Turcia poate media criza de la centrala nucleară de la Zaporojie, i-a spus președintele turc Recep Erdogan omologului său rus Vladimir Putin într-o convorbire telefonică pe 3 septembrie.

„Președintele Erdogan a declarat că Turcia poate juca un rol facilitator la centrala atomică de la Zaporojie, așa cum a făcut-o și în cazul acordul privind cerealele”, a anunțat oficiul președinției de la Ankara, referindu-se la înțelegerea privind reluarea exporturilor de grâne din porturile ucrainene de la Marea Neagră semnată de Ucraina și Rusia în iulie, avându-i drept garanți pe Turcia și pe Organizația Națiunilor Unite.

Când a vizitat luna trecută Ucraina pentru convorbiri cu liderul de la Kiev Volodimir Zelenski, Erdogan a avertizat cu privire la pericolul unui dezastru nuclear: „Suntem îngrijorați. Nu dorim încă un Cernobîl”, a spus președintele turc atunci.

Rusia și Ucraina se acuză reciproc de bombardamentele care continuă în zona unde este situată centrala nucleară de la Zaporojie, sporind temerile comunității internaționale de un posibil dezastru nuclear.

Inspectori de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) care au vizitat săptămâna asta centrala, pentru a evalua situația de securitate de acolo, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „integritatea fizică” a uzinei.

În obișnuitul său buletin informativ cotidian, ministerul britanic al Apărării afirmă că armata ucraineană își continuă ofensiva declanșată pe 29 august în sudul Ucrainei, înaintând pe un front larg la vest de rîul Nipru și concentrându-se pe trei axe în teritoriile ocupate de ruși din regiunea Herson.

Analiza ministerului britanic al aApărării mai spune că e posibil ca trupele ucrainene să-i fi luat prin surprindere tactic pe ruși, din cauza deficiențelor conducerii și logisticii trupelor ruse de acolo.

Cum luptele continuă în sectoarele Harkov și Donbas, comandanții ruși vor trebui să ia decizii importante zilele următoare cu privire la unde anume să trimită „orice forțe operaționale de rezervă” de care ar putea să dispună, mai spune ministerul britanic al Apărării în buletinul său cotidian.

Cel puțin 380 de copii au fost uciși de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, alți 737 fiind răniți în aceeași perioadă de timp, a declarat Procuratura generală de la Kiev într-o postare sâmbătă pe Telegram.

Procuratura a subliniat că e vorba de cifre preliminare, și că adunarea de date din teritoriile ocupate de Rusia, sau unde continuă ciocnirile armate este dificilă.

Cel mai mulți copii răniți, 388, au fost înregistrați în provincia Donețk din estul Ucrainei, urmată de Harkov cu 204.

Raportul procuraturii ucrainene mai spune că de la începerea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, au fost distruse 2.328 de instituții de învățământ, dintre care 289 complet.

Embed Răspândește

Orașul ucrainean Borodianka distrus de armata rusă

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:24 0:00

Link direct

• 240p | 1,3MB
• 360p | 2,1MB
• 480p | 4,0MB
• 720p | 6,9MB

Uniunea Europeană așteaptă de la Gazprom să respecte contractele de energie existente, dar e pregătită să facă față dificultăților, dacă gigantul energetic rus nu face asta, a declarat sâmbătă comisarul european pentru energie Paolo Gentiloni.

Întrebat despre oprirea conductei Nord Stream 1, Gentiloni le-a spus reporterilor: „nu ne e frică de deciziile [președinte]lui Putin. Le cerem să-și respecte contractele, dar dacă suntem pregătiți să reacționăm”.

Declarația lui Gentiloni vine după ce Moscova a anunțat că nu redeschide pe 2 septembrie Nord Stream, după lucrările de întreținere, așa cu promisese la sfârșitul lui august, sporind temerile în Europa legate de o penurie energetică la iarnă.

Comisarul european pentru energie s-a referit apoi la nivelul înalt al depozitelor de gaze în UE și la planul de a reduce consumul, semn că Europa se pregătește pentru o iarnă grea.

### Vezi și... ###

Rusia a suspendat pe termen nedefinit livrarea de gaz prin Nord Stream 1

Liderii Serbiei, Albaniei și Macedoniei de Nord au promis să conlucreze pentru păstrarea păcii și stabilității din Balcanii de vest, concentrându-se pe a se ajuta reciproc în domeniul alimentar și energetic în contextul războiului din Ucraina.

Premierul albanez, Edi Rama, cel macedonean, Dimitar Kovaceski, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, au decis în cadrul unui summit al așa-numitei inițiative „Balcanii deschiși”, găzduit de Vucici la Belgrad, să creeze un organism prin care să-și împartă reciproc surplusurile de hrană și energie.

Cel șase națiuni din Balcanii de vest - Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Kosovo - aspiră toate să intre în Uniunea Europeană, în ciuda unor probleme care persistă, cum ar fi diverse conflicte regionale, corupția și nerespectarea statului de drept.

Autoritățile de la Moscova i-au declarat „agent străin” pe muzicianul de rock rus Andrei Makarevici și pe alți cinci oameni, acuzându-i de activități politice nespecificate și că au primit presupuse finanțări din Ucraina.

Pe lista anunțată vineri de Kremlin figurează între alții și Ivan Jdanov, fostul șef al Fundației Anticorupție înființată de dizidentul rus Alexei Navalnîi, acum la închisoare.

Kremlinul a folosit în ultimii zece ani așa-numita lege a „agenților străini” pentru a pedepsi organizații și persoane care critică politicile guvernului de la Moscova.

### Vezi și... ###

Legea „agenţilor străini” adoptată de Rusia încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Președintele Statelor Unite Joe Biden a cerut Congresului american fonduri de 11,7 miliarde de dolari pentru Ucraina, ca parte a pachetului de cheltuieli de urgență, în valoare de 47,1 miliarde de dolari.

Finanțarea pentru agențiile federale se încheie odată cu terminarea anului fiscal 2022, pe 30 septembrie. Legislatorii nu au adoptat încă bugetul pe 2023, ceea ce înseamnă că finanțarea ar urma să fie făcută din bugetul pe 2022, în baza așa-numitei continuous resolution.

Noile fonduri pentru Ucraina s-ar adăuga celor 40 de miliarde de dolari care au fost aprobate la începutul acestui an. Casa Albă a declarat că aproximativ 75% din acest sprijin militar și în legătură cu el a fost deja livrat, sau angajat.

Noile fonduri ar fi destinate echipamentelor, sprijinului pentru serviciile de informații și susținerii bugetare directe a Ucrainei.

Cererea de finanțare de urgență include și două miliarde de dolari pentru a face față la impactul războiului Rusiei asupra aprovizionării cu energie a Statelor Unite.

Biden a solicitat aceste noi fonduri de urgență într-un moment în care țara sa continuă să lupte contra coronavirusului, a variolei maimuței și a recentelor dezastre naturale care afectează mai multe state din sudul Americii.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) spune că șase inspectori ONU vor rămâne la centrala nucleară ucraineană de la Zaprojie, și că plănuiește să dea publicității un raport săptămâna viitoare.

Declarația lui Rafael Grossi vine în timp ce lupte grele au fost au fost raportate în apropiere de cea mai mare centrală atomică din Europa, vineri 2 septembrie. Grossi, care conduce echipa AIEA de 14 persoane trimisă acolo, a precizat însă vineri seara târziu că săptămâna viitoare prezența agenției ONU la fața locului va fi redusă la două persoane, și că ele vor rămâne la fața locului pentru o perioadă mai lungă.

Între timp, armata ucraineană a recunoscut că a lansat atacuri contra pozițiilor armatei ruse în preajma localității Energodar, în apropiere de locul unde se află centrala nucleară ucraineană ocupată de ruși.

„S-a confirmat că lovituri de înaltă precizie ale forțelor noastre armate au distrus trei sisteme de artilerie, un depozit de muniție și o companie de militari ale inamicului în apropiere de orașele Herson și Energodar”, a declarat Statul Major al armatei ucrainene, fără să ofere detalii.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în ultimele săptămâni că au bombardat locația unde se află centrala de la Zaporjie, iar asta a generat temeri legate de un posibil dezastru nuclear acolo, și a făcut ca AIEA să ceară forțelor ruse care au controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa să permită experților ONU să inspecteze centrala.

Ceva mai devreme, ambasadorul rus la instituțiile internaționale de la Viena a spus pentru agenția RIA Novosti că șase inspectori din misiunea AIEA vor sta la Zaporojie pentru mai multe zile, și că doi dintre ei vor fi staționați acolo permanent.

Compania ucraineană Energoatom acuză Rusia că boicotează vizita misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala atomică de la Zaporojie pentru a o împiedica să facă o „evaluare imparțială” a situației de securitate din zonă, deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că inspectorii ar putea încă juca un rol în evitarea unui dezastru.

Energoatom a afirmat pe 2 septembrie într-o postare pe Telegram că misiunii AIEA nu i s-a permis să intre în așa-numitul centru de criză al centralei, unde Kievul spune că sunt staționate trupe rusești, iar din cauza asta misiunea va avea dificultăți în a evalua imparțial situația.

Energoatom mai susține că accesul inspectorilor la angajații celei mai mari centrale nucleare din Europa a fost „substanțial limitat”. Compania ucraineană a acuzat de asemenea partea rusă că minte și „distorsionează faptele și dovezile care probează bombardamentele [rusești] de la centrală, ce au dus la deteriorarea infrastructurii [centralei]”.

Vladimir Rogov, membru în administrația impusă de ruși în regiune, a făcut o evaluare diferită a vizitei misiunii AIEA, spunând unei agenți rusei de știri controlată de stat că inspectorii internaționali au putut vedea tot ce au dorit să vadă la centrala atomică de la Zaporojie..

Miniștrii de finanțe din G7 au confirmat că doresc impunerea unui plafon la prețul pentru țițeiul și pentru alte produse petroliere rusești, se spune într-un comunicat dat publicității vineri, citat de agenția Reuters.

Plafonarea inițială se va baza pe mai multe inputuri tehnice, iar nivelul prețului va fi reevaluat după cum va fi nevoie, au spus miniștrii.

„Vrem să aliniem punerea în practică cu orarul măsurilor similare din al șaselea pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană”, se mai spune în comunicatul citat.

### Vezi și... ###

Dmitri Medvedev: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a amenințat că Rusia va opri gazul pentru Europa, dacă Bruxelles-ul insistă pentru plafonarea prețului la gazul rusesc, relatează agenția Reuters.

Răspunzând la afirmația președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen despre stabilirea unei limite la prețul pe care Europa îl plătește pentru gazul primit din Rusia, Medvedev a scris pe Telegram: „Pur și simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa”.

Șefa executivului european a cerut pe 2 septembrie plafonarea prețului plătit de statele UE pentru gazul rusesc pentru a împiedica Moscova să manipuleze piața energiei din blocul pan-european ca ripostă la sancțiunile impuse de Occident Rusiei pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina pe 24 februarie.

### Vezi și... ###

Rusia oprește fluxul de gaz prin conducta Nord Stream 1

Cele două declarații vin la două zile după ce Rusia a oprit furnizarea de gaz din țările baltice spre Germania prin conducta Nord Stream 1 pentru trei zile de întreținere programate dinainte.

Oprirea gazului a generat temerea că Rusia va ține închisă conducta o perioadă mai lungă, pentru a face presiuni asupra țărilor occidentale și pentru a rupe unitatea lor în a sancționa Rusia pentru invadarea Ucrainei.

### Vezi și... ###

Planul UE pentru a petrece iarna fără gaz rusesc

Luna trecută conducta a fost închisă 10 zile, tot pentru întreținere, iar noua oprire a furnizării de gaz a fost anunțată cu mai puțin de două săptămâni înainte, iar întreținerea va fi făcută de gigantul energetic rus de stat, și nu de operatorul Nord Stream 1.

Moscova a redus în iunie furnizarea de gaz cu la 40 la sută din capacitatea conductei, și la 20 de procente în iulie, invocând chestiuni legate de mantenanță și de sancțiunile despre care Moscova spune că ar împiedica revenirea și instalarea echipamentelor.

Întreruperea și reducerea volumului furnizării de gaz rusesc au generat creșterea prețurilor și au forțat guvernele europene să caute surse alternative de aprovizionare înainte de venirea iernii.

### Vezi și... ###

Nord Stream: o revizie „banală” care ar putea lăsa Germania fără gaze

Agenția Internațional pentru Energie Atomică (AIEA) spune că doi dintre inspectorii săi vor rămâne la centrala nucleară de la Zaporojie, după plecarea actualei misiuni de acolo, chiar dacă lupte grele continuă să fie raportate în sudul Ucrainei, inclusiv în districtul Enerhodar, din apropierea centralei atomice ocupată de ruși.

La o zi după sosirea misiunii AIEA la cea mai mare centrală nucleară din Europa, ambasadorul Rusiei pe lângă instituțiile internaționale de la Viena a declarat agenției de știri RIA Novosti pe 2 septembrie că șase experți AIEA vor fi rămâne la Zaporojie mai multe zile, iar doi inspectori internaționali urmează să fie staționați permanent acolo.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care are sediul la Viena, nu a confirmat declarația rusească.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de lansarea de atacuri în apropierea centralei înainte de sosirea misiunii AIEA pentru a evalua situația de securitate de la centrala nucleară.

Anchetatorii ruși i-au confiscat pașaportul unei foste editorialiste de la proiectul online Idel. Realities al Europei Libere, care relatează despre evoluțiile din regiunile rusești Volga și Ural, ceea ce o împiedică să călătorească în Israel pentru un tratament contra cancerului.

Marina Iudkevici a scris pe Facebook la 1 septembrie că după ce poliția i-a percheziționat apartamentul pe 17 august, ea și alți șase jurnaliști din Kazan, Republica Tatarstan, ale căror locuințe au fost percheziționate în aceeași zi, au fost desemnați oficial drept martori într-un caz de extremism legat de o postare online despre actuala invazie a Rusiei în Ucraina.

Iudkevici a scris că ei și celor șase jurnaliști li s-a interzis să părăsească orașul Kazan, iar anchetatorii i-au confiscat pașaportul, computere, telefoane mobile și alte dispozitive electronice. Președintele posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea Jamie Fly a condamnat perchezițiile făcute la domiciliile ziariștilor.

În martie, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care pedepsește cu ani grei de închisoare diseminarea de „informații deliberat false” despre operațiunile militare rusești în Ucraina, lege prin care Kremlinul vrea să controleze toate relatările despre războiul său în Ucraina.

Salvatorii - sprijiniți de elicoptere și bărci militare - se străduiesc să evacueze milioane de oameni din satele izolate din sudul Pakistanului. Oficialii spun că urmează ca în regiune să aibă loc noi inundații.

Aproape 20 000 de metri cubi de apă pe secundă curg acum în aval din nordul țării și vor ajunge, în scurt timp, în marile orașe din Sindh, a declarat Agenția de gestionare a dezastrelor. Sindh a fost cea mai afectată provincie într-o serie de inundații care au loc de la jumătatea lunii iunie.

„Încercăm să ajungem la oamenii care sunt încă prinși de puhoaie, fără hrană și adăpost”, a declarat Rustam Jamali, un salvator din Sindh, pentru agenția de presă dpa.

Bilanțul victimelor inundațiilor a ajuns la 1208 morți și este posibil să crească, a precizat agenția. Experții în domeniul sănătății au avertizat cu privire la posibilele contaminări infecțioase și la alte probleme de sănătate publică din zonele afectate de inundații. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că inundațiile au avariat cel puțin 888 de unități medicale, îngreunând reacția la crizele de sănătate apărute în urma dezastrului.

Guvernul spune că peste 33 de milioane de persoane - sau 15% din cele 220 de milioane de locuitori - au fost afectate de inundațiile care au măturat case, întreprinderi, infrastructură și drumuri și au distrus recolte. Unele estimări spun că o treime din țară se află, în prezent, sub ape.

Organizația Națiunilor Unite a făcut apel la donații de 160 de milioane de dolari pentru a ajuta Pakistanul să facă față acestei „catastrofe climatice fără precedent". OMS a declarat că peste 6,4 milioane de persoane au nevoie urgentă de ajutor umanitar.

Un miliardar rus de origine armeană a decis să renunțe la cetățenia rusă și să se mute în regiunea disputată Nagorno-Karabah. Ruben Vardanian a declarat că a luat decizia de a se muta în Nagorno-Karabah înțelegând toate riscurile cu care se poate confrunta.

Vardanian a spus că este „o decizie dificilă, dar corectă” în declarația sa video publicată pe 1 septembrie. Vardanian a subliniat că, după războiul dintre Armenia și Azerbaidjan din 2020 din cauza Nagorno-Karabah, conflict în urma căruia Baku a recâștigat controlul asupra unor bucăți mari din regiunea disputată și a șapte districte adiacente, „mulți oameni din Arțah (numele armean al Nagorno-Karabahului) au început să simtă că au fost abandonați". Vardanian este convins că, după războiul din 2020, armenii din întreaga lume „trebuie să fie împreună cu Arțah”, adăugând că, după ce se va stabili în Nagorno-Karabah, își va muta toate bunurile din Rusia în fondul familiei sale. Anunțul lui Vardanian vine la mai puțin de o săptămână după ce forțele azere au preluat controlul asupra orașului-cheie Lacin, care leagă regiunea separatistă de Armenia.

Orașul se afla sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii după ce războiul, care a durat șase săptămâni și s-a soldat cu peste 6.500 de morți, s-a încheiat în noiembrie 2020, odată cu încetarea focului mediată de Moscova.

Iranul a trimis un răspuns scris în dimineața zilei de 2 septembrie la propunerile SUA pentru reluarea acordul nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale, dar Washingtonul este reticent în privința ofertei Teheranului.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat că „textul trimis [de Iran] are o abordare constructivă cu scopul de a finaliza negocierile”. El nu a oferit detalii despre conținutul textului.

### Vezi și... ###

Iranul acuză SUA că blochează discuțiile nucleare

Presa de stat iraniană informează că răspunsul Teheranului a fost trimis șefului politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, care a coordonat negocierile. După 16 luni de discuții indirecte între Iran și Statele Unite, Borrell a declarat, în luna august, că UE a stabilit o ofertă finală pentru depășirea impasului în vederea relansării acordului nuclear zdrențuit.

Departamentul de Stat a confirmat că a primit răspunsul Iranului prin intermediul Uniunii Europene. „Îl studiem și vom răspunde prin intermediul UE, dar, din păcate, nu este constructiv”, a declarat Departamentul de Stat, fără a detalia propunerea Iranului.

UE a servit ca intermediar pentru negocieri indirecte, după ce, în 2018, președintele de atunci, Donald Trump, a retras unilateral Statele Unite din acordul nuclear.

### Vezi și... ###

Emmanuel Macron despre acordul nuclear cu Teheranul: „Mingea este în terenul Iranului”

În cadrul acordului, Iranul și-a redus procesul de îmbogățire a uraniului în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Acordul prevedea că Iranul putea avea doar 300 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 3,67%, sub controlul permanent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Cu toate acestea, conform ultimului raport al AIEA, Iranul deține în prezent un stoc de aproximativ 3.800 de kilograme de uraniu îmbogățit. De asemenea, Iranul îmbogățește acum uraniul până la o puritate de 60%, au avertizat unii experți care spun că Iranul are suficient uraniu îmbogățit cu 60% pentru a-l putea converti în combustibil pentru cel puțin o bombă nucleară.

Iranul insistă că nu are intenția de a dezvolta arme nucleare. Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a declarat la începutul acestei săptămâni că Teheranul are nevoie de garanții mai puternice din partea Washingtonului pentru relansarea acordului. De asemenea, el a declarat că AIEA ar trebui să renunțe la „investigațiile motivate politic” privind activitatea nucleară a Teheranului.

### Vezi și... ###

Israelul, îngrijorat de posibilele concesii americane în negocierea acordului nuclear cu Iranul

Un tribunal din Elveția a amendat trei membre ale grupului de protest Pussy Riot din Rusia pentru că au încercat să picteze graffiti împotriva războiului pe o bordură a unui bulevard din Berna.

Taso Pletner, membră a Pussy Riot, a scris pe Twitter la 31 august că ea și cele două colege ale sale, Maria Aliohina și Liusia Ștein, au fost obligate să plătească 410 dolari fiecare. Trioul a fost reținut pentru scurt timp la Berna, la 30 august, în timp ce încerca să picteze graffiti de protest față de invazia în curs a Rusiei în Ucraina.

În august 2021, Aliohina și Ștein au fost condamnate în Rusia la pedepse cu suspendare pentru că au organizat fără aprobări oficiale mitinguri pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi, politician de opoziție aflat în închisoare.

Trupa Pussy Riot a ieșit în evidență în 2012, după ce trei dintre membrele sale au fost condamnate pentru „huliganism motivat de ură religioasă” pentru că au intrat abuziv în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova și au cântat o „rugăciune punk” împotriva lui Vladimir Putin, care era prim-ministru la acea vreme și care făcea campanie pentru revenirea sa la Kremlin.

Lupte grele continuă în sudul Ucrainei, inclusiv bombardamente în districtul Enerhodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic de informații din 2 septembrie.

Informația survine în timpul vizitei inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară. Bombardamentele intense de artilerie din zonă care au întârziat echipa și au forțat oprirea unuia dintre reactoarele centralei la 1 septembrie.

Atât partea ucraineană, cât și cea rusă se acuză reciproc că au lansat atacuri în zonă înaintea vizitei misiunii AIEA. Oficialii ucraineni vorbesc despre „atacuri constante cu mortiere” din partea armatei ruse, încă de la primele ore ale dimineții, lovind mai multe clădiri civile la 1 septembrie. Oficialii locali din Zaporojie au declarat, de asemenea, că trupele rusești au bombardat "traseul prestabilit al misiunii AIEA de la [orașul] Zaporojie la centrala nucleară Zaporojie".

### Vezi și... ###

Câțiva din inspectorii AIEA vor rămâne la centrala nucleară Zaporojie

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat forțele ucrainene că au încercat să pună mâna pe centrală.

Centrala din Zaporojie a fost ocupată de forțele rusești, dar administrată de ingineri ucraineni încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Oficialii ucraineni spun că Rusia folosește instalația ca scut, depozitând arme acolo și lansând atacuri din jurul ei, în timp ce Moscova neagă acuzațiile și acuză Ucraina că trage cu nesăbuință în zonă. Ambele părți spun că se tem de o catastrofă nucleară din cauza bombardamentelor pe care și le atribuie reciproc.

Cinci reprezentanți ai misiunii AIEA sunt așteptați să rămână la centrală până la 3 septembrie pentru a evalua pagubele fizice ale instalației, potrivit operatorului energetic de stat ucrainean Enerhoatom. Majoritatea membrilor echipei de inspecție au părăsit centrala la 1 septembrie, a precizat agenția, adăugând că inspectorii au reușit să vadă ceea ce aveau nevoie să vadă.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Rafael Grossi: Activitatea militară de la Zaporojie nu va schimba planurile AIEA

Agenții de securitate iranieni au efectuat raiduri în casele a zeci de cetățeni baha'i din provincia Mazandaran din nordul Iranului, arestând 14 dintre aceștia. Potrivit agenției de știri Iran Human Rights, operațiunea s-a desfășurat în orașele Sari și Qaemshahr la 31 august.

Cele 14 persoane au fost arestate după ce casele lor au fost percheziționate, agenții confiscându-le o parte din bunuri, inclusiv telefoane mobile și manuale religioase. Toți au fost transferați ulterior la Departamentul de informații din Sari pentru a fi anchetați.

În același timp, potrivit agenției de știri Human Rights Activists, un tribunal din orașul Shiraz, din sudul Iranului, a condamnat 25 de adepți ai credinței baha'i la pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și cinci ani, fiind acuzați de „organizarea de întâlniri și cursuri promoționale și educaționale în prezența unor persoane musulmane și de promovarea credinței Baha'i”, liderii religiei spunând că acesta este un alt semn al persecuției cu care se confruntă.

De la înființarea Republicii Islamice Iran în 1979, sute de baha'i au fost închiși pentru convingerile lor. Cel puțin 200 au fost executați sau au dispărut pentru totdeauna după arestare.

Guvernul polonez a declarat că va solicita despăgubiri de 1 300 de miliarde de dolari pentru pagubele suportate de Polonia în Al Doilea Război Mondial.

De la venirea la putere în 2015, partidul de guvernământ polonez Lege și Justiție (PiS) a insistat pe tema reparațiilor de război, afirmând că Germania are o „datorie morală” în această chestiune.

Vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, șeful PiS, a declarat la 1 septembrie că se așteaptă la un proces „lung și dificil” cu Germania pe această temă. Kaczynski a declarat că guvernul „nu numai că a pregătit un raport... dar am luat și o decizie, o decizie privind acțiunile ulterioare” pentru a cere Germaniei să negocieze despăgubirile.

Ministerul de Externe al Germaniei a declarat că poziția guvernului său rămâne „neschimbată” și consideră că problema reparațiilor este închisă. În 1953, Polonia a renunțat la alte reparații „și a confirmat în mod repetat această renunțare”, a precizat ministerul.

„Starea de acum reprezintă este fundamentală pentru ordinea europeană de astăzi. Germania își asumă responsabilitatea pentru Al Doilea Război Mondial din punct de vedere politic și moral”, a precizat ministerul.

Statele Unite au salutat un raport al Națiunilor Unite în care se afirmă că China ar fi comis crime împotriva umanității în regiunea sa vestică Xinjiang.

### Vezi și... ###

Un raport ONU denunță abuzurile „grave” comise de chinezi în Xinjiang

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat la 1 septembrie că raportul întocmit de Michelle Bachelet, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, care pleacă din funcție, descrie documentat și cu precizie „tratamentul îngrozitor” aplicat de China uigurilor și altor minorități. El afirmă că raportul „adâncește și reafirmă profunda noastră îngrijorare cu privire la genocidul și crimele împotriva umanității pe care autoritățile guvernamentale [chineze] le comit în prezent împotriva uigurilor, care sunt predominant musulmani, și a membrilor altor grupuri etnice și religioase minoritare din Xinjiang”.

Raportul Bachelet acuză Beijingul pentru „încălcări grave ale drepturilor omului” și posibile „crime împotriva umanității”.

China a negat cu tărie orice abuzuri în Xinjiang, insistând că administrează centre de educație profesională menite să limiteze extremismul islamic. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, a calificat raportul drept „complet ilegal și nul” și a declarat la 1 septembrie, în cadrul unei informări periodice, că acesta „este un instrument politic care servește ca parte a strategiei Occidentului de a folosi Xinjiang pentru a controla China”.

Statele Unite afirmă că va elimina treptat un program menit să le ofere afganilor o cale mai rapidă de a intra în SUA prin intermediul statutului de permis temporar condiționat acordat din motive umanitare.

Această schimbare de politică, care intră în vigoare la 1 octombrie, va ajuta mai mulți afgani să obțină rezidența permanentă în SUA, spun oficialii americani. Conform acestei schimbări, Statele Unite vor înceta - cu câteva excepții - să mai admită afgani pe bază de permis temporar din motive umanitare, un program special care permite intrarea în SUA, dar nu oferă o cale de obținere a rezidenței permanente.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că administrația adoptă un „nou model” pentru afganii care călătoresc „direct în comunitățile în care se vor muta”. Aceasta înseamnă că nu vor trebui să se oprească într-o țară terță, lucru necesar pentru a fi admiși din motive umanitare, a spus ea.

De la evacuarea haotică care a urmat retragerii trupelor americane în august 2021, aproximativ 86 000 de afgani au sosit în Statele Unite. Aproape toți au ajuns în țară prin intermediul procesului de admitere pe motive umanitare, dar SUA s-au străduit să facă față influxului de refugiați.

Jean-Pierre a declarat că guvernul american este, de asemenea, conștient de faptul că „mulți dintre aliații noștri afgani sunt încă sub amenințare în acea țară”.

Un judecător american a amânat luarea unei decizii cu privire la aprobarea cererii fostului președinte Donald Trump de a numi un expert special care să analizeze documentele confiscate de FBI după o percheziție efectuată luna trecută la domiciliul său.

### Vezi și... ###

Misterul care învăluie percheziția FBI la reședința lui Trump agită spiritele

Judecătoarea districtuală americană Aileen Cannon a ascultat argumentele pe 1 septembrie cu privire la posibilitatea de a numi un expert juridic extern, o măsură despre care avocații lui Trump spun că este necesară pentru a asigura o inspecție independentă a documentelor. O astfel de examinare ar permite ca „informații extrem de personale”, cum ar fi jurnale sau agende, să fie disjunse din dosarul de anchetă și returnate lui Trump împreună cu documentele care pot fi protejate de privilegiul avocat-client sau de privilegiul executiv.

Departamentul de Justiție afirmă că solicitarea este nejustificată deoarece a revizuit deja documentele potențial privilegiate și spune că numirea expertului ar putea întârzia ancheta. Cannon, care a fost numită de Trump în 2020, a declarat că nu se va pronunța imediat cu privire la această chestiune sau dacă va desecretiza mai multe informații despre documentele confiscate. Presa a cerut cu insistență ca aceste documente să devină publice

Cannon a declarat la 27 august că „intenția sa preliminară” era să numească un expert special.

### Vezi și... ###

Dosar penal împotriva fostului președinte american Donald Trump?

Trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore în urma a patru percheziții efectuate vineri, 2 septembrie, în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor. Membrii partidului au organizat proteste în fața președinției și Centrului Național Anticorupție acuzând guvernarea că face presiuni asupra liderilor opoziției.

Potrivit procurorilor, persoanele reținute sunt bănuite de complicitate la săvârșirea falsificării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului și acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Într-un comunicat de presă, emis în această vineri dimineață, reprezentanții Partidului susține că scopul perchezițiilor a fost de a-i intimida pe activiștii formațiunii și împiedica organizarea protestului de la președinției, care a avut loc.

Tot vineri, procurorii au cerut prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în privința deputatei Marina Tauber și au informat că partidul Șor, în calitate de persoană juridică, a fost recunoscut în calitate de bănuit. Persoanei juridice la fel, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunilor de complicitate la săvârșirea falsificării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului și acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Vineri a fost a treia oară când procurorii au efectuat percheziții în acest dosar. Pe 25 iulie au avut loc percheziții în 97 de locații. Atunci, CNA anunța că de la președinții și secretarii organizațiilor de partid „au fost ridicate documente, înscrisuri, corespondență și alți purtători materiali de informații, în care ar fi reflectate date cu privire la persoane fizice sau juridice care ar fi beneficiat de plăți ilicite pentru prestarea de servicii sau activități în interesul partidului, din fonduri ilegale”.

Primele percheziții au avut loc pe 21 iulie. În aceeași zi, vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută de CNA. Deputata se află în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, după ce fost pusă sub acuzare de procurorii anticorupție.

Tauber este învinuită că a prezentat date false în raportul financiar al Partidului Șor pentru primul semestru al anului 2022 și că a acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii de către un grup criminal organizat.

În demersul făcut în parlament pentru ridicarea imunității ei, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a arătat că formațiunea a făcut în această perioadă plăți în sumă de 20,5 milioane de lei, mult peste cele 1,7 milioane de lei declarate drept sursă de finanțare din donațiile membrilor.

### Vezi și... ###

Protest la Președinție: „Libertate Marinei Tauber! Jos Maia Sandu!”

Unii din membrii misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor rămâne în centrala atomică de la Zaporojie, a anunțat șeful AIEA, după vizita făcută acolo.

„Lumea trebuie să știe că AIEA stă la Zaporojie”, a spus Rafael Grossi într-un mesaj video dat publicității de agenția rusă de știri RIA Novosti. El nu a precizat câți membri ai echipei sale vor rămâne acolo și pentru cât timp.

Compania ucraineană Energoatom a spus într-o postare pe Telegram că ar fi vorba de cinci persoane, că inspectorii AIEA au descărcat echipamente pe care le-au adus cu ei și că se așteaptă să rămână acolo până pe 3 septembrie.

Grossi, a precizat Energoatom, a părăsit centrala după vizita inițială împreună cu majoritatea celorlalți membri ai echipei sale și a spus că inspectorii au putut vedea deja ce au vrut să vadă.

Misiunea AIEA a ajuns la centrala nucleară Zaporojie în ciuda tirurilor de artilerie din zonă, care au forțat închiderea unuia din reactoarele ei și au întârziat venirea inspectorilor ONU.

Situația de la cea mai mare centrală atomică din Europa continuă să fie o sursă de mare îngrijorare pe plan mondial din cauza riscului unui dezastru nuclear provocat de conflictul armat din zonă.