Ştiri
Alexandr Stoianogolo rămâne încă 60 de zile sub control judiciar
Procurorul general suspendat Alexandr Stoianogolo rămâne încă 60 de zile sub control judiciar, a decis Curtea de Apel Chișinău pe 25 august 2022, admițând o solicitare în acest sens a procurorului de caz.
La începutul lunii august, împotriva lui Stoianoglo fuseseră formulate două noi învinuiri: îmbogățire ilicită și spălare de bani, infracțiuni care ar fi fost comise în perioada anilor 2014-2015.
El a fost reținut în octombrie 2021 și pus apoi sub control judiciar, fiind acuzat de depășire a atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, declarații mincinoase și favorizarea unui grup criminal organizat.
Un prim dosar penal, cel legat de depășirea atribuțiilor de serviciu, a fost finalizat și trimis în instanță.
Alexandr Stoianoglo a fost suspendat în octombrie din funcția de procuror general de către procurorul Victor Furtună, după ce Consiliul Superior al Procurorilor a admis o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, în care procurorul general era acuzat de „corupere pasivă și abuz în serviciu”.
Vladimir Putin a semnat un decret ce prevede mărirea efectivelor armatei ruse
Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce prevede mărirea efectivelor armatei ruse de la 1,9 milioane la 2,04 milioane de militari. Decretul intră în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, relatează Reuters.
Moscova a ezitat să facă public numărul total al militarilor pierduți în Ucraina, dar la câteva săptămâni după începerea invaziei a raportat un număr de 1.351 de militari ruși uciși în timpul luptelor.
Occidentul spune însă că acum acest număr ar putea fi de zece ori mai mare, în timp ce guvernul de la Kiev susține că ar fi ucis sau rănit în conflict cel puțin 45.000 de militari ruși.
Kievul a ezitat și el să publice numărul de militari ucraineni uciși în conflict, dar luni, șeful forțelor armate ucrainene a raportat aproape 9.000 de militari uciși pe front, într-una din rarele actualizări ale acestui număr făcute de autoritățile ucrainene de la începerea războiului.
Decretul lui Putin nu spune cum anume se va realiza creșterea numărului de militari, dar a cerut guvernului să aloce bugetul necesar.
Reuters citează raportul anual al Institutului internațional pentru studii strategice care spune că la începutul acestui an Rusia avea 900.000 de militari activi și 2 milioane de rezerviști în ultimii cinci ani.
Fostul primar din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, a fost eliberat condiționat din detenție
Fostul primar din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, a fost eliberat condiționat din detenție
Un tribunal din Rusia l-a eliberat din detenție pe primarul din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, dar i-a ordonat să nu comunice cu nimeni fără permisiune, așa cum prevăd restricțiile dinainte de judecată care i-au fost impuse la o zi după ce a fost arestat de poliție.
Tribunalul din Ekaterinburg i-a interzis de asemenea lui Roizman să folosească internetul, telefoanele sau poșta electronică și să nu ia parte la nici un eveniment public. Totodată, contactele sale au fost limitate la membrii familiei și avocați.
Tribunalul a respins însă cererea procurorilor de a i se permite lui Roizman să iasă din locuință pentru doar un minut înainte de miezul nopții.
Evgheni Roizman, care a fost primarul orașului Ekaterinburg până în 2018, după ce a câștigat alegerile în 2012 în urma protestelor opoziției, a pledat nevinovat la înfățișarea de la tribunal pe 25 august.
El este acuzat că a „discreditat forțele armate”, un delict pentru care, dacă e găsit vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare. Militanții ruși pentru respectarea drepturilor omului spun că această acuzație e folosită de autoritățile ruse pentru a-i reduce la tăcere pe cei care critică invazia Rusiei în Ucraina.
Centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la rețeaua electrică a Ucrainei
Centrala nucleară de la Zaporojie, controlată din martie de ruși, a fost deconectată de la rețeaua națională de alimentare cu curent electric a Ucrainei.
Compania ucraineană de stat Energoatom a anunțat pe Telegram că ultimele două reactoare ale centralei care mai erau în funcțiune la cea mai mare centrală atomică din Ucraina au fost deconectate de la curent, după ce mai multe linii care legau centrala de rețeaua de alimentare cu curent a Ucrainei au fost distruse de mai multe incendii.
„Ca rezultat, cele două unități de alimentare din centrală au fost deconectate de la rețea. În acest fel, [rușii] au cauzat completa deconectare a uzinei de la rețeaua de alimentare - prima deconectare din istoria uzinei”, se spune în declarația celor de la Energoatom, care adaugă că se fac eforturi pentru a restabili conexiunea.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Centrala e sub controlul rușilor din 4 martie, două săptămâni după începerea invaziei ruse în Ucraina pe 14 februarie, și e operată de ingineri și tehnicieni ucraineni, sub supravegherea armatei ruse.
Recent, în regiunea centralei s-au dat lupte între ucraineni și ocupanții ruși, Ucraina și Rusia acuzându-se în mai multe rânduri de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții a experților de la Agenția internațională pentru energie atomică (AIEA), dar Moscova insistă ca inspectorii să călătorească la centrală tranzitând teritoriul rusesc și nu pe cel ucrainean.
Ceva mai devreme pe 25 august, șeful AIEA Rafael Grossi a spus că Moscova și Kievul au acceptat că e nevoie de o vizită AEIA acolo pentru a evalua situația de securitate.
Numărul celor uciși la Ciaplîne a ajuns la 25, rușii și-au asumat atacul
Luptele din Ucraina au continuat pe 25 august, după ce războiul declanșat de Rusia în țara vecină a intrat în a șaptea lună, iar de pe front s-a relatat că armata rusă a folosit bombe cu fragmentație pentru a ataca un oraș din centrul Ucrainei.
Numărul celor uciși pe 24 august de un bombardament rusesc în gara de la Ciaplîne, sudul regiunii regiunii Nipropetrovsk, a ajuns la 25. „Ciaplîne e azi durerea noastră”, a spus miercuri în obișnuitul său mesaj nocturn președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit inițial de 22 de morți.
Șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Timoșenko, a actualizat joi bilanțul victimelor acestui atac, spunând că numărul morților a ajuns la 25, dintre care doi sunt copii, alte 31 de persoane fiind rănite.
Ministerul rus al apărării și-a asumat pe 25 august responsabilitatea pentru atacul de la gara din Ciaplîne, dar a pretins că el a avut ca țintă un tren militar ucrainean care transporta muniție spre linia frontului.
Ceva mai devreme, pe 25 august, forțele ruse au lansat bombe cu fragmentație asupra localității Krivoi Rog din centrul Ucrainei, a făcut cunoscut șeful administrației militare din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul pe Telegram, adăugând că deocamdată nu au fost semnalate victime.
Rafael Grossi (AIEA): Kievul și Moscova sunt de acord că este necesară o inspecție la Zaporojie
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că Kievul și Moscova sunt de acord că personalul organismului de supraveghere al ONU trebuie să meargă să inspecteze situația de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, care a fost prinsă în focul încrucișat al luptelor dintre trupele rusești și ucrainene.
Într-o intervenție la postul de televiziune France 24 din 25 august, Grossi a declarat că discuțiile privind obținerea accesului la centrală au înregistrat progrese și că „suntem foarte, foarte aproape” de a conveni asupra unei vizite la cea mai mare centrală nucleară din Europa în câteva zile.
Centrala se află sub control rusesc din 4 martie, la aproape două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina. Inginerilor ucraineni li s-a permis să continue să opereze centrala, sub supraveghere rusă. În ultimele săptămâni, centrala a fost scena unor lupte între forțele ruse și ucrainene, ceea ce a generat temeri privind un dezastru nuclear.
Atât Ucraina, cât și Rusia s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei de la Zaporojie.
Organizația Națiunilor Unite s-a oferit să faciliteze o vizită a inspectorilor AIEA, însă Moscova a insistat ca inspectorii să ajungă la centrală prin teritoriul controlat de Rusia, și nu prin Ucraina propriu-zisă.
Un cunoscut apărător rus al drepturilor omului este în spital după ce a fost atacat
Igor Kaliapin, fondator și fost șef al Comitetului împotriva torturii din Rusia, a fost spitalizat după ce a fost atacat de un agresor neidentificat pe care poliția l-a capturat.
Consiliul prezidențial rus pentru Drepturile Omului a declarat la 25 august că Igor Kaliapin, care este membru al Consiliului, a fost atacat în seara precedentă în regiunea Nijni Novgorod. Atacatorul, a adăugat acesta, a încercat să îl înjunghie pe Kalîapin cu o bucată de sticlă spartă și să îl sufoce.
„Colegul nostru a reușit să sune la poliție, iar agresorul a fost reținut. O anchetă este acum în curs de desfășurare. Victima se află la spital cu simptome de comoție cerebrală”, a scris Consiliul pe Telegram. Pagina Telegram a Ostorojno novosti l-a citat pe Kaliapin, care afirmă că atacatorul a încercat să îl ucidă. În acest moment, nu este clar dacă atacul are legătură cu activitățile lui Kaliapin în domeniul drepturilor omului.
Colega lui Kaliapin, Natalia Kurekina, a declarat pentru ziarul online SOTA că atacatorul s-a prezentat ca fiind un detectiv al poliției orașului Nijni Novgorod. Kaliapin a părăsit postul de la Comitetul împotriva torturii la începutul acestui an, după ce el și mama sa s-au confruntat cu presiuni și intimidări din partea unor persoane necunoscute care, cel mai probabil, aveau legături cu autoritățile.
Curtea de Apel din Bulgaria anulează decizia de extrădare a unui rus care se temea de persecuție
O curte de apel bulgară a anulat decizia unei instanțe inferioare care hotărâse extrădarea unui rus acuzat în țară de evaziune fiscală pe scară largă.
Cazul s-a complicat după ce suspectul și-a ars pașaportul rusesc în timpul unui protest anti-război în stațiunea Varna de la Marea Neagră.
Autoritățile ruse au cerut Bulgariei să îl extrădeze pe Aleksei Alcin, în vârstă de 46 de ani, pentru o acuzație mai veche de evaziune fiscală, însă apărarea acestuia susține că acuzația a fost motivată politic. Alcin, care locuiește în Bulgaria de cinci ani, a susținut că autoritățile ruse îl persecută pentru orientările sale politice și pentru că a criticat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Curtea de Apel din Varna a decis, la 25 august, că Alcin nu trebuie extrădat, după ce avocații apărării au declarat că nu au fost oferite garanții adecvate că drepturile și demnitatea lui Alcin vor fi protejate și că acesta nu va fi persecutat din motive politice.
Decizia instanței este definitivă.
Autoritățile ruse l-au dat în urmărire internațională pe Alcin din februarie 2020. El a cerut azil politic în Bulgaria doar după ce a fost reținut în legătură cu cererea de extrădare, ceea ce, potrivit procurorilor, i-a afectat șansele de reușită. Activiștii l-au îndemnat pe președintele Rumen Radev să îi acorde azil lui Alcin.
Alcin a lucrat pentru un comitet al Dumei de Stat, pe care spune că l-a părăsit „din cauza nivelului ridicat de corupție din sistem”.
El a declarat că a fugit din Rusia după ce a fost avertizat că afacerea sa cu metale a atras interesul elitelor și că ar putea fi acuzat de infracțiuni fiscale.
Alcin a mai spus că nu a primit niciodată citații, deoarece avocații pe care i-a abordat în Rusia înainte de a fugi au fost supuși la „presiuni” și au refuzat să-l reprezinte.
HRW: Rusia utilizează muniție cu dispersie în Ucraina provocând daune pe scară largă civililor
Utilizarea munițiilor cu dispersie de către armata rusă în războiul din Ucraina a provocat daune și suferințe de durată pentru sute de civili, a declarat Human Rights Watch într-un raport publicat pe 25 august.
În raportul său global Cluster Munition Monitor 2022, grupul pentru drepturile omului cu sediul la New York a declarat că Ucraina este singura țară în care astfel de muniții sunt folosite în prezent și a îndemnat atât Rusia, cât și Ucraina să înceteze să le mai folosească și să adere la tratatul internațional din 2008 care le interzice.
Munițiile cu dispersie, care pot fi lansate de artilerie sau proiectate din avion, se deschid în aer, împrăștiind numeroase bombe sau submuniții pe o suprafață mare.
Deoarece multe dintre bombe rămân inițial neexplodate, ulterior acestea pot mutila și ucide fără discriminare atât personalul militar, cât și civilii, inclusiv copiii.
În raport se precizează că în Ucraina au fost înregistrate cel puțin 689 de victime civile în urma atacurilor cu muniții cu dispersie de la începutul invaziei rusești, adică din 24 februarie, până în luna iulie.
Raportul subliniază că au fost documentate, raportate sau presupuse sute de atacuri rusești cu muniții cu dispersie în cel puțin 10 dintre cele 24 de regiuni ale Ucrainei. Raportul adaugă că forțele ucrainene par să fi folosit, de asemenea, rachete cu muniții cu dispersie în mai multe ocazii.
Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt părți la Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie, care interzice acest tip de muniție și care a fost ratificată, până în prezent, de 110 țări și semnată de alte 13.
„Suferința imediată și pe termen lung pe care le-o provoacă civililor munițiile cu dispersie face ca utilizarea lor astăzi în Ucraina să fie inconștientă, precum și, fără excepții, ilegală”, a declarat Mary Wareham de la HRW.
„Utilizarea pe scară largă de către Rusia a munițiilor cu dispersie în Ucraina este o reamintire sumbră a eforturilor pe care a trebuit să le facă Convenția pentru a reuși să pună capăt suferinței umane pe care o provoacă aceste arme fără discriminare”, a declarat Wareham, adăugând: „Toate țările ar trebui să condamne utilizarea acestor arme în orice circumstanțe”.
Raportul precizează că o investigație a HRW în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a stabilit că forțele rusești au lansat în lunile mai și iunie rachete cu muniție cu dispersie ale căror submuniții au lovit case, străzile orașului și parcuri, precum și o clinică ambulatorie a unei maternități și un centru cultural.
Un atac din 12 mai asupra orașului Derhaci, situat în apropiere, a ucis instantaneu o femeie care gătea în grădina sa și i-a secționat picioarele soțului acesteia, provocându-i ulterior moartea.
Scăderea notabilă a numărului de noi victime provocate de munițiile cu dispersie din ultimii ani a fost eclipsată de recenta utilizare a acestora în Ucraina de la începutul invaziei rusești din februarie, a constatat raportul HRW.
Rusia a folosit în Ucraina atât stocurile vechi de muniții cu dispersie, cât și unele de producție recentă, se spune în raport.
Pe de altă parte, HRW a declarat că nu a găsit dovezi că s-ar fi folosit munițiile cu dispersie cu ajutorul pieselor de artilerie, al sistemelor de rachete și al altor arme pe care guvernul ucrainean le-a primit de la alte țări în acest an.
Statele Unite au produs ultima dată muniții cu dispersie în 2016, se arată în raport, dar nu s-au alăturat interdicției internaționale și nici nu s-au angajat să nu le producă niciodată în viitor.
De asemenea, raportul evidențiază că atât China, cât și Iranul sunt implicate activ în cercetarea și dezvoltarea de noi tipuri de muniții cu dispersie.
Raportul va fi prezentat țărilor care participă la cea de-a zecea reuniune anuală a Convenției privind munițiile cu dispersie, care va avea loc la Geneva, în perioada 30 august-2 septembrie, în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
„Guvernele care nu au aderat încă la convenție ar trebui să își revizuiască poziția și să se alăture celor care contribuie la eliminarea munițiilor cu dispersie din lume”, a declarat Wareham de la HRW.
Iahtul unui magnat rus, vândut la licitație în Gibraltar
Un iaht de lux în valoare de 75 de milioane de dolari, deținut de magnatul rus al oțelului Dmitri Pumpianski, aflat pe lista celor supuși sancțiunilor UE, a fost vândut la o licitație în Gibraltar, prima vânzare a bunurilor unui oligarh rus confiscate de când Moscova a lansat invazia neprovocată a Ucrainei la sfârșitul lunii februarie.
La vânătoarea iahturilor deținute de cei mai puternici oameni din Rusia
Howe Robinson Partners, firma care a supervizat licitația, a anunțat pe 23 august că au fost depuse 63 de oferte la o licitație pentru vânzarea super-iahtului Axioma, lung de 72,5 metri, care a fost confiscat de la Pumpianski, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, în martie, după ce Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană l-au adăugat pe oligarh pe lista celor sancționați.
Oferta câștigătoare și numele cumpărătorului nu au fost dezvăluite. Se așteaptă ca informații detaliate despre tranzacție să fie făcute publice în 10-14 zile.
Iahtul a fost confiscat de guvernul din Gibraltar din cauza unei acțiuni în justiție a băncii americane de investiții JP Morgan, care a declarat că holdingul lui Pumpianski, Pyrene Investments, îi datora peste 20 de milioane de dolari. JP Morgan a cerut instanțelor din Gibraltar să sechestreze și să vândă iahtul, afirmând că, deoarece Pumpianski a fost supus unor sancțiuni, termenii împrumutului au fost încălcați, deoarece, din punct de vedere legal, nu putea accepta rambursarea împrumutului de la Pyrene.
Pumpianski a fost proprietarul și președintele companiei OAO TMK, cel mai mare producător de țevi de oțel din lume și furnizor al companiei energetice rusești de stat Gazprom. El a părăsit funcția după ce, în martie, au fost impuse sancțiuni internaționale împotriva sa.
Statele Unite și Uniunea Europeană au intensificat represiunea împotriva oligarhilor ruși după invazia lui Putin în Ucraina, începând confiscarea proprietăților de lux, a super-iahturilor și a avioanelor miliardarilor ruși despre care se știe că au legături cu Putin, în încercarea de a exercita presiuni asupra persoanelor apropiate acestuia și de a-i influența, la rândul lor, deciziile privind războiul.
Michelle Bachelet (ONU) îi cere lui Putin să înceteze agresiunea armată din Ucraina
Șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt atacurilor armate asupra Ucrainei și a declarat că centrala nucleară Zaporojie trebuie demilitarizată.
Centrala, cea mai mare din Europa, a fost capturată de Rusia în martie, la scurt timp după ce aceasta a invadat Ucraina la 24 februarie. Aceasta a fost atacată în mod repetat în ultimele săptămâni, provocând temeri privind un dezastru nuclear într-o țară încă bântuită de moștenirea dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986.
Bachelet a îndemnat comunitatea internațională să țină o evidență exactă a tuturor crimelor de război suspectate a fi comise în Ucraina de la începutul conflictului.
„Comunitatea internațională trebuie să insiste asupra documentării [crimelor]” pentru a le putea proba într-o bună zi, a adăugat Bachelet într-un discurs rostit la 25 august, care a marcat sfârșitul mandatului său în calitate de Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului.
Ucraina a acuzat forțele rusești de comiterea de atrocități împotriva civililor din orașele Bucea, Irpin și Hostomel în primele zile ale războiului. Moscova neagă aceste acuzații, în ciuda dovezilor numeroase de atrocități.
Agenția anticorupție din Kazahstan a încheiat ancheta nepotului arestat al lui Nazarbaev
Agenții anticorupție din Kazahstan au încheiat ancheta asupra nepotului deținut al fostului președinte Nursultan Nazarbaev, acuzat de deturnarea a milioane de euro de la companiile de stat de telecomunicații și transport.
Cazul împotriva lui Qairat Satibaldi, care a fost arestat în martie și rămâne în arest până la proces, este cel mai recent dintr-o serie de investigații care vizează rude și aliați ai lui Nazarbaev.
Într-o declarație din 24 august, Agenția Anticorupție a afirmat că Satibaldi și alte patru persoane anonime sunt suspectate de deturnarea unei sume de bani nespecificate de la companiile Kazakhtelecom și Transport Service Center. De asemenea, agenția a precizat că 500 de milioane de dolari au fost returnate la trezoreria statului și că 29% din acțiunile Kazahtelecom, controlate de Satibaldi, au fost preluate din nou sub controlul statului. Fosta soție a lui Satibaldi, Gulmira, a fost, de asemenea, arestată în martie sub acuzația de deturnare de fonduri și preluare ilegală a unei afaceri private.
După protestele antiguvernamentale fără precedent de la începutul lunii ianuarie, guvernul kazah a început în mod discret să îi ancheteze pe Nazarbaev, familia sa și alți aliați - mulți dintre aceștia ocupând posturi puternice sau influente în guvern, în agențiile de securitate și în companiile energetice profitabile. Președintele Qasym-Zhomart Toqaev, pe care Nazarbaev însuși l-a ales ca succesor după ce a demisionat în 2019, a început să se distanțeze de Nazarbaev după tulburările din ianuarie, care au fost alimentate de nemulțumirea kazahilor față de clientelism și corupție.
Toqaev l-a deposedat pe Nazarbaev de puterile radicale pe care le păstrase în calitate de șef al Consiliului de Securitate după ce a demisionat. La doar câteva zile după proteste, doi dintre ginerii lui Nazarbaev au fost înlăturați din funcțiile de conducere la două mari companii de petrol și gaze. Un alt ginere, Timur Kulibaev, a demisionat din funcția de președinte al principalului grup de lobby al mediului de afaceri din țară, iar, la sfârșitul lunii februarie, fiica cea mare a lui Nazarbaev, Darigha, a fost forțată să renunțe la fotoliul parlamentar.
Alexei Navalnîi spune că a fost trimis din nou la izolare în penitenciar
Alexei Navalnîi, activistul politic și anticorupție rus aflat în închisoare, spune că a fost mutat din nou la izolare în colonia penitenciară în care este deținut. Navalnîi, deținut într-un penitenciar aflat la aproximativ 260 de kilometri est de Moscova, a făcut această declarație într-o serie de postări pe Twitter la 24 august.
Se crede că postările au fost publicate de aliații sau susținătorii săi. El ispășește o pedeapsă de 11 ani și jumătate după ce a fost condamnat pentru fraudă într-o urmărire penală criticată de susținătorii săi și de oficiali din afara Rusiei, care spun că este o încercare de a-l reduce la tăcere pe unul dintre cei mai vocali opozanți ai Kremlinului.
Săptămâna trecută, Navalnîi a declarat că s-a dat ordinul să fie dus într-o celulă de izolare pentru că n-a reușit să-și închidă nasturele de sus al uniformei de deținut pentru că, spune el, îi este prea mică. La 24 august, el a declarat că s-a dat ordin să fie trimis din nou în unitatea de izolare, după ce autoritățile l-au acuzat că nu și-a ținut mâinile la spate în timpul unei inspecții. „Directiva a venit, în mod evident, de la Moscova", se spune în postarea de pe Twitter. „Chiar și după standardele unei închisori rusești, să trimiți pe cineva în celula de pedeapsă doar pentru că nu a ținut trei secunde mâinile la spate este prea mult.”
El anunțase recent un plan de înființare a unui sindicat în închisoare, inițiativă care spune Navalnîi, ar fi înfuriat autoritățile. „Iată-mă din nou aici, în cămăruța mea infernală, cu o cană și o carte. Este destul de plictisitor, desigur. Cred că trebuie să învăț să meditez”, scrie el.
În 2020, Navalnîi era pe punctul de a muri după ce s-a îmbolnăvit brusc în timp ce călătorea în Siberia. Medicii din Germania au stabilit ulterior că a fost expus la un agent neurotoxic din epoca sovietică cunoscut sub numele de Noviciok. Anul trecut, după ce s-a recuperat, s-a întors voluntar în Rusia, unde a fost arestat și condamnat din nou. Autoritățile ruse neagă că ar fi încercat să-l ucidă.
Luptele continuă în Ucraina, iar războiul intră în a șaptea lună
Luptele au continuat în Ucraina la 25 august. Invazia neprovocată a Rusiei a intrat în cea de-a șaptea lună. Forțele Moscovei, spun martori, ar fi tras cu muniție cu dispersie într-un oraș central, la o zi după ce cel puțin 22 de persoane au fost ucise într-un atac cu rachete rusești asupra unei stații de cale ferată ucrainene.
În timp ce ucrainenii sărbătoreau 31 de ani de independență față de Uniunea Sovietică pe 24 august, președintele Volodimir Zelenskiy a acuzat Rusia de lansarea unui atac cu rachete care a lovit gara Ceaplîne din regiunea sudică Dnipropetrovsk, provocând moartea a cel puțin 22 de persoane și rănirea a peste 50.
„Ceaplîne este rana noastră dureroasă astăzi. Sunt 22 de morți, dintre care cinci au ars într-un vagon de tren”, a spus Zelenski în discursul său video de aseară. „Operațiunile de căutare și de salvare în gară vor continua. Îi vom face cu siguranță pe ocupanți să răspundă pentru tot ceea ce au făcut. Și cu siguranță îi vom alunga pe invadatori din țară".
La începutul zilei de 25 august, forțele rusești au bombardat orașul central Krivoi Rog cu muniție cu dispersie, a spus șeful administrației militare din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, pe Telegram, adăugând că, până în prezent, nu au fost raportate victime sau pagube.
Munițiile cu dispersie au fost interzise de majoritatea națiunilor din cauza efectului lor devastator și nediscriminatoriu asupra militarilor și civililor deopotrivă. Anterior, recunoscând numărul mare de victime de la invazia din 24 februarie, Zelenski a promis că țara sa „renăscută” va lupta cu trupele rusești „până la capăt”.
Kievul și alte câteva orașe mari au interzis sărbătorile publice de Ziua Independenței, pe fondul avertismentelor că Rusia va folosi această ocazie pentru a lovi infrastructura civilă și guvernamentală.
Un atac cu rachete rusești a ucis 22 de civili și a incendiat un tren de pasageri în estul Ucrainei
Un atac cu rachete rusești din 24 august a ucis 22 de civili și a incendiat un tren de pasageri în estul Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev. În declarațiile video adresate Consiliului de Securitate al ONU, Zelenski a spus că rachetele au lovit un tren în micul oraș Ceaplîne, la aproximativ 145 km vest de Donețkul ocupat de Rusia, în estul Ucrainei. Adjunctul lui Zelenski, Kirilo Timoșenko, a declarat ulterior că forțele rusești au bombardat Ceaplîne de două ori.
În primul atac a fost ucis un băiat, după ce casa lui a fost lovită de o rachetă, iar 21 de persoane au murit mai târziu, când rachetele au lovit gara și au incendiat cinci vagoane de tren, a spus el.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul. Armata rusă neagă că atacurile sale ar viza civili.
„Atacul cu rachete al Rusiei asupra unei gări pline de civili din Ucraina se încadrează într-un tipar de atrocități. Vom continua, împreună cu parteneri din întreaga lume, să fim alături de Ucraina și să cerem tragerea la răspundere a oficialilor ruși”, a declarat pe Twitter secretarul de stat american Antony Blinken.
Polonia demolează un monument dedicat soldaților Armatei Roșii
Polonia a început să demoleze un monument din epoca sovietică dedicat soldaților Armatei Roșii, cel mai recent dintr-o serie de monumente demolate în Europa de Est, pe fondul ostilității crescânde față de Rusia și invazia acesteia în Ucraina.
Muncitorii au început să demoleze monumentul din orașul Brzeg, situat în sud-vestul Poloniei, pe 24 august, în aceeași zi în care Ucraina a marcat șase luni de când Rusia a lansat invazia sa. Rafal Leskiewicz, șeful Institutului de istoria a Poloniei, a declarat pentru Associated Press că, în martie, când a fost luată decizia de a îndepărta toate monumentele rămase, mai existau 60 de monumente in situ în toată țara. Monumentul din Brzeg este cel de-al 24-lea care a fost demolat începând cu luna martie.
Polonia a fost unul dintre cei mai fermi aliați ai Ucrainei în apărarea acesteia împotriva invaziei rusești. Varșovia a trimis armament, ajutoare și asistență umanitară, iar Polonia a primit mai mulți refugiați ucraineni decât orice altă țară, potrivit cifrelor Organizației Națiunilor Unite.
Demolarea a avut loc la o zi după ce Letonia a început să demonteze un monument similar din epoca sovietică amplasat în capitala Riga. Conform surselor de presă, mai multe persoane au fost arestate în timpul unui protest de mică amploare împotriva demolării.
Moscova a prezentat mereu înfrângerea forțelor naziste în țările baltice drept o eliberare, dar letonii, estonienii și lituanienii resping de multă vreme această interpretare, spunând că nu a fost, de fapt, decât începutul unei ocupații brutale care s-a încheiat doar odată cu prăbușirea sovietică din 1991.
Etnicii ruși reprezintă aproximativ 25 % din populația Letoniei. Săptămâna trecută, guvernul Estoniei a început, de asemenea, să îndepărteze un monument sovietic din Al Doilea Război Mondial dintr-un oraș aflat în apropierea graniței cu Rusia.
Ucraina raportează atacuri cu rachete rusești în Ziua Independenței
Forțele ruse au atacat cu rachete și cu tiruri de artilerie mai multe regiuni din Ucraina, în timp ce această țară a marcat 31 ani de independență de URSS și șase luni de la începerea invaziei rusești, relatează DPA.
Explozii puternice au fost auzite după amiază în regiunea Hmelnițki din vestul țării, a anunțat guvernatorul Serhii Hamali. Activiști ai opoziției din Bielorusia au sugerat că atacul a fost lansat de pe teritoriul belarus. Ei spun că patru rachete lansate de acolo și că două bombardiere rusești ar fi decolat din Belarus.
Relatările de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. Rusia a pus la cale parțial invazia Ucrainei de pe 24 februarie din Belarus.
Trei rachete rusești Kalibr au fost interceptate pe 24 august dimineața în regiunea Hmelnițki, a anunțat apărarea antiaeriană din Ucraina, dar în acest caz rachetele au fost lansate de pe vase de luptă din Marea Neagră.
Regiunea Jîtomîr din nordul Ucrainei a fost și ea bombardată. În regiunea Dnepropetrovsk, un copil de 11 a fost ucis într-un atac cu rachete, au anunțat autoritățile locale, citate de DPA, care mai relatează că sirenele de alarmă aeriană au sunat pe 24 august în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Maia Sandu: „Ucraina luptă și pentru libertatea noastră”
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a felicitat poporul ucrainean, cu prilejul Zilei Independenței.
„Astăzi Ucraina marchează Ziua Independenței. Este o zi plină de semnificație pentru țara vecină și prietenă, care luptă acum ca să-și păstreze identitatea și dreptul de a fi”, se spune în mesajul publicat pe site-ul președinției de la Chișinău.
Șefa statului a adăugat că de șase luni Ucraina luptă contra invaziei ruse, și rezistă. Iar această luptă e „pentru dreptul de a exista ca stat independent, în granițele legitime, recunoscute internațional”.
Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei, spune președinta Republicii Moldova, a distrus zeci de orașe, a făcut mii de victime, a alungat milioane de oameni din casele lor, fără ca acest război să frângă spiritul ucrainenilor: „Spiritul unui popor liber nu poate fi frânt. Astăzi celebrăm, alături de ucraineni, acest spirit”.
„Prin sacrificiul ei, Ucraina luptă și pentru libertatea noastră. Moldova rămâne alături de ucraineni și de acum încolo, urmând parcursul european pe care l-au ales țările noastre. Prin solidaritate, ne vom apăra libertatea și vom asigura oamenilor noștri un viitor mai bun, în familia statelor europene”, a mai declarat președinta Maia Sandu în mesajul său de felicitare pentru Ucraina.
Zelenski: lumea are nevoie de independența noastră
Într-un mesaj către Consiliul de Securitate ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța globală a apărării țării sale de agresiunea rusească.
„Țara noastră sărbătorește azi Ziua Independenței și acum toți să vadă cât de mult depinde lumea de independența noastră”, a spus Zelenski prin legătură video reuniunii Consiliului de Securitate care a avut loc la New York.
Ceva mai devreme, Rusia a eșuat în încercarea de a-l opri pe Zelenski să se adreseze reuniunii.
Dacă Rusia nu e oprită acum, „ucigașii ruși vor ajunge probabil și în alte țări - în Europa, Asia, Africa, America latină”,a mai spus șeful statului ucrainean, adăugând că „Rusia trebuie să dea socoteală pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”.
Exact acum șase luni, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, în ceea ce președintele rus Vladimir Putin a numit atunci o „operațiune militară” de denazificare și demilitarizare a acestei țări, dar care e de fapt un război de agresiune în care mii de civili nevinovați au fost uciși sau supuși abuzurilor de către ocupanții ruși, alte milioane de ucraineni au luat calea pribegiei, iar Rusia a bombardat masiv infrastructura civilă a Ucrainei.
Războiul Rusiei în Ucraina este condamnat ferm de Occident, care a impus sancțiuni dure Moscovei.
Biden: „În numele poporului american, felicit poporul ucrainean de Ziua Independenței”
Președintele Statelor Unite Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina de aproape 3 miliarde de dolari, în ziua când ucrainenii sărbătoresc Ziua Independenței, la șase luni după ce Rusia le-a invadat țara.
„În numele poporului american, felicit poporul ucrainean de Ziua Independenței”, a spus Joe Biden într-o declarație dată publicității pe 24 august.
„Statele Unite sunt angajate să ajute poporul Ucrainei care continuă să lupte pentru a-și apăra suveranitatea. Sunt mândru să anunț ca parte a acestui angajament cea mai mare tranșă a noastră de asistență de securitate: aproximativ 2 miliarde 980 de milioane de dolari pentru arme și echipament vor fi livrate prin intermediul Inițiativei de asistență de securitate pentru Ucraina”, a mai spus Biden.
Acest pachet financiar va permite Kievului să obțină sisteme de artilerie și de apărare antiaeriană, muniție, sisteme de contracarare a dronelor și radare, se mai spune în declarația de la Casa Albă.
„Astăzi și în fiecare zi suntem alături de poporul ucrainean pentru a proclama că întunericul ce mână autocrația nu e pe potriva flăcării libertății care luminează pretutindeni sufletele oamenilor liberi”.
Ajutorul militar american, inclusiv transferul de lansatoare de de rachete multiple și obuziere autopropulsate au jucat un rol major în a ajuta Ucraina să lupte contra forțelor ruse mai numeroase și mai bine echipate pe frontul de est.
Statele Unite au furnizat asistență militară guvernului președintelui Zelenski în valoare de 10 miliarde 600 de milioane de dolari, de la începerea invaziei rusești în Ucraina pe 24 februarie.
Un oficial numit de Rusia în Ucraina a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană
Ivan Sușko, primarul numit de Moscova al orașului ucrainean Mihailivka, ocupat de Rusia, a fost ucis de o mașină capcană.
Un reprezentant al autorităților impuse de Rusia în unele părți ale regiunii ucrainene Zaporojie, Volodimir Rogov, a scris pe Telegram pe 24 august că Sușko a murit la spital după explozia unei bombe „plasate intenționat sub scaunul vehiculului său.”
De când Rusia a început să instaleze oficiali în zonele pe care le-a preluat sub control de la lansarea invaziei sale neprovocate în Ucraina, mai mulți dintre aceștia au fost victimele unor atentate.
La 6 august, Vitaliy Hura, un viceprimar numit de Rusia în orașul ucrainean Nova Kakhovka din regiunea Kherson, ale cărui părți se află, de asemenea, sub controlul forțelor armate de ocupație rusești, a fost împușcat mortal de un atacator neidentificat în timp ce ieșea din locuința sa.
Cu o zi mai devreme, agențiile de presă rusești au informat că guvernatorul numit de Rusia în regiunea Herson, Volodimir Saldo, a fost spitalizat. La acea vreme s-a spus că ar fi fost otrăvit.
La 24 iunie, o mașină capcană în Herson l-a ucis pe șeful numit de Rusia al Direcției pentru politici de tineret din cadrul administrației regiunii Herson, Dmitro Savlucenko.
Un grup de deținute iraniene semnează un protest legat de condițiile din închisoare
Un grup de deținute politice din faimoasa închisoare Evin din Iran a publicat o scrisoare în care își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile pe care le suportă în această instituție.
În scrisoarea semnată de Hasti Amiri, Narges Adib, Fariba Asadi, Sepideh Gholian, Gelareh Abbasi, Saba Kordafshari, Alieh Motlebzadeh, Narges Mohammadi și alte deținute, se subliniază îngrijorarea față de creșterea bruscă a numărului de deținute și îngrijorarea cu privire la răspândirea coronavirusului în secția pentru femei.
Semnatarele scrisorii au menționat că lipsa unui spațiu adecvat pentru izolarea și carantina deținuților infectați pune în pericol viețile tuturor celor din închisoare.
Închisoarea Evin, ca multe alte instituții penitenciare din Iran, are un lung istoric de condiții precare. În martie, grupul hacktivist Edalat-e Ali, care susține că lucrează în interiorul Iranului pentru a expune „adevărata față a regimului”, a publicat imagini video care evidențiază condițiile inumane din cea mai cunoscută închisoare din țară.
Un politician rus a fost arestat pentru că a criticat invadarea Ucrainei
Politicianul rus Evgheni Roizman, cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului și, mai recent, a campaniei militare din Ucraina, a fost reținut de autorități. Roizman, fost primar al orașului Ekaterinburg, este anchetat pentru „defăimarea armatei ruse”, au declarat serviciile de securitate din Ekaterinburg - o infracțiune pentru care ar putea primi până la 5 ani de închisoare.
Roizman a fost unul dintre puținii critici ai Kremlinului care au câștigat posturi de primar în urma unei serii de proteste de amploare ale opoziției, în timp ce președintele Vladimir Putin își făcea campanie electorală în 2012. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Roizman a fost amendat de trei ori cu 50 000 de ruble (833 de dolari) în temeiul unei prevederi legislative referitoare la „defăimarea” armatei ruse. De asemenea, Roizman a fost amendat cu 85000 de ruble (1.417 dolari) pentru sfidarea autorității, după ce a postat pe Instagram o captură a tweet-ului pe care l-a scris sub o declarație a ministrului rus de externe Serghei Lavrov despre Ucraina. Sub captură scria „Evgeny Roizman vs mincinoșii obraznici”.
Kremlinul a numit invazia din Ucraina o „operațiune militară specială” declanșată pentru a-și asigura propria securitate, iar autoritățile au urmărit în justiție mai mulți activiști pentru că au numit-o „război” ori au criticat acțiunea Rusiei.
De Ziua Independenței, Zelenski spune că Ucraina se va lupta cu Rusia „până la sfârșit”
Președintele Volodimir Zelenski a promis că țara sa va lupta cu trupele Rusiei „până la sfârșit.”
La 31 de ani după ce a părăsit Uniunea Sovietică dominată de Moscova, Ucraina își sărbătorește independența în mijlocul unui război cu vecinul său, Rusia.
„În aceste șase luni, am schimbat istoria, am schimbat lumea și ne-am schimbat pe noi înșine... Am început să ne respectăm pe noi înșine. Am înțeles că, în ciuda oricărui ajutor și sprijin, nimeni în afară de noi nu va lupta pentru independența noastră. Și ne-am unit”, a declarat Zelenski într-un discurs aniversar pe 24 august, zi care coincide cu împlinirea a șase luni de război cu Rusia.
„Nu contează pentru noi ce fel de armată aveți, ceea ce contează pentru noi este pământul nostru. Vom lupta pentru el până la sfârșit”, a adăugat el. Ucrainenii, și o mare parte a lumii, s-au pregătit pentru un război prelungit după ce forțele rusești au fost respinse la începutul a ceea ce Moscova descrie ca fiind o „operațiune militară specială”, fiind împiedicată astfel căderea Kievului.
Surse militare occidentale spun acum că forțele rusești fac progrese nesemnificative în operațiunea lor ofensivă în teritoriile din estul și sudul Ucrainei, comparând luptele de acum cu lentele, sângeroasele lupte de uzură din Primul Război Mondial.
Rusia anulează un concert rock după ce solistul a dedicat un cântec colegilor care au fugit
Rusia a anulat spectacolul unui grup rock la un festival din Moscova, după ce solistul a dedicat un cântec altor artiști care au fugit din țară în urma invaziei din Ucraina.
Solistul trupei Splin, Aleksandr Vasilyev, a confirmat pentru Kommersant că grupul său nu va cânta la concertul din 26 august care urma să aibă loc pe un stadion din capitala rusă.
Rusia a anulat zeci de spectacole în întreaga țară ale artiștilor care îndrăznesc să își exprime dezaprobarea față de invazia din februarie a Ucrainei, pentru a evita ca aceștia să influențeze populația și să slăbească sprijinul pentru război. Mai mulți artiști au ales în mod voluntar să părăsească țara sau să își întrerupă turneele de la lansarea invaziei.
Kommersant a remarcat că anularea concertului Splin diferă de alte cazuri, deoarece Vasiliev nu a făcut nicio mențiune despre războiul din Ucraina sau despre conducerea Rusiei.
Urcând pe scena din Voronej, în centrul Rusiei, la 20 august, solistul Splin, Aleksandr Vasiliev, le-a declarat celor prezenți că este o plăcere să vadă atât de mulți oameni care „dau dovadă de milă, compasiune, umanitate și care nu acceptă cruzimea, violența și crima”.
El a dedicat apoi piesa de succes, Vhoda Net (No Exit), altor grupuri rock ai căror membri au fugit din țară la începutul acestui an, spunând că speră ca aceștia să se întoarcă „ca să putem cânta pentru voi aici”.
Interpretarea lui Splin a fost eliminată din înregistrarea difuzată online și postată pe internet, iar zvonurile privind anularea grupului la concertul din 26 august au început să circule în curând. Splin urma să fie una dintre atracțiile concertului de la Moscova.
