin cât și fiica sa s-au pronunțat ferm în favoarea războiului dus de Rusia în Ucraina.

Comisia Europeană va aloca 26,2 milioane de euro pentru consolidarea cooperării cu R. Moldova și Ucraina. Potrivit Delegației UE în R. Moldova, acest lucru va ajuta la dezvoltarea serviciilor de sănătate, consolidarea capacității instituționale a autorităților publice ucrainene și moldovene, finanțarea proiectelor de educație, cercetare și incluziune socială, precum și programelor de formare profesională pentru refugiați.

Anterior, Comisia Europeană a propus să transfere această sumă, planificate inițial pentru cooperarea cu Rusia și Belarus în perioada 2021-2027, către aceleași programe cu Ucraina și Republica Moldova.

„Apropierea persoanelor care locuiesc de ambele părți ale frontierei externe a UE și consolidarea colaborării dintre regiunile UE și părțile interesate locale cu partenerii ucraineni și moldoveni reprezintă un pas concret pentru a promova pacea și securitatea în regiune”, a declarat comisarul UE pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ca urmare a agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, în martie 2022, Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul său, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului European de Vecinătate (ENI CBC) și programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.

Prin urmare, patru programe Interreg transfrontaliere – care implică Ucraina și Moldova, Ungaria/Slovacia/România/Ucraina, Polonia/Ucraina, România/Moldova și România/Ucraina – și două programe transnaționale – Programul Transnațional Dunărea și Interreg NEXT Bazinul Mării Negre – vor beneficia de o finanțare cu 68% mai mare pentru anul 2022.

Iranul susține că Washingtonul „tergiversează" negocierile indirecte pentru relansarea unui acord nuclear istoric și a declarat că schimbul de deținuți cu Statele Unite despre care se vorbește nu are legătură cu discuțiile nucleare.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a declarat la 22 august, în cadrul unei conferințe de presă la Teheran, că doar câteva puncte mai trebuie rezolvate în cadrul discuțiilor, dar acestea sunt foarte importante. „Americanii tergiversează și există o inacțiune din partea părților europene... America și Europa au nevoie de un acord mai mult decât Iranul”, a spus el.

Kanaani a declarat că Iranul dorește un acord durabil care să îi păstreze drepturile legitime. Iranul a convenit Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) în 2015, împreună cu SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China. În cadrul acestui acord, Iranul a fost de acord să își limiteze îmbogățirea uraniului sub supravegherea inspectorilor ONU, în schimbul ridicării majorității sancțiunilor economice.

În 2018, Donald Trump, președintele de atunci al Statelor Unite, a contestat unilateral pactul nuclear, reintroducând sancțiuni dure împotriva Iranului. Teheranul a reacționat prin revenirea treptată asupra obligațiilor asumate în cadrul acordului, cum ar fi îmbogățirea uraniului.

Negociatorii din Iran, Rusia și UE - precum și, indirect, Statele Unite - au reluat discuțiile privind acordul nuclear cu Teheranul la 4 august la Viena, după un blocaj de luni de zile al negocierilor. Iranul a încercat să obțină garanții că niciun viitor președinte american nu va renunța la JCPOA dacă acesta va fi reluat.

La 21 august, Albania a anunțat că investighează motivele pentru care doi ruși și un ucrainean au încercat să intre într-o fabrică militară, iar poliția a reținut patru cetățeni cehi care se aflau, de asemenea, în apropierea unei alte fabrici militare.

Ministerul Apărării a precizat că autoritățile au arestat doi ruși și un ucrainean care încercau să intre într-o uzină militară din centrul Albaniei.

Comunicatul a precizat că doi soldați albanezi au fost răniți în timp ce încercau să îi împiedice pe cei trei cetățeni străini - doi bărbați și o femeie - să facă fotografii la fabrica Gramsh, situată la aproximativ 80 de kilometri sud de capitala Tirana.

Ministrul Apărării, Niko Peleshi, a declarat la 21 august că este prea devreme pentru a fi sigur de motiv, dar a făcut referire la geopolitică - indicând aparent o posibilă legătură cu invazia Rusiei în Ucraina, care a fost criticată de guvernul albanez. Prim-ministrul albanez Edi Rama a declarat că cele trei persoane sunt „suspectate de spionaj”.

Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a trimis în judecată dosarul penal în privința unui fost șef de direcție a Inspectoratului Național de Investigații (INI), acuzat de falsuri în declarațiile de avere și interese personale. Surse din cadrul procuraturii au spus Europei Libere că este vorba de Nicolae Gavriliţ.

Potrivit procurorilor, fostul șef de direcție nu a trecut în declarațiile de avere depuse în 2017, 2019 și 2020 o casă pe care o deține în municipiul Chișinău. Imobilul, al cărui proprietar efectiv este, era înregistrat formal pe numele părinților. Nicolae Gavriliț mai este acuzat că a inclus, în aceleași declarații de avere, date false pentru a putea justifica venituri de peste 3 milioane de lei pe care le-ar fi obținut din împrumuturi. Procurorii au constat că aceste împrumuturi nu au existat în realitate.

Fostului șef de la INI i se mai impută că nu a declarat un automobil înregistrat pe numele soției sale, în declarația de avere pentru anul 2019. Iar în cea pentru anul 2020, a tăinuit veniturile salariale ale soției și un teren de 0,0598 ha din mun. Chișinău, inclusiv a diminuat suprafața apartamentului în care locuiește și a inclus date false despre valoarea unui garaj pe care îl deține.

Nicolae Gavriliț este cercetat în libertate. Pe 10 martie, procurorii au efectuat mai multe percheziții la domiciliul, biroul de serviciu și în automobilul acestuia și au ridicat mai multe documente, agende, un telefon mobil, calculatoare și purtătoare de informații.

În februarie 2020, Gavriliț a fost suspendat din funcţia de șef al Direcţiei investigare a fraudelor economice din cadrul INI de către fostul ministru de interne, Pavel Voicu. Pe numele lui a fost pornită atunci o anchetă de serviciu în baza unor plângeri de abuzuri din partea agenţilor economici. Ulterior, Gavriliț a fost repus în funcţie.

Potrivit procurorilor, Nicolae Gavriliț mai este cercetat într-un alt dosar penal, pornit în aprilie 2022 pentru îmbogățire ilicită.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino, care leagă Ucraina de România prin Republica Moldova, ocolind regiunea transnistreană, a fost dat în exploatare luni, 22 august.

La eveniment au participat miniștrii infrastructurii din Moldova și Ucraina, Andrei Spînu și Alexander Kubrakov. Vicepremierul Spînu a publicat pe Facebook un scurt video filmat din locomotiva care s-a deplasat pe tronsonul redevenit funcțional după 2 luni de lucrări.

Reabilitat după 25 de ani, acest tronson strategic are aproximativ 23 de km, dintre care 1,2 km pe teritoriul Republicii Moldova, și va fi pus circulație în septembrie, inițial pentru transportul de marfă.

„Relansarea circulației pe tronsonul de cale ferată Berezino-Basarabeasca va transforma orașul Basarabeasca într-un hub logistic internațional, prin intermediul căruia va fi asigurată conexiunea porturilor din Iujnîi, Odesa, Cernomorsk, Belgorod-Dnestrovsk, Izmail, Reni, Giurgiulești, Galați, Brăila și Constanța”, a anunțat anterior Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Poliția a înaintat acuzații de terorism împotriva fostului prim-ministru pakistanez Imran Khan, au anunțat autoritățile la 22 august. Această decizie poate tensiona și mai mult tensiunile politice din țară.

Acuzațiile de terorism au fost formulate în urma unui discurs ținut de Khan la Islamabad, în timpul căruia a promis că va da în judecată mai mulți ofițeri de poliție și un judecător și a afirmat că un colaborator apropiat a fost torturat după arestarea sa. Partidul de opoziție al lui Khan, Tehreek-e-Insaf, a publicat online înregistrări video în care apar susținători care înconjoară locuința fostului prim-ministru pentru a împiedica poliția să îl aresteze. Sute de persoane au venit acolo încă din dimineața zilei de 22 august.

Asistentul politic al lui Khan, Shahbaz Gill, a fost arestat și acuzat de trădare la începutul acestei luni, după ce a îndemnat soldații și ofițerii să refuze să se supună „ordinelor ilegale” ale conducerii militare. În conformitate cu legislația pakistaneză, trădarea este pasibilă de pedeapsa cu moartea. Khan, care a venit la putere în 2018, a fost înlăturat în aprilie printr-un vot de neîncredere, opoziția acuzându-l de proastă gestionare economică, pe fondul creșterii inflației și al problemelor economice.

Pe 21 august, Khan a acuzat guvernul că a blocat temporar YouTube pentru a împiedica accesul în direct la discursul său de la un miting politic.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat la 21 august că sârbii minoritari care lucrează în instituțiile din Kosovo își vor părăsi locurile de muncă dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt "persecuției" lor.

### Vezi și... ###

Autoritățile din Kosovo au anunțat că o patrulă de poliție a fost ținta unor focuri de armă în nordul țării

Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au reapărut la sfârșitul lunii trecute, când Pristina a declarat că documentele de identitate și plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor sârbești nu vor mai fi valabile pe teritoriul Kosovo. Sârbii, care locuiesc mai ales în nordul Kosovo, au reacționat cu furie, ridicând baraje rutiere și trăgând cu armele în aer și în direcția ofițerilor de poliție din Kosovo. Nimeni nu a fost rănit.

Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a amânat cu o lună punerea în aplicare a măsurii, până la 1 septembrie, după aparente presiuni din partea Occidentului. Discuțiile patronate de Uniunea Europeană (UE) la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, nu au reușit să depășească divergențele.

Kurti și Vučić , care au purtat discuții la Bruxelles, au convenit să reia discuțiile înainte de 1 septembrie pentru a evita noi tulburări, dar Vučić a declarat că nu este optimist. El a spus că Kurti a respins toate „soluțiile de compromis” pe care le-a propus.

### Vezi și... ###

Stoltenberg: Misiunea KFOR este pregătită să prevină confruntările dintre Kosovo și Serbia

Un șef regional al serviciilor de informații ale SBU din Ucraina a fost găsit mort în locuința sa din centrul Ucrainei, a anunțat biroul procurorului general la 21 august.

Soția lui Oleksandr Nakonecini, care a auzit împușcături, și-a găsit soțul mort într-o cameră a apartamentului lor din orașul Kropivnițki, în seara zilei de 20 august, a precizat biroul procurorului general pe Telegram.

Poliția a deschis o anchetă în cazul morții. Un politician local, Andri Lavrus, a scris pe Telegram că Nakonecini s-a sinucis. Informația nu a putut fi verificată până la această oră.

Nakonecini conducea SBU în regiunea Kirovograd din ianuarie 2021. În iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis pe procurorul general al țării, Irina Venediktova, și pe șeful SBU, prietenul său din copilărie și fostul său partener de afaceri Ivan Bakanov, citând zeci de cazuri de colaborare cu Rusia de către funcționari din agențiile lor.

Zelenski a declarat că va avea loc o revizuire a personalului SBU, iar mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul agenției au fost concediați în ultimele luni.

Singapore va dezincrimina sexul între bărbați, dar nu intenționează să schimbe definiția legală a căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, a declarat premierul Lee Hsien Loong la 21 august.

Loong a mai spus că el crede că este „lucrul corect de făcut acum", deoarece majoritatea singaporezilor vor accepta acest lucru. Activiștii din Singapore au salutat mișcarea ca fiind „o victorie pentru umanitate".

Singapore este cea mai recentă țară din Asia care a luat măsuri privind drepturile LGBT, după India, Taiwan și Thailanda.

Forțele rusești au continuat să bombardeze obiective din estul și sudul Ucrainei, în timp ce președintele Volodimir Zelenski și-a reînnoit avertismentul că Moscova ar putea pregăti atacuri mai serioase înainte de cea de-a 31-a aniversare a independenței Kievului.

Statul Major General al Ucrainei a declarat în informarea sa zilnică din 22 august că, în estul regiunii Bakhmut, tirurile artileriei rusești și ale sistemelor de lansatoare multiple de rachete au provocat pagube în zonele așezărilor Soledar, Zaițeve și Bilohorivka. Forțele ruse au continuat sș-și concentreze eforturile pentru a stabili controlul deplin asupra teritoriilor din estul regiunilor Luhansk și Donețk, menținând zonele capturate din orașul Herson și părți din regiunile Harkov, Zaporojie și Nikolaev, a adăugat Statul Major General.

Orașul Nikopol, care se află peste fluviul Nipru față de centrala nucleară din Zaporojie, a fost bombardat în cinci ocazii diferite în cursul nopții, a scris guvernatorul regional Valentin Reznicenko pe Telegram pe 21 august.

Zelenski a făcut apel la vigilență, spunând că Moscova ar pune la cale o diversiune înainte de 24 august, care marchează Ziua Independenței Ucrainei și, de asemenea, jumătate de an de când Rusia a lansat invazia neprovocată a Ucrainei.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Ucraina continuă să exporte grâne din porturile de la Marea Neagră

Jurnaliștii RFE/RL Vladislav Iesipenko, încarcerat în Crimeea anexată de Rusia, și Andri Dubciak au fost desemnați ca făcând parte dintr-un grup de membri ai presei ucrainene care vor primi premiul Free Media Award 2022 pentru modul în care au relatat despre invazia Rusiei în Ucraina.

Fundația Fritt Ord, cu sediul în Norvegia, a anunțat că, în total, șase fotografi, jurnaliști și mass-media ucraineni vor primi premiul în comun „ca recunoaștere a eforturilor lor de a documenta suferința și provocările cu care se confruntă poporul ucrainean din cauza distrugerilor ostile și a crimelor de război comise de trupele rusești”.

Iesipenko a fost condamnat în Crimeea la șase ani de închisoare în februarie, în urma unui proces cu ușile închise, pentru că ar fi colectat informații pentru serviciile secrete ucrainene. Înainte de arestare, el a lucrat în Crimeea timp de cinci ani, relatând despre problemele sociale și de mediu din peninsulă.

Jamie Fly, președinte și director general al RFE/RL, a mulțumit Fundației Fritt Ord și ZEIT-Stiftung pentru recunoașterea a ceea ce el a numit drept „curajul extraordinar de care Vlad a dat dovadă în reportajele sale din Crimeea ocupată de Rusia”.

„Până la detenția sa, Vlad a contribuit la deschiderea ochilor lumii asupra cruzimii zilnice a vieții sub ocupație. El ar trebui să se întoarcă imediat acasă la familia sa”, a subliniat Fly într-o declarație din 19 august.

Fundația Fritt Ord l-a numit pe Dubciak „una dintre cele mai importante surse de informații despre viața de pe linia frontului” în regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul britanic Boris Johnson au îndemnat, la 21 august, la reținere și responsabilitate militară în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, ocupată de trupele Rusiei, reafirmându-și, în același timp, sprijinul pentru Kiev în acest război.

În cadrul unei convorbiri telefonice, cei patru lideri au cerut, de asemenea, ca inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să poată face o verificare rapidă în perimetrul centralei, a precizat Casa Albă.

Comunicatul a adăugat că cei patru lideri au discutat, de asemenea, despre „negocierile în curs de desfășurare cu privire la programul nuclear iranian, despre necesitatea de a consolida sprijinul pentru partenerii din regiunea Orientului Mijlociu și despre eforturile comune de a descuraja și de a constrânge activitățile regionale destabilizatoare ale Iranului".

Cel puțin 16 persoane au murit, iar alte trei au fost spitalizate după ce un microbuz și două camioane s-au ciocnit în regiunea rusă Ulianovsk pe 21 august, au anunțat autoritățile locale.

„Potrivit datelor preliminare, șoferul unui vehicul de marfă de mare tonaj a intrat pe sensul opus de circulație și s-a ciocnit cu un microbuz", informează departamentul de Miliție din regiunea Ulianovsk într-un comunicat.

Lucrările rutiere la locul incidentului au făcut ca microbuzul să aștepte la coadă pentru a se deplasa, a precizat acesta. „Microbuzul a fost blocat între două camioane", a precizat ministerul. Accidentul s-a soldat cu 16 morți, 14 cetățeni kârgâzi și doi ruși, au anunțat serviciile de salvare citate de agenția de presă TASS.

Ministrul afacerilor externe din Kârgâzstan a confirmat într-un comunicat decesul celor 14 kârgâzi.

Alte patru nave încărcate cu cereale au părăsit porturile ucrainene de la Marea Neagră, a anunțat ministerul turc al apărării duminică, ceea ce face ca numărul vaselor care transportă grâu potrivit acordului de reluare a exporturilor să se ridice la 31.

Înainte de semnarea acordului mediat de Națiunile Unite, exporturile de cereale ale Ucrainei au fost oprite mai multe luni, din cauza invaziei neprovocate a acestei țări de către Rusia, fapt care a generat temeri serioase privind declanșarea unei crize alimentare globale.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a declarat pe 20 august la o conferință de presă la Istanbul că după reluarea exporturilor ucrainene au fost transportate peste 650.000 de tone metrice de grâne și alte alimente.

Guterres a precizat că Națiunile Unite conlucrează cu Statele Unite și Uniunea Europeană pentru a facilita accesul pe piețele mondiale a alimentelor și îngrășămintelor produse de Rusia, cum prevede același acord.

Departamentul de Stat a criticat Rusia pentru tratatmentul la care e supus dizidentul rus Alexei Navalnîi și a cerut eliberarea imediată a acestuia din detenție, la împlinirea a doi ani de la otrăvirea aproape fatală a lui Navalnîi cu un agent chimic neurotoxic de fabricație sovietică.

Într-o declarație dată publicității pe 20 august, Departamentul de Stat de la Washington spune că Kremlinul l-a „închis cu nerușinare” din motive politice pe Navalnîi, după o tentativă eșuată a „unor ofițeri ai guvernului rus” de a-l asasina.

Departamentul de Stat a criticat din nou Rusia pentru utilizarea de armament chimic pentru otrăvirea unui opozant politic, și a cerut Moscovei să renunțe la programul său de arme chimice.

### Vezi și... ###

Opozantul rus Alexei Navalnîi este laureatul premiului Saharov al Parlamentului European

În declarația diplomației americane se mai spune că de la lansarea invaziei în Ucraina, Kremlinul a exacerbat reprimarea vocilor critice și a presei independente din Rusia, inclusiv printr-o legislație a cenzurii care prevede pedepse grele cu închisoarea.

Departamentul de Stat declară că regimul de la Kremlin nu dorește ca poporul rus să afle adevărul despre atrocitățile pe care forțele sale le comit împotriva civililor ucraineni și nici despre pierderile militare ruse.

Declarația mai spune că Departamentul de stat își reafirmă solidaritatea cu toți deținuții politici din Rusia, precum și cu miile de cetățeni ruși curajoși care, în ciuda riscurilor personale la care se expun, confruntă minciunile Kremlinului cu adevărul.

### Vezi și... ###

Josep Borrell cere eliberarea imediată din închisoare a lui Alexei Navalnîi

În obișnuitul său mesaj video nocturn, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a cerut compatrioților săi să fie vigilenți înaintea Zilei Independenței, care se celebrează săptămâna viitoare, miercuri, și care coincide cu împlinirea a șase luni de la începerea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.

Rusia a lansat cinci rachete din Marea Neagră în cursul nopții, două dintre ele fiind doborâte de apărarea antiaeriană deasupra regiunii Odesa, a anunțat administrația regională, citată de Reuters. Celelalte trei au lovit o instalație agricolă fără să facă victime.

Guvernatorul Nipropetrovsk Valentin Reznicenko a scris pe Telegram că orașul Nikopol situat peste râul Nipru, în dreptul centralei nucleare de la Zaporijie, a fost bombardat de cinci ori în cursul nopții trecute. Reznicenko spune că 25 de obuze au lovit orașul, declanșând un incendiu și lăsând fără electricitate 3.000 de locuitori.

Orașul Nikolaev din sudul Ucrainei a fost lovit de mai multe rachete S-300 duminică dimineața, a anunțat tot pe Telegram guvernatorul regional Vitali Kim.

Reuters nu a putut confirma independent informațiile de pe câmpul de bătălie.

Ucraina nu are nimic de-a face cu moartea Dariei Dughina, pentru că „noi nu suntem un stat criminal, cum este Federația Rusă, nu suntem un stat terorist”, a spus consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak, citat de „Ukrainskaia Pravda”.

Podoleak a adăugat că în opinia sa e posibil ca incidentul în care a fost ucisă fiica Aleksandr Dughin să fie rezultatul luptei dintre mai multe grupări politice rusești care se bat pentru a cuceri spațiul ideologic de pe scena politică a Rusiei.

„Ukrainskaia Pravda” precizează că Daria Dughin este co-autoare a unul volum despre invazia Rusiei în Ucraina, intitulat „Cartea Z”, și că în urma morții acesteia propagandiștii ruși au cerut bombardarea centrelor de decizie de la Kiev.

Fiica proeminentului ideolog și naționalist rus pro-Kremlin Aleksandr Dughin, unul din principalii arhitecți ai invaziei ruse în Ucraina, a fost ucisă când automobilul în care se afla a explodat în regiunea Moscova pe 20 august, relatează presa rusă. Comisia de anchete din Rusia e citată de agenția TASS cu declarația că e posibil ca mașina în care se afla Daria Dugina, în vârstă de 30 de ani, să fi avut un dispozitiv exploziv la bord.

„Potrivit anchetatorilor, pe 20 august, în jurul orelor 21:00, în districtul urban Odintsovo, în apropiere de satul Bolshie Viazemi, un dispozitiv presupus a fi instalat la bordul unui automobil Toyota Land Cruiser a explodat pe un drum public, iar mașina a luat foc, și femeia aflată la volan a murit pe loc. Am stabilit identitatea decedatei ca fiind jurnalista și analista politică, Daria Dughina”, a spus Comisia de investigații într-o declarație postată pe Telegram.

Daria Dughina era comentator politic pentru Mișcarea Internațională Eurasiatică, o grupare politică condusă de tatăl ei Aleksandr Dughin.

Andrei Krasnov, un apropiat al familiei Dugin, a spus pentru agenția TASS că mașina în care se afla Dugina era a tatălui ei. Krasnov crede că Dughin era de fapt ținta exploziei, o versiune susținută și de liderul separatist pro-rus, susținut de Moscova, Denis Pușilin din Donețk, care a acuzat Kievul pentru explozie.

Dughin este un autor și ideolog rus de extremă-dreapta, descris ca fiind arhitectul, sau „ghidul spiritual” al invaziei ruse din Ucraina, și se crede că are o influență puternică asupra președintelui rus Vladimir Putin, fiind deseori supranumit „creierul lui Putin”.

Statele Unite vor cumpăra 150.000 de tone de cereale ucrainene care urmează să fie distribuite țărilor sărace prin intermediul Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (United Nations’ World Food Program - WFP).

Șeful WFP David Beasley a declarat pe 20 august agenției Associated Press în timpul unei vizite în Kenia că destinațiile finale ale cerealelor urmează încă să fie stabilite.

El a precizat că o se așteaptă ca navă cu 23.000 de tone de grâne ucrainene să ancoreze la Djibuti pe 26 sau 27 august, și că acest transport ar putea livra rații pentru un milion 500 de mii de oameni din Capul Horn al Africii, confruntați cu o secetă masivă și un conflict violent.

Ucraina a fost sursa a unei jumătăți din cantitatea de cereale folosită de Programul Alimentar Mondial pentru a hrăni 130 de milioane de oameni anul trecut, dar transporturile au fost oprite, după ce porturile ucrainene au fost închise din cauzainvaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.

### Vezi și... ###

Ucraina nu renunță la planul de a relua exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră

În iulie, Rusia și Ucraina au încheiat un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor ucrainene de grâne. De atunci, aproximativ 25 de vase cu cereale la bord au plecat din porturile Ucrainei spre diverse destinații.

Șeful WFP le-a cerut statelor din Golful Persic să urmeze exemplul Statelor Unite și să finanțeze ajutorul alimentar, „în special pentru că ei sunt vecinii lor, frații lor…”

„Chiar dacă seceta se termină, vorbim de o criză alimentară pentru cel puțin încă 12 luni, iar în ce-i privește pe cei mai săraci dintre săraci vorbim de ani de zile până ce ei vor ieși din asta”, a mai spus șeful Programului Alimentar Mondial David Beasley, citat de Associated Press.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a avut vineri seara o întâlnire de lucru cu secretarul general ONU António Guterres, cu care a discutat despre situația umanitară și de securitate din regiune și despre provocările cu care se confruntă R.Moldova, la aproape șase luni de război la granița sa, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău.

Au fost abordate și problemele refugiaților ucraineni din Moldova și nevoia de a-i sprijini în continuare.

Secretarul general al ONU a sosit vineri în R. Moldova într-o escală neanunțată după ce a vizitat vineri portul ucrainean Odesa pentru a vedea cum e pus în aplicare acordul ce permite exportul de cereale ucrainene.

Sâmbătă, António Guterres a plecat la Istanbul, unde îşi încheie turneul european cu o vizită la Centrul Comun de Coordonare (JCC) care monitorizează cum e respectat acordul dintre Rusia și Ucraina, mediat de Naţiunile Unite şi Turcia, privind reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Secretarul general al ONU s-a aflat joi la Liov, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, despre coordonarea aplicării acordului privind exportul de cereale ucrainene.

Cei trei au mai discutat la Liov despre situaţia de securitate de la centrala nucleară Zaporojie şi despre problema prizonierilor de război ucraineni.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | America oferă un nou ajutor militar Kievului