Ştiri
Ucraina va extinde evacuarea obligatorie a civililor de pe linia frontului
Ucraine vrea să mărească numărul districtelor de pe linia frontului unde evacuarea civililor e obligatorie, din cauză că acele zone ar putea fi ocupate și vor avea probleme cu încălzirea la iarnă, a anunțat vineri vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.
Campania de evacuare obligatorie a civililor din regiunea estică Donețk a fost lansată de guvernul ucrainean în iulie, pentru că districtele și orașele din estul industrializat al Ucrainei controlate de Kiev se află sub bombardamentul continuu al trupelor rusești și al separatiștilor pro-ruși.
„Dacă rămân acolo, oamenii vor avea de suferit, în special copiii”, a spus Irina Vereșciuk la televiziunea națională, anunțânf extinderea campaniei de evacuare, precizând că evacuarea femeilor cu copii și a bătrânilor va fi o prioritate în câteva districte din regiunea estică Harkov, și cele sudice Zaporojie și Nicolaev.
Polonia și Slovacia au inaugurat o conductă de interconectare a rețelelor lor de gaz
Polonia și Slovacia au inaugurat o conductă de interconectare a rețelelor lor de gaz care le-ar putea întări securitatea energetică, după ce Războiul Rusiei în Ucraina a generat o criză energetică în Europa.
Rusia a diminuat sau a oprit livrările de gaz spre mai multe țări europene în ultimele luni, gazul rusesc către Polonia fiind tăiat complet, iar cel către Slovacia diminuat la 40 % din volumul convenit.
Conducta conectoare îi va permite Slovaciei să primească prin Polonia gaze naturale din Norvegia, a anunțat premierul slovac Eduard Heger la o conferință comună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki, la inaugurarea conductei în localitatea poloneză Strachocina din apropiere de granița cu Slovacia.
„Această legătură ne dă un nou sentiment al securității și un nou sentiment al libertății, pentru că nu vom mai fi dependenți de gazul rusesc”, a spus Heger.
Mazowicki s-a folosit de ocazie pentru a critica din nou conducta Nord Stream dintre Germania și Rusia.
„E o conductă a păcii, spre deosebire de cele construieă de Germania și Rusia cu ajutorul altor țări, Nord Stream I și II, care sunt conducte ale războiului”
Președinția UE va organiza tratative urgente privind criza energetică
Premierul Cehiei Petr Fiala a anunțat vineri pe Twitter că președinția Uniunii Europene, deținută acum de Cehia, „va organiza o reuniune a miniștrilor comunitari ai energiei care să discute măsuri de urgență pentru problemele din domeniul energetic”.
Aprobată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, reuniunea va avea loc într-un moment când cele 27 de state membre ale Uniunii încearcă să scape de dependența de petrolul și gazele din Rusia, pe fundalul crizei energetice declanșată de invazia rusă în Ucraina.
Reducerea livrărilor și anxietatea legată de viitor au dus la o creștere masivă a prețurilor la energie în toată Europa.
Ministrul ceh al industriei și comerțului Jozef Sikela a spus că e nevoie „cât mai curând posibil” de o reuniune a Consiliul energiei din UE.
„Suntem într-un război al energiei cu Rusia care duce pagube întregii Uniuni Europene”, a scris Sikela pe Twitter.
Avioanele Su-24 din Belarus au fost adaptate pentru a fi dotate cu arme nucleare
Liderul autoritar al Bielorusiei Aleksandr Lukașenko spune că avioanele militare Su-24 ale țării sale au fost adaptate pentru a fi dotate cu arme nucleare. Lukașenko a spus presei pe 26 august că a discutat această măsură cu omologul său rus Vladimir Putin, care a fost de acord.
Președintele belarus nu a adus nici o dovadă în sprijinul afirmațiilor sale. Bielorusia nu are arme nucleare, și și-a scos din uz flotila sa de avioane Su-24 acum zece ani, deși aceste aparate de luptă por fi recondiționate și date din nou în folosință.
La întâlnirea pe care au Lukașenko și Putin au avut-o pe 25 august la St Petersburg, liderul de la Kremlin a spus că Moscova va livra Bielorusiei în câteva luni sisteme de rachete Iskander-M cu rază de 500 de kilometri.
Belarus nu participă direct la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar a oferit sprijin logistic invaziei care a început pe 24 februarie, permițând trupelor rusești să intre în Ucraina trecând granița bielorusă.
Protest în fața Delegației UE la Chișinău: „Free Marina, Jos Maia!”
Partidul Șor și Partidul Comuniștilor au protestat vineri, 26 august, în fața sediului Delegației UE de la Chișinău cerând diplomaților să reacționeze la ceea ce ei consideră „abuzurile puterii PAS față de opoziție și cetățeni”. Într-un răspuns oferit jurnaliștilor de la Newsmaker.md, reprezentanții Delegației spun că monitorizează „evoluțiile legate de anchetele penale în cazurile de rezonanță din Republica Moldova”.
„Opoziția este suprimată și batjocorită, lipsită de orice drepturi, oponenții politici sunt bombardați cu dosare penale, iar liderii cei mai vocali ai opoziției sunt ținuți după gratii fără niciun fel de argumente juridice”, a declarat deputata PCRM Diana Caraman.
Protestatarii au mai cerut eliberarea Marinei Tauber din arest preventiv, sugerând că dosarele ar fi fost intentate la comanda președintei Maia Sandu și partidul de guvernământ PAS.
Membrii și simpatizanții formațiunilor au spus că statele Uniunii Europene trebuie să reacționeze la dosarele penale în care sunt vizați mai mulți politicieni de opoziție.
Reprezentanții Delegației au declarat că procuratura urmează să prezinte probe pe parcursul derulării anchetelor, fără interferențe externe. „În același timp, nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege”, se mai precizează în răspunsul oferit pentru newsmaker.md.
Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13. Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului „Șor” și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a fugit din țară în 2019. Este cercetat și el în dosarele „furtului miliardului”, fiind unul dintre principalii suspecți.
Unul din cele două reactoare active de la Zaporojie a fost reconectat la rețeaua electrică a Ucrainei
Compania nucleară de stat din Ucraina Energoatom a anunțat că unul din cele două reactoare active de la Zaporjie a fost reconectat la rețeaua electrică a Ucrainei, după ce ambele reactoare fuseseră decuplate pe 25 august, din cauza incendiilor provocate de bombardamente despre care se spune că au fost lansate de armata rusă, fapt care a generat temeri privind un posibil dezastru nuclear.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Ceva mai devreme Energoatom preciza că nu există deocamdată probleme cu utilajele centralei și nici cu sistemele sale de siguranță.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că joi a fost evitat un dezastru nuclear, după ce generatoarele diesel de siguranță au fost puse imediat în funcțiune pentru alimentarea sistemelor de răcire ale centralei.
Deconectarea de la rețeaua de electricitate națională e foarte riscantă, pentru că o defecțiune la sistemele alternative de alimentare cu curent poate opri răcirea reactoarelor și topirea combustibilului nuclear.
„Rusia a pus Ucraina și pe toți europenii la un pas de un dezastru radioactiv”, a spus șeful Zelenski.
Imagini din satelit obținute pe 24 august de echipa de investigații a secției ucrainene de la Europa Liberă arată coloane de fum deasupra centralei de la Zaporojie.
Comunitatea internațională a avertizat de mai multe ori cu privire la riscul unei catastrofe și a continuat să ceară Rusiei și Ucrainei să nu pună în pericol securitatea celei mai mari centrale nucleare din Europa.
Armata rusă a ocupat centrala cam la două săptămâni după lansarea invaziei din februarie, dar a permis inginerilor ucraineni să conducă în continuare operațiunile la centrala de la Zaporjie, al cărui prim reactor a intrat în funcțiune în 1985. Doar două din cele șase reactoare de la Zaporojie funcționau până la pana de curent de pe 25 august.
Un apropiat al lui Putin cere anchetarea unei jurnaliste care a scris despre recrutarea deținuților
Omul de afaceri rus Evgheni Prigojin, cunoscut ca apropiat al președintelui Vladimir Putin, a cerut Comitetului de Investigații să verifice un raport al ziarului Fontanka despre recrutarea deținuților din penitenciare pentru a lupta în războiul lansat împotriva Ucrainei.
Compania Konkord, deținută de Prigojin, a declarat la 26 august că omul de afaceri, despre care se crede că conduce grupul paramilitar privat Wagner din Rusia, a cerut anchetatorilor să îi verifice pe autoarea reportajului, Ksenia Klocikova, și pe redactorul-șef al publicației Fontanka, Aleksandr Gorșkov, calificând textul despre recrutarea de către Wagner a deținuților din închisorile rusești drept „fals” și menit „să creeze o imagine negativă” a Rusiei și a liderilor săi.
Nici jurnalistul, nici ziarul nu au comentat despre posibilitatea inițierii acestei anchete.
În reportaj se relatează despre o mamă - a cărei identitate nu este dezvăluită din motive de siguranță - care încearcă să își găsească fiul, dispărut din închisoarea în care efectua o pedeapsă de doi ani pentru furt de mașini. În cele din urmă, a dat de urma fiului în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, controlată de Rusia.
Confruntându-se cu pierderi grele într-un război al cărui sfârșit poate fi la câteva luni sau ani distanță, guvernul președintelui rus Vladimir Putin și armata au luat numeroase măsuri pentru a susține recrutarea, fără a ordona, cel puțin pentru moment, o mobilizare generală care ar putea fi riscantă din punct de vedere politic. La 25 august, Putin a semnat un decret pentru a crește dimensiunea forțelor armate de la 1.902.000 la 2.039.758 de persoane.
Grupul Wagner nu a recunoscut până acum că a recrutat luptători printre pușcăriași, dar organizațiile pentru drepturile omului spun că au informații despre sute de cazuri în care deținuții ar fi fost atrași să lupte în Ucraina.
Luna trecută, organizația pentru drepturile omului Gulagu.net, care monitorizează tratamentul deținuților din penitenciarele rusești, a informat că sute de bărbați dintr-o închisoare din regiunea Adighea, în Caucazul de Nord, s-ar fi înrolat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după o rundă de recrutare agresivă care a inclus promisiuni de reducere a pedepselor și o remunerație atrăgătoare.
La începutul acestei luni, , Olga Romanova, fondatoarea organizației „Rusia din spatele gratiilor” dedicată apărării drepturilor omului a declarat că programul nu se limitează la condamnați. Ea a spus că și suspecții din centrele de arest preventiv, unde se află cei care urmează să fie judecați, sunt recrutați pentru forțele armate.
La 26 august, ziarul online Meduza a informat că un deținut în vârstă de 44 de ani, Evgheni Ieriomenko, a fost înmormântat în regiunea nord-vestică Karelia. Mama și prietena lui Ieriomenko au declarat pentru Meduza că bărbatul, care ispășea o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru extorcare de fonduri și mai avea opt ani până la terminarea pedepsei, a fost recrutat în armata rusă în iunie și ucis în regiunea ucraineană Donețk, în iulie.
Autoritățile ucrainene au afirmat că Rusia a pierdut peste 46 200 de soldați și ofițeri de când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, în timp ce agențiile de informații occidentale au estimat că s-au înregistrat, cel mai probabil, peste 20 de mii de victime. Ministerul rus al Apărării a publicat ultima dată cifrele privind victimele la sfârșitul lunii martie, contabilizând 1351 de militari morți în lupte.
Comandantul-șef al Ucrainei, Valeri Zalujni, a declarat la începutul acestei săptămâni că aproape 9000 de soldați ucraineni au fost uciși de când Rusia a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu șase luni.
Rusia a emis mandat de arestare pentru o persoană reținută în Albania sub acuzația de spionaj
Un tribunal din Moscova a emis un mandat de arestare pe numele Svetlanei Valerievna Timofeieva, ale cărei date personale coincid în totalitate cu cele ale unei femei reținute în Albania sub acuzația de spionaj.
De asemenea, Tribunalul districtual Meșcianski a anunțat pe 26 august că a adăugat-o pe Timofeieva pe lista de urmăriți internaționali. Autoritățile ruse o acuză de obținerea ilegală de informații secrete. Numele complet și data nașterii - 19 martie 1989 - menționate de tribunal în ceea ce o privește pe Timofeieva sunt aceleași cu cele ale fotografei Svetlana Timofeieva, cunoscută și sub numele de Lana Sator, care a fost arestată împreună cu doi bărbați în urmă cu câteva zile în Albania.
Timofeieva este cunoscută ca fotograf și face poze cu uzine și fabrici funcționale și abandonate pe care le postează pe contul de Instagram, care are peste 250 de mii de abonați. Timofeieva și alți doi bărbați (unul dintre ei, cetățean rus, Mihail Zorin, altul, ucrainean, Fedir Mihailov) au fost reținuți pe 20 august în incinta unei foste fabrici de armament din Albania, țară membră a NATO și susținătoare a Ucrainei în apărarea acesteia împotriva invaziei rusești.
Uzina militară Gramsh, inaugurată în 1962, producea puști AK-47 și alte tipuri de arme. Producția a încetat după căderea comunismului, în 1990.
Trimisul special SUA: Serbia și Kosovo trebuie să se angajeze să nu recurgă la violență
Trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, aflat într-o vizită în regiune, a promis sprijinul Washingtonului pentru eforturile Uniunii Europene (UE) de a rezolva o dispută în curs de desfășurare între Kosovo și Serbia și a îndemnat ambele părți să se abțină de la violențe.
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au reapărut la sfârșitul lunii trecute din cauza unei schimbări anunțate de mult timp în politica de frontieră, conform căreia documentele de identitate și plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor sârbești nu ar mai fi fost valabile pe teritoriul Kosovo.
Etnicii sârbi, mai ales cei care locuiesc în nordul Kosovo, au reacționat cu furie, ridicând baraje rutiere și trăgând cu armele în aer și în direcția ofițerilor de poliție din Kosovo. Nimeni nu a fost rănit.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a amânat punerea în aplicare a măsurii până la 1 septembrie, după aparente presiuni din partea Occidentului.
Cele două părți au dus un război sângeros la sfârșitul anilor 1990, iar Kosovo și-a declarat, în cele din urmă, independența față de Serbia în 2008. Belgradul - la fel ca Rusia, China și cinci state membre ale UE - nu a recunoscut independența fostei sale provincii și acuză Pristina că încalcă drepturile minorității sârbe, care reprezintă 5 % din populația de 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, formată în proporție de 90 % din albanezi.
În ultimii ani, UE a mediat negocierile dintre Kosovo și Serbia în vederea normalizării relațiilor, încercând să dea un impuls eforturilor acestora de a adera la Uniunea Europeană.
Escobar și trimisul UE, Miroslav Lajcak, s-au întâlnit cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la Belgrad, pe 25 august, după ce au purtat discuții în Kosovo cu Kurti și cu liderii etnicilor sârbi, ca parte a eforturilor de soluționare a problemei disputate.
„Vrem ca ambele părți să se angajeze că nu vor exista violențe", a declarat Escobar la o conferință de presă pe 26 august la Ambasada SUA din Belgrad. Escobar a declarat că discuțiile au fost dificile, „dar am văzut voința de a găsi o soluție, voința de a construi încrederea în acest proces”.
La rândul său, Lajcak a descris discuțiile ca fiind „dificile, dar responsabile”.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă la Belgrad, la 26 august, că s-au făcut puține progrese în privința unor chestiuni-cheie, cum ar fi înregistrarea plăcuțelor de înmatriculare, dar a declarat că încă speră că se va putea ajunge la „un compromis” în cadrul discuțiilor următoare, deși nu mai a fost încă programată oficial vreuna.
Serbia este candidată la aderarea la UE, dar Bruxelles-ul a avertizat că trebuie să își îmbunătățească relațiile cu Kosovo înainte ca cererea sa să fie luată în considerare.
Forțele de menținere a păcii ale NATO și-au intensificat prezența în nordul Kosovo ca răspuns la creșterea tensiunilor.
Letonia a demolat, în Riga, un monument sovietic dedicat Armatei Roșii
Letonia a dărâmat un impunător monument din epoca sovietică, situat în centrul orașului Riga. Obeliscul marca victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste.
Este cea mai recentă demolare a unui astfel de monument în Europa de Est pe fondul ostilității crescânde față de Rusia și a invaziei acesteia în Ucraina.
Muncitorii au dărâmat obeliscul de 80 de metri înălțime pe 25 august. Monumentul s-a prăbușit într-un lac din apropiere, stârnind aplauzele și uralele spectatorilor.
Ridicat în 1985, monumentul a fost dedicat victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, care a ocupat statele baltice în Al Doilea Război Mondial. Dar pentru mulți letoni, acesta obelisc era o amintire dureroasă a deceniilor de ocupație opresivă a Uniunii Sovietice, care s-a încheiat în 1991, când Letonia și-a declarat independența.
Parlamentul leton a votat pentru aprobarea demolării monumentului din Parcul Victoriei în luna mai, la aproximativ trei luni după ce Rusia a invadat Ucraina, readucând în memoria întregii Europe Centrale și de Est amintirea sângeroaselor și represivelor regimuri comuniste impuse de sovietici. Etnicii ruși reprezintă aproximativ 25 la sută din populația Letoniei.
Deocamdată Moscova nu a avut nicio reacție la demolarea monumentului. În trecut, oficialii ruși au reacționat cu furie la orice sugestie de demolare a acestuia sau a altor monumente similare. În 2007, atunci când Estonia a îndepărtat un monument similar din centrul Tallinnului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost zguduit de revolte violente, iar țara a suferit un atac cibernetic masiv care a fost ulterior pus pe seama hackerilor ruși.
Cu o zi mai devreme, pe 24 august, muncitorii din orașul Brzeg, din sud-vestul Poloniei, au început demolarea unui memorial de război sovietic, al 24-lea monument demolat în Polonia din martie. Săptămâna trecută, guvernul Estoniei a început, de asemenea, să îndepărteze un monument sovietic din Al Doilea Război Mondial dintr-un oraș aflat în apropierea graniței cu Rusia.
Armenia și Azerbaidjanul vor purta discuții la cel mai înalt nivel cu medierea UE
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului au convenit să se întâlnească la Bruxelles pentru discuții mediate de Uniunea Europeană, a declarat guvernul armean la 25 august. Șeful Consiliului European, Charles Michel, va fi prezent la întâlnirea din 31 august.
Întâlnirea are loc după izbucnirea unor lupte din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah în perioada 1-3 august, în care cel puțin un soldat azer și doi soldați de etnie armeană au fost uciși. Cele două părți se acuză reciproc pentru violențe.
Ultima întâlnire dintre cei doi lideri a avut loc la Bruxelles în 22 mai, la inițiativa lui Michel. Azerbaidjanul și Armenia se află de ani de zile într-un conflict pe tema enclavei Nagorno-Karabah. Regiunea cu populație majoritar armeană, care avea statutul de oblast autonom în cadrul Azerbaidjanului sovietic, și-a declarat independența față de Baku pe fondul dezintegrării Uniunii Sovietice, declanșând un război în perioada 1992-1994 care a produs aproximativ 30 000 de victime și a provocat strămutarea a sute de mii de persoane.
Războiul s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, permițând etnicilor armeni din Nagorno-Karabah să controleze cea mai mare parte a regiunii, precum și mai multe districte adiacente din Azerbaidjanul propriu-zis. Negocierile mediate la nivel internațional cu implicarea Grupului de la Minsk al OSCE - co-prezidat de Statele Unite, Rusia și Franța - nu au reușit să ducă la o înțelegere înainte de izbucnirea unui nou război de amploare, în septembrie 2020.
Parlamentarii europeni cer oficialilor din Kazahstan să elibereze deținuții politici
Un grup de legislatori europeni au cerut autorităților kazahe să elibereze toți deținuții politici și să înceteze urmărirea penală a celor care au murit în timpul tulburărilor din ianuarie în această națiune din Asia Centrală.
Subcomisia pentru Drepturile Omului a Parlamentului European a subliniat într-o declarație emisă la 24 august „importanța unei anchete transparente, cuprinzătoare și corecte a evenimentelor din 2022 ianuarie” și a cerut lui Nur-Sultan să oprească urmărirea penală a celor uciși în timpul tulburărilor.
Tulburările din ianuarie au avut loc după ce o demonstrație pașnică împotriva unei creșteri a prețului la carburanți în regiunea Manghystau din vestul țării a dus la proteste antiguvernamentale de amploare, dispersate violent de forțele de ordine și de armată.
Mii de persoane au fost reținute în timpul protestelor și după aceea. Președintele Qasym-Zhomart Toqaev spunea că manifestațiile au fost produse de „20 000 de teroriști” din străinătate, o afirmație pentru care autoritățile nu au furnizat nicio dovadă.
Autoritățile au declarat că 238 de persoane, inclusiv 19 ofițeri de poliție, au murit în timpul tulburărilor. Autoritățile i-au catalogat pe mulți dintre cei uciși în timpul tulburărilor drept „teroriști” și au lansat anchete post mortem împotriva lor.
Joe Biden: SUA au atacat ținte legate de Iran în Siria pentru a apăra personalul american
Atacurile aeriene americane din această săptămână au vizat ținte legate de Iran în Siria și au fost efectuate pentru a proteja și apăra personalul american, a declarat președintele american Joe Biden. Atacurile au avut loc în contextul în care săptămâna aceasta s-au intensificat semnificativ luptele în care au fost implicate forțele americane.
Biden a făcut comentariile într-o scrisoare adresată pe 25 august președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi. Biden afirmă în acest mesaj că a ordonat loviturile „în conformitate cu responsabilitatea mea de a proteja cetățenii Statelor Unite atât acasă, cât și în străinătate și în vederea promovării intereselor de securitate națională și de politică externă ale Statelor Unite”.
Oficialii militari locali au declarat că armata americană a lovit mai multe ținte pe 25 august în orașul sirian Mayadin, în părți ale provinciei Deir al-Zor aflate sub controlul guvernului sirian. Cel puțin trei membri ai unei miliții aliate cu Iranul au fost uciși atunci când au fost ținta unui elicopter american, potrivit unor rapoarte de presă.
Milițiile iraniene sunt foarte prezenți în orașul de pe malul vestic al râului Eufrat și de mult timp au vizat câmpul petrolier al-Omar din apropiere, pe malul estic al Eufratului, unde coaliția americană are o bază importantă. În ultimele 24 de ore, a declarat armata americană, patru militanți au fost uciși și șapte lansatoare de rachete au fost distruse. Pentagonul a declarat că trei membri ai personalului american au suferit răni minore în urma schimbului de focuri din 24 august.
Deir al-Zor este o provincie strategică, bogată în petrol, care se învecinează cu Irakul și care este controlată de grupări de miliție susținute de Iran și de forțele siriene. Taberele din această regiunea au mai fost atacate în trecut de avioane de război israeliene. La 24 august, Ministerul iranian de Externe a negat că Teheranul ar avea vreo legătură cu locurile vizate. „Atacul american asupra infrastructurii și populației siriene este o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Siriei”, a declarat purtătorul de cuvânt Nasser Kanaani, citat pe canalul Telegram al ministerului. „Zonele vizate de atacuri nu aveau nicio legătură cu Republica Islamică".
Djokovic nu va juca la US Open din cauza regulilor de vaccinare COVID
Campionul sârb de tenis și fostul număr unu mondial Novak Djokovic a declarat că nu va juca la viitorul Open al Statelor Unite din cauza regulilor de vaccinare COVID-19 pentru jucători.
Djokovic, care refuză să se vaccineze, și-a anunțat retragerea de la turneul de Grand Slam într-o postare pe Twitter la 25 august, cu doar câteva ore înainte de anunțarea tragerii la sorți pentru evenimentul din New York.
„Din păcate, nu voi putea să călătoresc la New York de data aceasta pentru US Open”, scrie Djokovic, care, cu 21 de titluri de Grand Slam la simplu, încearcă să-l egaleze pe Rafael Nadal, care are 22. Este al doilea turneu de Grand Slam din acest an pe care sârbul în vârstă de 35 de ani îl va rata din cauza faptului că nu a fost vaccinat. La începutul acestui an, el a fost expulzat din Australia înainte de Australian Open. De asemenea, el le-a urat succes colegilor săi și a spus că „se va menține în formă și cu un spirit pozitiv și va aștepta o oportunitate de a concura din nou”. Openul Statelor Unite începe pe 29 august.
Alexandr Stoianogolo rămâne încă 60 de zile sub control judiciar
Procurorul general suspendat Alexandr Stoianogolo rămâne încă 60 de zile sub control judiciar, a decis Curtea de Apel Chișinău pe 25 august 2022, admițând o solicitare în acest sens a procurorului de caz.
La începutul lunii august, împotriva lui Stoianoglo fuseseră formulate două noi învinuiri: îmbogățire ilicită și spălare de bani, infracțiuni care ar fi fost comise în perioada anilor 2014-2015.
El a fost reținut în octombrie 2021 și pus apoi sub control judiciar, fiind acuzat de depășire a atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, declarații mincinoase și favorizarea unui grup criminal organizat.
Un prim dosar penal, cel legat de depășirea atribuțiilor de serviciu, a fost finalizat și trimis în instanță.
Alexandr Stoianoglo a fost suspendat în octombrie din funcția de procuror general de către procurorul Victor Furtună, după ce Consiliul Superior al Procurorilor a admis o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, în care procurorul general era acuzat de „corupere pasivă și abuz în serviciu”.
Vladimir Putin a semnat un decret ce prevede mărirea efectivelor armatei ruse
Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce prevede mărirea efectivelor armatei ruse de la 1,9 milioane la 2,04 milioane de militari. Decretul intră în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, relatează Reuters.
Moscova a ezitat să facă public numărul total al militarilor pierduți în Ucraina, dar la câteva săptămâni după începerea invaziei a raportat un număr de 1.351 de militari ruși uciși în timpul luptelor.
Occidentul spune însă că acum acest număr ar putea fi de zece ori mai mare, în timp ce guvernul de la Kiev susține că ar fi ucis sau rănit în conflict cel puțin 45.000 de militari ruși.
Kievul a ezitat și el să publice numărul de militari ucraineni uciși în conflict, dar luni, șeful forțelor armate ucrainene a raportat aproape 9.000 de militari uciși pe front, într-una din rarele actualizări ale acestui număr făcute de autoritățile ucrainene de la începerea războiului.
Decretul lui Putin nu spune cum anume se va realiza creșterea numărului de militari, dar a cerut guvernului să aloce bugetul necesar.
Reuters citează raportul anual al Institutului internațional pentru studii strategice care spune că la începutul acestui an Rusia avea 900.000 de militari activi și 2 milioane de rezerviști în ultimii cinci ani.
Fostul primar din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, a fost eliberat condiționat din detenție
Fostul primar din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, a fost eliberat condiționat din detenție
Un tribunal din Rusia l-a eliberat din detenție pe primarul din Ekaterinburg, Evgheni Roizman, dar i-a ordonat să nu comunice cu nimeni fără permisiune, așa cum prevăd restricțiile dinainte de judecată care i-au fost impuse la o zi după ce a fost arestat de poliție.
Tribunalul din Ekaterinburg i-a interzis de asemenea lui Roizman să folosească internetul, telefoanele sau poșta electronică și să nu ia parte la nici un eveniment public. Totodată, contactele sale au fost limitate la membrii familiei și avocați.
Tribunalul a respins însă cererea procurorilor de a i se permite lui Roizman să iasă din locuință pentru doar un minut înainte de miezul nopții.
Evgheni Roizman, care a fost primarul orașului Ekaterinburg până în 2018, după ce a câștigat alegerile în 2012 în urma protestelor opoziției, a pledat nevinovat la înfățișarea de la tribunal pe 25 august.
El este acuzat că a „discreditat forțele armate”, un delict pentru care, dacă e găsit vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare. Militanții ruși pentru respectarea drepturilor omului spun că această acuzație e folosită de autoritățile ruse pentru a-i reduce la tăcere pe cei care critică invazia Rusiei în Ucraina.
Centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la rețeaua electrică a Ucrainei
Centrala nucleară de la Zaporojie, controlată din martie de ruși, a fost deconectată de la rețeaua națională de alimentare cu curent electric a Ucrainei.
Compania ucraineană de stat Energoatom a anunțat pe Telegram că ultimele două reactoare ale centralei care mai erau în funcțiune la cea mai mare centrală atomică din Ucraina au fost deconectate de la curent, după ce mai multe linii care legau centrala de rețeaua de alimentare cu curent a Ucrainei au fost distruse de mai multe incendii.
„Ca rezultat, cele două unități de alimentare din centrală au fost deconectate de la rețea. În acest fel, [rușii] au cauzat completa deconectare a uzinei de la rețeaua de alimentare - prima deconectare din istoria uzinei”, se spune în declarația celor de la Energoatom, care adaugă că se fac eforturi pentru a restabili conexiunea.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Centrala e sub controlul rușilor din 4 martie, două săptămâni după începerea invaziei ruse în Ucraina pe 14 februarie, și e operată de ingineri și tehnicieni ucraineni, sub supravegherea armatei ruse.
Recent, în regiunea centralei s-au dat lupte între ucraineni și ocupanții ruși, Ucraina și Rusia acuzându-se în mai multe rânduri de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții a experților de la Agenția internațională pentru energie atomică (AIEA), dar Moscova insistă ca inspectorii să călătorească la centrală tranzitând teritoriul rusesc și nu pe cel ucrainean.
Ceva mai devreme pe 25 august, șeful AIEA Rafael Grossi a spus că Moscova și Kievul au acceptat că e nevoie de o vizită AEIA acolo pentru a evalua situația de securitate.
Numărul celor uciși la Ciaplîne a ajuns la 25, rușii și-au asumat atacul
Luptele din Ucraina au continuat pe 25 august, după ce războiul declanșat de Rusia în țara vecină a intrat în a șaptea lună, iar de pe front s-a relatat că armata rusă a folosit bombe cu fragmentație pentru a ataca un oraș din centrul Ucrainei.
Numărul celor uciși pe 24 august de un bombardament rusesc în gara de la Ciaplîne, sudul regiunii regiunii Nipropetrovsk, a ajuns la 25. „Ciaplîne e azi durerea noastră”, a spus miercuri în obișnuitul său mesaj nocturn președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit inițial de 22 de morți.
Șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Timoșenko, a actualizat joi bilanțul victimelor acestui atac, spunând că numărul morților a ajuns la 25, dintre care doi sunt copii, alte 31 de persoane fiind rănite.
Ministerul rus al apărării și-a asumat pe 25 august responsabilitatea pentru atacul de la gara din Ciaplîne, dar a pretins că el a avut ca țintă un tren militar ucrainean care transporta muniție spre linia frontului.
Ceva mai devreme, pe 25 august, forțele ruse au lansat bombe cu fragmentație asupra localității Krivoi Rog din centrul Ucrainei, a făcut cunoscut șeful administrației militare din Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul pe Telegram, adăugând că deocamdată nu au fost semnalate victime.
Rafael Grossi (AIEA): Kievul și Moscova sunt de acord că este necesară o inspecție la Zaporojie
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că Kievul și Moscova sunt de acord că personalul organismului de supraveghere al ONU trebuie să meargă să inspecteze situația de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, care a fost prinsă în focul încrucișat al luptelor dintre trupele rusești și ucrainene.
Într-o intervenție la postul de televiziune France 24 din 25 august, Grossi a declarat că discuțiile privind obținerea accesului la centrală au înregistrat progrese și că „suntem foarte, foarte aproape” de a conveni asupra unei vizite la cea mai mare centrală nucleară din Europa în câteva zile.
Centrala se află sub control rusesc din 4 martie, la aproape două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina. Inginerilor ucraineni li s-a permis să continue să opereze centrala, sub supraveghere rusă. În ultimele săptămâni, centrala a fost scena unor lupte între forțele ruse și ucrainene, ceea ce a generat temeri privind un dezastru nuclear.
Atât Ucraina, cât și Rusia s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei de la Zaporojie.
Organizația Națiunilor Unite s-a oferit să faciliteze o vizită a inspectorilor AIEA, însă Moscova a insistat ca inspectorii să ajungă la centrală prin teritoriul controlat de Rusia, și nu prin Ucraina propriu-zisă.
Un cunoscut apărător rus al drepturilor omului este în spital după ce a fost atacat
Igor Kaliapin, fondator și fost șef al Comitetului împotriva torturii din Rusia, a fost spitalizat după ce a fost atacat de un agresor neidentificat pe care poliția l-a capturat.
Consiliul prezidențial rus pentru Drepturile Omului a declarat la 25 august că Igor Kaliapin, care este membru al Consiliului, a fost atacat în seara precedentă în regiunea Nijni Novgorod. Atacatorul, a adăugat acesta, a încercat să îl înjunghie pe Kalîapin cu o bucată de sticlă spartă și să îl sufoce.
„Colegul nostru a reușit să sune la poliție, iar agresorul a fost reținut. O anchetă este acum în curs de desfășurare. Victima se află la spital cu simptome de comoție cerebrală”, a scris Consiliul pe Telegram. Pagina Telegram a Ostorojno novosti l-a citat pe Kaliapin, care afirmă că atacatorul a încercat să îl ucidă. În acest moment, nu este clar dacă atacul are legătură cu activitățile lui Kaliapin în domeniul drepturilor omului.
Colega lui Kaliapin, Natalia Kurekina, a declarat pentru ziarul online SOTA că atacatorul s-a prezentat ca fiind un detectiv al poliției orașului Nijni Novgorod. Kaliapin a părăsit postul de la Comitetul împotriva torturii la începutul acestui an, după ce el și mama sa s-au confruntat cu presiuni și intimidări din partea unor persoane necunoscute care, cel mai probabil, aveau legături cu autoritățile.
Curtea de Apel din Bulgaria anulează decizia de extrădare a unui rus care se temea de persecuție
O curte de apel bulgară a anulat decizia unei instanțe inferioare care hotărâse extrădarea unui rus acuzat în țară de evaziune fiscală pe scară largă.
Cazul s-a complicat după ce suspectul și-a ars pașaportul rusesc în timpul unui protest anti-război în stațiunea Varna de la Marea Neagră.
Autoritățile ruse au cerut Bulgariei să îl extrădeze pe Aleksei Alcin, în vârstă de 46 de ani, pentru o acuzație mai veche de evaziune fiscală, însă apărarea acestuia susține că acuzația a fost motivată politic. Alcin, care locuiește în Bulgaria de cinci ani, a susținut că autoritățile ruse îl persecută pentru orientările sale politice și pentru că a criticat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Curtea de Apel din Varna a decis, la 25 august, că Alcin nu trebuie extrădat, după ce avocații apărării au declarat că nu au fost oferite garanții adecvate că drepturile și demnitatea lui Alcin vor fi protejate și că acesta nu va fi persecutat din motive politice.
Decizia instanței este definitivă.
Autoritățile ruse l-au dat în urmărire internațională pe Alcin din februarie 2020. El a cerut azil politic în Bulgaria doar după ce a fost reținut în legătură cu cererea de extrădare, ceea ce, potrivit procurorilor, i-a afectat șansele de reușită. Activiștii l-au îndemnat pe președintele Rumen Radev să îi acorde azil lui Alcin.
Alcin a lucrat pentru un comitet al Dumei de Stat, pe care spune că l-a părăsit „din cauza nivelului ridicat de corupție din sistem”.
El a declarat că a fugit din Rusia după ce a fost avertizat că afacerea sa cu metale a atras interesul elitelor și că ar putea fi acuzat de infracțiuni fiscale.
Alcin a mai spus că nu a primit niciodată citații, deoarece avocații pe care i-a abordat în Rusia înainte de a fugi au fost supuși la „presiuni” și au refuzat să-l reprezinte.
HRW: Rusia utilizează muniție cu dispersie în Ucraina provocând daune pe scară largă civililor
Utilizarea munițiilor cu dispersie de către armata rusă în războiul din Ucraina a provocat daune și suferințe de durată pentru sute de civili, a declarat Human Rights Watch într-un raport publicat pe 25 august.
În raportul său global Cluster Munition Monitor 2022, grupul pentru drepturile omului cu sediul la New York a declarat că Ucraina este singura țară în care astfel de muniții sunt folosite în prezent și a îndemnat atât Rusia, cât și Ucraina să înceteze să le mai folosească și să adere la tratatul internațional din 2008 care le interzice.
Munițiile cu dispersie, care pot fi lansate de artilerie sau proiectate din avion, se deschid în aer, împrăștiind numeroase bombe sau submuniții pe o suprafață mare.
Deoarece multe dintre bombe rămân inițial neexplodate, ulterior acestea pot mutila și ucide fără discriminare atât personalul militar, cât și civilii, inclusiv copiii.
În raport se precizează că în Ucraina au fost înregistrate cel puțin 689 de victime civile în urma atacurilor cu muniții cu dispersie de la începutul invaziei rusești, adică din 24 februarie, până în luna iulie.
Raportul subliniază că au fost documentate, raportate sau presupuse sute de atacuri rusești cu muniții cu dispersie în cel puțin 10 dintre cele 24 de regiuni ale Ucrainei. Raportul adaugă că forțele ucrainene par să fi folosit, de asemenea, rachete cu muniții cu dispersie în mai multe ocazii.
Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt părți la Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie, care interzice acest tip de muniție și care a fost ratificată, până în prezent, de 110 țări și semnată de alte 13.
„Suferința imediată și pe termen lung pe care le-o provoacă civililor munițiile cu dispersie face ca utilizarea lor astăzi în Ucraina să fie inconștientă, precum și, fără excepții, ilegală”, a declarat Mary Wareham de la HRW.
„Utilizarea pe scară largă de către Rusia a munițiilor cu dispersie în Ucraina este o reamintire sumbră a eforturilor pe care a trebuit să le facă Convenția pentru a reuși să pună capăt suferinței umane pe care o provoacă aceste arme fără discriminare”, a declarat Wareham, adăugând: „Toate țările ar trebui să condamne utilizarea acestor arme în orice circumstanțe”.
Raportul precizează că o investigație a HRW în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a stabilit că forțele rusești au lansat în lunile mai și iunie rachete cu muniție cu dispersie ale căror submuniții au lovit case, străzile orașului și parcuri, precum și o clinică ambulatorie a unei maternități și un centru cultural.
Un atac din 12 mai asupra orașului Derhaci, situat în apropiere, a ucis instantaneu o femeie care gătea în grădina sa și i-a secționat picioarele soțului acesteia, provocându-i ulterior moartea.
Scăderea notabilă a numărului de noi victime provocate de munițiile cu dispersie din ultimii ani a fost eclipsată de recenta utilizare a acestora în Ucraina de la începutul invaziei rusești din februarie, a constatat raportul HRW.
Rusia a folosit în Ucraina atât stocurile vechi de muniții cu dispersie, cât și unele de producție recentă, se spune în raport.
Pe de altă parte, HRW a declarat că nu a găsit dovezi că s-ar fi folosit munițiile cu dispersie cu ajutorul pieselor de artilerie, al sistemelor de rachete și al altor arme pe care guvernul ucrainean le-a primit de la alte țări în acest an.
Statele Unite au produs ultima dată muniții cu dispersie în 2016, se arată în raport, dar nu s-au alăturat interdicției internaționale și nici nu s-au angajat să nu le producă niciodată în viitor.
De asemenea, raportul evidențiază că atât China, cât și Iranul sunt implicate activ în cercetarea și dezvoltarea de noi tipuri de muniții cu dispersie.
Raportul va fi prezentat țărilor care participă la cea de-a zecea reuniune anuală a Convenției privind munițiile cu dispersie, care va avea loc la Geneva, în perioada 30 august-2 septembrie, în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
„Guvernele care nu au aderat încă la convenție ar trebui să își revizuiască poziția și să se alăture celor care contribuie la eliminarea munițiilor cu dispersie din lume”, a declarat Wareham de la HRW.
Iahtul unui magnat rus, vândut la licitație în Gibraltar
Un iaht de lux în valoare de 75 de milioane de dolari, deținut de magnatul rus al oțelului Dmitri Pumpianski, aflat pe lista celor supuși sancțiunilor UE, a fost vândut la o licitație în Gibraltar, prima vânzare a bunurilor unui oligarh rus confiscate de când Moscova a lansat invazia neprovocată a Ucrainei la sfârșitul lunii februarie.
La vânătoarea iahturilor deținute de cei mai puternici oameni din Rusia
Howe Robinson Partners, firma care a supervizat licitația, a anunțat pe 23 august că au fost depuse 63 de oferte la o licitație pentru vânzarea super-iahtului Axioma, lung de 72,5 metri, care a fost confiscat de la Pumpianski, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, în martie, după ce Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană l-au adăugat pe oligarh pe lista celor sancționați.
Oferta câștigătoare și numele cumpărătorului nu au fost dezvăluite. Se așteaptă ca informații detaliate despre tranzacție să fie făcute publice în 10-14 zile.
Iahtul a fost confiscat de guvernul din Gibraltar din cauza unei acțiuni în justiție a băncii americane de investiții JP Morgan, care a declarat că holdingul lui Pumpianski, Pyrene Investments, îi datora peste 20 de milioane de dolari. JP Morgan a cerut instanțelor din Gibraltar să sechestreze și să vândă iahtul, afirmând că, deoarece Pumpianski a fost supus unor sancțiuni, termenii împrumutului au fost încălcați, deoarece, din punct de vedere legal, nu putea accepta rambursarea împrumutului de la Pyrene.
Pumpianski a fost proprietarul și președintele companiei OAO TMK, cel mai mare producător de țevi de oțel din lume și furnizor al companiei energetice rusești de stat Gazprom. El a părăsit funcția după ce, în martie, au fost impuse sancțiuni internaționale împotriva sa.
Statele Unite și Uniunea Europeană au intensificat represiunea împotriva oligarhilor ruși după invazia lui Putin în Ucraina, începând confiscarea proprietăților de lux, a super-iahturilor și a avioanelor miliardarilor ruși despre care se știe că au legături cu Putin, în încercarea de a exercita presiuni asupra persoanelor apropiate acestuia și de a-i influența, la rândul lor, deciziile privind războiul.
Michelle Bachelet (ONU) îi cere lui Putin să înceteze agresiunea armată din Ucraina
Șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt atacurilor armate asupra Ucrainei și a declarat că centrala nucleară Zaporojie trebuie demilitarizată.
Centrala, cea mai mare din Europa, a fost capturată de Rusia în martie, la scurt timp după ce aceasta a invadat Ucraina la 24 februarie. Aceasta a fost atacată în mod repetat în ultimele săptămâni, provocând temeri privind un dezastru nuclear într-o țară încă bântuită de moștenirea dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986.
Bachelet a îndemnat comunitatea internațională să țină o evidență exactă a tuturor crimelor de război suspectate a fi comise în Ucraina de la începutul conflictului.
„Comunitatea internațională trebuie să insiste asupra documentării [crimelor]” pentru a le putea proba într-o bună zi, a adăugat Bachelet într-un discurs rostit la 25 august, care a marcat sfârșitul mandatului său în calitate de Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului.
Ucraina a acuzat forțele rusești de comiterea de atrocități împotriva civililor din orașele Bucea, Irpin și Hostomel în primele zile ale războiului. Moscova neagă aceste acuzații, în ciuda dovezilor numeroase de atrocități.
