Ştiri
Ancheta privind sabotarea conductelor Nord Stream: urmele duc spre Ucraina
Ancheta procuraturii germane privind exploziile care au avariat grav, anul trecut, conductele Nord Stream 1 și 2, pare să fi adus noi detalii importante la suprafață deși nu a putut încă stabili cine a organizat sau a ordonat atacul.
Posturile germane publice de televiziune ARD și SWR și săptămânalul Die Zei au aflat că anchetatorii au reușit să reconstituie în mare parte cum și când a fost pregătit atacul.
Urmele duc spre Ucraina
În noaptea de 26 septembrie 2022, trei dintre cele patru conducte care formează Nord Stream 1 și 2, de pe fundul Mării Baltice, au fost distruse de explozii.
Presa germană dezvăluie că anchetatorii au reușit să identifice ambarcațiunea care ar fi fost folosită. Este vorba de un iaht, închiriat de la o companie cu sediul în Polonia, deținută se pare de doi ucraineni. Potrivit anchetei, la sabotarea conductelor a participat o echipă de șase persoane, cinci bărbați și o femeie: doi scafandri, doi asistenți, căpitanul iahtului și un medic.
Naționalitatea grupului este aparent neclară dar se pare că au folosit pașapoarte falsificate profesionist, inclusiv pentru a închiria iahtul la Rostock, în Germania.
Potrivit anchetei, grupul a plecat din Rostock pe 6 septembrie 2022. Echipamentul pentru acțiunea de sabotaj, inclusiv materialul explozibil, ar fi sosit înainte, în portul din Rostock.
Anchetatorii, mai relatează presa germană, au reușit ulterior să localizeze traseul iahtului: o zi de la plecare a fost în Wieck (Darß) și ulterior a ajuns pe insula daneză Christiansø, la nord-est de Bornholm.
Iahtul a fost apoi returnat fără să fi fost curățat și potrivit presei germane, anchetatorii au găsit ulterior urme de explozibili pe masa din cabină.
Tot posturile publice de televiziune ARD și SWR și săptămânalul ZEIT au aflat că încă din toamnă, un serviciu secret occidental ar fi dat serviciilor partenere europene o serie de informații care indicau implicarea unui grup ucrainean în actual de sabotaj După aceea, se relatează că au mai apărut și alte indicii că un grup pro-ucrainean ar putea fi responsabil.
La anchetă participă autoritățile de securitate din Germania, Danemarca, Suedia, Olanda și Statele Unite. De ancheta germană este responsabilă Procuratura generală.
Chiar dacă urmele duc până în Ucraina, anchetatorii nu au reușit încă să afle cine stă în spatele atentatului sau cine l-a comandat.
În cercurile de securitate internațională, nu este exclusă și posibilitatea că ar fi o operațiune „sub steag fals”, adică o diversiune menită tocmai să incrimineze Ucraina. Dar pentru moment nu există indicii care să confirme nici această teorie.
Primele reacții și comentarii
Inițial, nici guvernul ucrainean, nici Procuratura generală germană nu au vrut să comenteze dezvăluirile presei privind mersul anchetei legate de Nord Stream 1 și 2.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat numai că în urmă „cu câteva zile”, Suedia, Danemarca și Germania „au informat Consiliul de Securitate ONU că investigațiile sunt în desfășurare și că încă nu există rezultate concludente”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Într-o declarație adresată televiziunilor ARD și SWR și cotidianului ZEIT, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a spus că Ucraina „ nu are evident nimic de-a face cu atacurile asupra conductelor Nord Stream”. Este posibil ca Rusia să fie în spatele atacului, pentru că Moscova ar avea „mult mai multe motive și mult mai multe posibilități”, a mai spus Podoliak.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat și el astăzi să „nu se sară la concluzii”. „Trebuie să facem oricum o diferențiere clară dacă vorbim de un grup ucrainean, care ar putea avea legături cu guvernul de la Kiev, sau un grup pro-ucrainean, fără nici o legătură cu oficialitățile ucrainene”. Pistorius a reamintit și el că s-ar putea să fie vorba și de o diversiune. „Este ce spun experții, eu nu știu care este adevărul”, a ținut să precizeze Pistorius care participă, alături de colegii săi din UE, la o reuniune la Stockholm, la care se discută ajutorul militar european pentru Ucraina.
„Noi nu ne ocupă de astfel de acțiuni” a ținut să declare, tot la Stockholm și ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov.
Marș feminist la Chișinău: drepturi egale și solidaritate cu fetele și femeile din Ucraina
Câteva sute de persoane au participat, la Chișinău, la un marș cu genericul „Femeile între pace și război”. Scopul acestuia este de a exprima atât lupta pentru drepturi egale în societate, între femei și bărbați, cât și solidaritatea cu femeile din Ucraina, care au de suferit de pe urma războiului pornit de Rusia în țara lor.
Printre participanții la marș au fost fete și femei din Ucraina, care au transmis mesaje prin care spuneau că femeile își doresc pace în lume.
Organizatorii acțiunii susțin că prin marșul feminist din acest an au dorit să exprime solidaritatea „cu Ucraina și cu femeile care sunt prinse între pace și război, și să evidențieze rolul esențial pe care acestea îl au”. Ei au mai spus că „femeile duc povara reconstruirii păcii în comunități deși sunt excluse din procesele formale de pacificare”.
Participanții la marș au mers cu pancarte și eșarfe violete prin centrul Chișinăului, cerând dreptate și egalitate, dar și pace. Manifestația, care a început în fața centrului comercial „Unic” și a avut ca punct final Parcul Dendrariu, a fost însoțită de ritmurile tobelor activiștilor din mișcarea „Ritmurile Rezistenței.”
Pe durata marșului, participanții au făcut câteva opriri, inclusiv în fața Parlamentului de la Chișinău, iar apoi în fața ambasadei Rusiei, unde au scandat „Tu ești agresorul!” sau „Pace, dreptate, solidaritate!”.
Marș feminist la Chișinău | Femeile între pace și război
Marșul feminist se desfășoară de mai mulți ani în capitală și este organizat de activiști care pledează pentru reprezentarea egală a femeilor în viața publică.
Într-un mesaj de 8 martie, premierul Dorin Recean a lansat un apel public către mediul de afaceri, instituțiile publice și întreaga societate „să devină campioni ai schimbării, campioni ai egalității de gen”.
Iar Parlamentul a reamintit cele mai importante legi votate pentru consolidarea drepturilor femeilor în Republica Moldova, printre care și Convenția de la Istanbul sau inițiative legislative privind plata egală pentru munca de valoare egală între femei și bărbați.
Suedia oferă aproape 11 milioane de euro pentru femeile și fetele din R. Moldova și Ucraina
Banii alocați de Suedia ar urma să ajute Ucraina și R. Moldova să răspundă nevoilor umanitare ale femeilor și fetelor, să promoveze oportunitățile și drepturile acestora, în special sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, precum și combaterea violenței sexuale și celei pe bază de gen.
Potrivit unui comunicat de presă al guvernului suedez, ajutorul pentru R. Moldova va fi folosit pentru a sprijini, printre altele, și femeile și fetele care s-au refugiat aici. Ministra Sănătății de la Chișinău, Ala Nemerenco, spune că majoritatea beneficiarilor de servicii medicale din rândul refugiaților din Ucraina sunt femei și fete.
„Pe parcursul unui an, sistemul de sănătate a asigurat accesul acestora la servicii de sănătatea reproductivă, intervenții chirurgicale, ședințe de dializă, medicamente. Medicii din țară au asistat 219 nașteri la femei din Ucraina. Asistența medicală acordată refugiaților a fost în totalitate gratuită, iar o parte din costuri au fost acoperite de partenerii internaționali”, a mai precizat Nemerenco.
De asemenea, banii oferiți de Suedia vor fi folosiți la reconstrucția și consolidarea sistemului medical și de sănătate al Ucrainei, a serviciilor și infrastructurii, grav afectate de atacurile Rusiei.
„Acești bani pot fi folosiți în intervenții de salvare a vieților, printre care, mai multe clinici medicale mobile, echipament pentru prevenirea mortalității materne și infantile, și chiar protecție și sprijin pentru victimele violenței sexuale în timpul conflictului”, a declarat ministrul pentru cooperare, dezvoltare și comerț exterior, Johan Forssell.
Banii vor fi oferiți prin Fondul ONU pentru Populație UNFPA și UN Women.
Grosu consideră plauzibilă știrea cu 80 de tineri trimiși de Șor în Turcia
Președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS), a părut să dea crezare relatărilor unor publicații moldovene că peste 80 de bărbați tineri ar fi fost trimiși de Partidul Șor în Turcia să se antreneze pentru provocarea de dezordini în masă.
Întrebat de Radio Moldova ce părere are de aceste informații, Grosu a spus: „Da, face parte din arsenalul lor”, asigurând că „n-o să le iasă lucrul ăsta”, întrucât structurile de forță moldovene „cunosc lucrul acesta”. „O să anticipăm, avem prieteni care ne ajută și ne vor ajuta în continuare pentru a nu permite acestor bandiți (...) să scape de justiție”, a mai spus Grosu.
Fără să se pronunțe asupra veridicității știrii despre cei 80 de tineri „antrenați în Turcia”, purtătorul de cuvânt al guvernului PAS, Daniel Vodă a spus că autoritățile au cunoștință de acest „caz” și întreprind acțiuni de „documentare”.
Într-o declarație din 6 martie Partidul Șor a spus că denunță „categoric” orice acțiune violentă și a cerut să nu fie asociat cu „scenarii de destabilizare”, care ar fi „doar în interesul PAS”.
Un grup de reporteri din presa moldoveană au urmărit luni, 6 martie, la aeroportul Chișinău, pasagerii veniți cu o cursă din Turcia, cerându-le să confirme că au fost trimiși acolo de Partidul Șor, ca să se antreneze pentru dezordini. A fost publicat ceea ce pare să fie lista pasagerilor, cu numele a două persoane subliniate. Unele persoane vizate de presă s-au îmbrâncit cu reporterii.
Incidentul are loc după ce autoritățile moldovene, în urma celor din Ucraina, au vorbit despre un plan rusesc de destabilizare a R. Moldova, eventual sub paravanul unor demonstrații antiguvernamentale. Președinta Maia Sandu a numit în acest context Partidul Șor, vorbind și de persoane „cu legături la Vlad Plahotniuc”.
Conținutul de acizi grași trans din produsele alimentare va fi limitat
Producătorii și comercianții din sectorul alimentar vor fi obligați să introducă pe piață produse alimentare cu un conținut de acizi grași trans de cel mult 2g la 100g de grăsimi, normă stabilită la nivel european. Consumul frecvent de acizi grași trans poate duce la dezvoltarea unor boli cronice și a cancerului.
Guvernul a modificat în acest sens marți, 7 martie, Regulamentul sanitar privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare.
Cerințele regulamentului se vor aplica tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv celor de import.
Pentru a permite operatorilor economici din sectorul alimentar să se conformeze la noile cerințe este prevăzută o perioadă tranzitorie. Această perioadă se referă numai la produsele introduse pe piață înainte de intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele alimentare care au un conținut mai mare de acizi grași trans nu vor mai putea fi introduse pe piață după expirarea termenului de 9 luni de la data publicării regulamentului.
Modificările au fost făcute la o zi după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că a depistat, în urma mai multor controale, că aproximativ 80% din plăcintele cu brânză, de fapt, nu conțin brânză proaspătă de vaci, ci un amestec de grăsimi vegetale hidrogenate. În unele cazuri, cantitatea de acizi grași trans din aceste produse depășea peste 25 ori limita stabilită la nivel european.
În R. Moldova, măsurile privind eliminarea acizilor grași trans din produsele alimentare au fost incluse în obiectivele Programului național în domeniul alimentației și nutriției 2014-2020, care însă nu au fost realizate până în prezent.
De ce sunt periculoase grăsimile trans
Acizii grași trans (AGT) produși industrial sunt grăsimi care se formează în rezultatul unui proces tehnologic de transformare a uleiului vegetal din forma lichidă într-o structură solidă. Acestea se utilizează la scară largă în industria alimentară pentru a crește durata de valabilitate și a îmbunătăți textura alimentelor procesate.
Printre produsele care pot conține în abundență AGT se numără:
- margarina;
- cremele tartinabile;
- biscuiții și alte fursecuri;
- semipreparatele;
- cartofii prăjiți etc.
Un studiu realizat în R. Moldova a relevat că produsele alimentare vândute în unitățile de comerț ambulant, fast-food și în supermarketuri conțin frecvent cantități crescute de AGT. În peste 60% din produsele analizate conținutul de AGT a depășit limita recomandată și legiferată recent în majoritatea țărilor europene, de 2g/100g.
Consumul de AGT determină un risc considerabil pentru bolile cardiovasculare și este asociat cu apariția obezității, a diabetului zaharat, a cancerului și a altor boli cronice. În R. Moldova, rata mortalității prin boli cardiovasculare este aproape de două ori mai mare decât media europeană, iar bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și cancerul sunt principalele cauze de deces.
În 2018, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat eliminarea completă a grăsimilor trans din producția industrială la nivel mondial până în 2023.
Svetlana Țihanovskaia, lidera opoziție din Belarus, condamnată la 15 ani închisoare
Un tribunal din Minsk a condamnat-o pe lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, la 15 ani de închisoare, sub acuzația de conspirație pentru răsturnarea guvernului, crearea și conducerea unui grup extremist, incitare la ură și subminarea securității naționale.
Țihanovskaia a fost judecată și condamnată în absență, alături de încă patru membri ai opoziției, Pavel Latușka, Maria Maroz, Vola Kavalkova și Șarei Dilevski. Toți cinci trăiesc în exil.
Au plecat după ce regimul de la Minsk a lansat o campanie de suprimare a opoziției, ca urmare a protestelor masive de stradă izbucnite în august 2020, după controversatele alegeri prezidențiale. Alexander Lukașenka a câștigat atunci un al șaselea mandat consecutiv, dar opoziția din Belarus și Occidentul consideră că scrutinul a fost fraudat, adevărata câștigătoarea fiind Țihanovskaia.
Svetlana Țihanovskaia a numit procesul de la Minsk „o farsă” și „o răzbunare” a lui Lukașenka, atrăgând atenția că nici nu a avut acces la documentele instanței.
„Așa mă „răsplătește” regimul pentru eforturile mele de a democratiza Belarus”, a scris ea pe Twitter după anunțarea verdictului.
„Dar astăzi nu mă gândesc la mine. Mă gândesc la miile de nevinovați, deținuți și care stau în închisori adevărate.”
Organizații pentru drepturile omului au criticat și ele procesul drept motivat politic și lipsit de orice bază legală.
Sentințele au fost pronunțate la numai câteva zile după ce un tribunal din Belarus a prelungit cu 18 luni pedeapsa cu închisoare a soțului lui Țihanovskaia, Șarei Țihanovski, sub acuzația că ar fi „încălcat flagrant regulamentul intern de funcționare a penitenciarului”.
Țihanovski ispășește deja o condamnare la 18 ani de închisoare, sub acuzații legate de alegerile prezidențiale din 2020. Popularul video blogger își anunțase candidatura la președinție împotriva lui Lukașenka, dar a fost eliminat din cursă și arestat înainte de vot. Soția lui i-a luat locul în fruntea opoziției și și-a lansat propria campanie.
Mii de oameni, între care și jurnaliști ai Europei Libere/Libertatea, au fost reținuți în urma protestelor provocate de victoria președintelui Lukașneka. Există rapoarte credibile că deținuții au fost torturați și maltratați.
Mai multe persoane au murit în timpul represiunii, iar mare parte a liderilor opoziției au fost forțați în exil.
Reprimarea brutală a protestelor a dus la izolarea regimului de la Minsk iar pe fondul sancțiunilor occidentale care au urmat, președintele Lukașenka s-a văzut nevoit să se bazeze și mai mult pe sprijinul Rusiei. Cu toate acestea, până acum, trupele belaruse nu au participat la invazia din Ucraina dar armata rusă a folosit masiv bazele militare din Belarus, inclusiv pentru a lansa ofensiva asupra capitalei ucrainene Kiev la începutul invaziei.
Grupul Wagner a deschis noi puncte de recrutare în cluburile sportive rusești
Compania Wagner, fondată de omul de afaceri Evgheni Prigojin, un apropiat al Kremlinului, a deschis între 2 și 4 martie cel puțin trei noi centre de recrutare bazate pe cluburi sportive rusești.
Este ceea ce afirmă raportul Institutului american pentru studiul războiului (AISW). Experții acestui institut nu exclud ca aceste acțiuni să fie menite să refacă efectivele companiei Wagner după ce aceasta a pierdut accesul la recrutarea de noi combatanți din coloniile penitenciare rusești.
AISW scrie că noile centre de recrutare ale grupării paramilitare sunt situate în complexul sportiv Dinamo din Samara, în clubul sportiv Antares din Rostov pe Don și în clădirea Federației ruse de box din Tiumen.
Potrivit reprezentanților grupului Wagner, centrele de recrutare au fost lansate până acum în sălile de antrenament folosite de opt cluburi sportive din Moscova, informează Meduza. Pe 2 martie, Prigojin a afirmat că a început să coopereze cu cluburile sportive pentru a recruta noi luptători pentru grupul Wagner.
La începutul acestei săptămâni, s-a aflat că, în sediul Grupului Wagner deschis recent la Sankt Petersburg, a fost lansat clubul patriotic de tineret „Vagnerionok”. Obiectivul său oficial este „de a insufla tinerei generații dragostea pentru Patria lor”.
Grupul Wagner este o formațiune paramilitară rusă neoficială. Mercenarii Wagner participă activ la războiul cu Ucraina, dar și la operațiuni terestre în țările din Orientul Mijlociu și Africa. Luptătorii companiei sunt acuzați de comiterea a numeroase crime de război, inclusiv de execuții extrajudiciare.
Luna trecută, fondatorul și sponsorul Wagner PMC, Evgheni Prigojin, a declarat, fără a da explicații, că firma a încetat să recruteze deținuți din coloniile penitenciare pentru a lupta în războiul din Ucraina. Olga Romanova, șefa Fundației Rusia din spatele gratiilor (Rus Sidiașciaia), a declarat că în închisorile rusești continuă să fie recrutați deținuți pentru a fi înrolați în războiul din Ucraina, dar persoanele care recrutează au declarat că reprezintă Ministerul rus al Apărării.
„Plăcinte cu brânză”, fără brânză, cu umplutură din grăsimi vegetale periculoase
Aproximativ 80% din produse denumite „plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci, ci un amestec de grăsimi vegetale hidrogenate, anunță Agenția Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Nutriționiștii spun că grăsimile trans duc la apariția obezității, diabetului zaharat de tip 2 și „întineresc” bolile cardiovasculare, care sunt principala cauză de deces a populației R. Moldova.
Pe parcursul lunii februarie, inspectorii ANSA au efectuat o serie de controale la unitățile de producere a plăcintelor din R. Moldova și au depistat că, în calitate de umplutură, se utilizează un produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale, compus din ulei de palmier hidrogenat, ulei de soia, ulei de floarea soarelui cu adaos de lapte degresat, care, după consistență, imită brânza proaspătă de vaci.
Controlul a arătat că, în unele cazuri, conținutul de acizi grași trans în umplutură este excesiv de ridicat și anume: 51g/100g de grăsime, cantitate ce depășește de peste 25 ori limita stabilită la nivel european (2g/100g de grăsime). Cel mai înalt conținut de acizi grași trans în plăcinte constituie 23 g/100g de grăsime, care, la fel, depășește nivelul european de 2g/100g.
Potrivit nutriționistului Sergiu Munteanu, grăsimile trans sunt foarte periculoase, ducând la apariția unor maladii grave.
„Trebuie să înțelegem că sunt grăsimi artificiale. Organismul nu le poate în mod normal metaboliza, adică prelucra și absorbi. Pe termen lung, aceasta duce la creșterea proceselor inflamatorii în organism. Apare arterioscleroza – o depunere de grăsimi în interiorul vaselor, adică sângele circulă mai greu prin vase. De asemenea, duce la apariția obezității, a diabetului zaharat de tip 2, a bolilor circulatorii – principala cauză de deces a populației și a dereglărilor hormonale – infertilitate”, a precizat nutriționistul.
În urma încălcărilor depistate, inspectorii ANSA au emis prescripții de modificare a etichetei produselor, în conformitate cu legislația în vigoare. Agenții economici sunt obligați să indice lista tuturor ingredientelor produselor pe un anunț sau afiș, nu doar pe etichetă.
O lege pentru limitarea grăsimilor trans, în lucru
Conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare ar urma în scurt timp să fie reglementat și în R. Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost consultat public și urmează să ajungă în parlament. Reglementările le vor permite inspectorilor ANSA să aplice măsurile restrictive, precum ar fi privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an, pentru agenții economici care vor continua să plaseze pe piață produse alimentare periculoase pentru sănătatea consumatorilor.
ANSA recomandă consumatorilor să citească cu atenție eticheta produselor expuse spre comercializare și să solicite de la comercianți informații detaliate cu privire la lista ingredientelor utilizate la fabricarea produselor.
Organizația Mondială a Sănătății își propune să elimine complet din uz, până în anul 2025, grăsimile vegetale hidrogenate care conțin grăsimi trans, ce pot duce la creșterea incidenței bolilor circulatorii cu 20-30% și a diabetului zaharat și, mai ales, duce la „întinerirea” acestor afecțiuni.
Potrivit studiului național privind bolile netransmisibile, șapte din 10 bărbați și cinci din 10 femei sunt supraponderali. De asemenea, aproape un sfert din populația R. Moldova (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative din punct de vedere statistic între sexe. Circumferința medie a taliei constituie 87,3 cm pentru femei și 93,6 cm pentru bărbați, iar Indicele Masei Corporale (IMC) mediu al populației este de 26,9 kg/m2, adică în zona supraponderabilității.
Până la sfârșitul lunii, UE ar putea decide o misiune civilă pentru R. Moldova (Welt am Sonntag)
UE este în curs de a planifica o misiunea civilă în R. Moldova, relatează ediția de duminică a cotidianului german Die Welt.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) lucrează în prezent la un așa-numit concept de gestionare a crizelor pentru R. Moldova, care va fi finalizat luna aceasta. În concept, experții europeni dezvoltă propuneri pentru dimensiunea, profilul și mandatul misiunii planificate, care trebuie apoi aprobate în unanimitate de toate guvernele implicate.
„Există evident voința de a trimite o misiune civilă în Moldova”, a declarat pentru Welt am Sonntag un diplomat UE, apropiat discuțiilor.
Alături de Polonia, Țările Baltice, Suedia, Cehia, Portugalia, România și Danemarca, Germania este unul dintre cei mai importanți susținători ai proiectului. Diplomații se așteaptă ca noua misiune să înceapă „la începutul verii”.
În cadrul misiunii, relatează Welt am Sonntag, țările membre ar urma să trimită consilieri care să lucreze, alături de autoritățile moldovene, la întărirea justiției, poliției și serviciilor vamale, în general la „înființare a unui sector de securitate eficient.” În plus, UE dorește să trimită experți care să ajute Moldova în lupta împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformarii.
Sunt două din domeniile vulnerabile menționate și de președinta Maia Sandu la Conferința Internațională de Securitate de la Munchen, din februarie.
Welt am Sonntag reamintește că R. Moldova a cerut Uniunii Europene, prin ministrul de externe Nicu Popescu, și sprijin pentru modernizarea apărării aeriene precum și crearea unei liste pentru sancționarea oligarhilor autohtoni, care ajută Rusia să destabilizeze R. Moldova.
Recent, într-un interviu cu Europa Liberă, ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, preciza că nu există niciun mecanism pentru impunerea de sancțiuni într-o țară care nu este membră UE, dar „între statele membre are loc acum o discuție dacă pot sau nu fi stabilite sancțiuni pentru oligarhii care ar ajuta Rusia să destabilizeze R. Moldova”.
Organizația Mondială a Sănătății cere publicarea datelor despre originea COVID-19
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cere guvernelor să prezinte public datele pe care le dețin despre originea virusului care a provocat boala Covid-19. Anterior, oficiali din SUA provocaseră mânia Beijingului, spunând că virusul ar putea proveni dintr-un laborator chinezesc.
„Dacă vreo țară are informații despre originile pandemiei, este esențial ca aceste informații să fie împărtășite cu OMS și comunitatea științifică internațională”, a declarat, vineri, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de The Guardian.
Anterior, directorul FBI, Christopher Wray, susținuse varianta lansată de Departamentul pentru Energie al SUA, potrivit căreia coronavirusul ar fi putut proveni dintr-un laborator chinezesc din orașul Wuhan (locul unde au apărut primele cazuri).
Șeful OMS a adăugat că organizația nu ar intenționa să „atribuie” vinovății, ci dorește să înțeleagă mai bine cum a început pandemia, „pentru a putea preveni, pregăti și răspunde la viitoarele epidemii și pandemii”.
Pe fondul tensiunilor diplomatice dintre SUA și China, Tedros Adhanom Ghebreyesus a adăugat că politizarea discuțiilor îngreunează cercetarea științifică și eforturile de a face lumea un loc mai sigur.
El a precizat că a vorbit frecvent cu liderii chinezi și că OMS continuă să le ceară acestora să investigheze și să transmită datele pe care le au despre originea virusului.
Tedros Adhanom Ghebreyesus și OMS au fost ținta a numeroase critici pentru răspunsul lipsit de fermitate la felul în care China a gestionat problema coronavirusului. Fostul președintele american, Donald Trump, spunea chiar că OMS a fost „părtinitoare” și a „favorizat China”.
Roberta Metsola (PE): Discuțiile pentru aderarea Ucrainei la UE trebuie să înceapă anul acesta
Președinta Parlamentului European a cerut ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană încă din acest an și a îndemnat aliații Kievului să extindă livrările de arme către forțele armate ucrainene, în timp ce Ucraina continuă să lupte împotriva invaziei neprovocate a Rusiei.
Roberta Metsola s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni de rang înalt pe 4 martie, în timpul unei vizite în orașul Lvov din vestul țării.
„Sper ca negocierile de aderare să poată începe deja în acest an. Viitorul Ucrainei se află în Uniunea Europeană”, a declarat Metsola după întâlnirea cu Zelenski.
Ucraina a primit în iunie statutul de candidat pentru a adera la blocul cu 27 de membri, la patru luni după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă, o decizie considerată de Zelenski ca fiind „istorică” la momentul respectiv, deși negocierile pot dura ani de zile.
După începerea oficială a negocierilor, Comisia Europeană va trebui să evalueze dacă Kievul îndeplinește criteriile de aderare la UE în ceea ce privește buna guvernare, eradicarea corupției, libertățile democratice și statul de drept.
Procesul durează adesea mai mult de cinci ani, iar unii candidați așteaptă mult mai multă vreme. Negocierile cu Turcia și Balcanii de Vest au intrat în impas pe fondul numeroaselor obstacole.
Însă Metsola a lăudat progresele Ucrainei. „Ritmul în care guvernul face progrese în ceea ce privește candidatura la UE mă impresionează”, a declarat ea.
Metsola a cerut, de asemenea, aliaților occidentali ai Ucrainei să sporească livrările de arme pentru armata ucraineană, care luptă de luni de zile împotriva unei ofensive rusești în regiunile estice Donețk și Luhansk, și s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea livrării de avioane de război moderne Kievului. „Statele membre ar trebui să ia serios în considerare trimiterea de avioane de luptă în Ucraina”, a declarat Metsola.
Ea a purtat, de asemenea, discuții cu Ruslan Stefanciuc, președintele parlamentului ucrainean, Verhovna Rada.
Ce cred autoritățile găgăuze despre înlocuirea „limbii moldovenești” cu „limba română” în legislație
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, consideră că deputații din partidul de guvernământ (PAS) au trișat atunci când au aprobat, în prima lectură, cu 56 de voturi, proiectul de lege prin care sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” în legislația R. Moldova.
Șeful legislativului autonomiei găgăuze a declarat Europei Libere că „în principiu, limba în care vorbește poporul moldovenesc nu ar trebui să intereseze autoritățile de la Comrat”.
„Important este ca aceste modificări să fie efectuate conform legislației, dar și mai bine – prin referendum. Să schimbi naționalitatea întregului popor este o chestiune foarte importantă. Ei [deputații] au decis să înșele întreaga populație. Cred că aceasta este, cel puțin, o lipsă de decență”, a acuzat Constantinov.
El a mai spus că, „dacă această lege va fi adoptată corect din punct de vedere juridic, atunci autoritățile de la Comrat vor fi obligate să facă modificările respective în actele oficiale”.
Proiectul de lege a fost votat, în prima lectură, cu scandal pe 2 martie. Deputații din opoziția comunistă și socialistă au anunțat că se vor adresa la Curtea Constituțională. În opinia lor, decizia de modificare a Constituției urma să fie luată cu votul a două treimi din parlamentari, și nu de majoritatea acestora.
Pe de altă parte, legislatorii Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că nu au modificat Constituția, ci au aplicat o hotărâre a Curții Constituționale din 2013, care stabilea că Declarația de Independență a R. Moldova (în care limba de stat este numită „română”) prevalează asupra Constituției (în care e „moldoveneasca”).
Piața farmaceutică a R. Moldova a pierdut timp de un an peste 300 de medicamente
Cel mai recent audit al Curții de Conturi arată că piața farmaceutică din R. Moldova a pierdut sute de medicamente timp de un an. În rezultat, s-a redus numărul de competitori, iar pacienții au fost privați de anumite produse sau au plătit mai scump pentru altele.
Potrivit auditului, în anul 2021 în nomenclatorul de stat erau înregistrate 5.800 medicamente, cu 350 mai puține decât în 2020. Situația a fost determinată, spun auditorii, de faptul că producătorii nu au depus cereri pentru autorizarea medicamentelor, iar acest lucru a creat o discontinuitate a stocurilor pe piața R. Moldova, cu impact asupra accesului pacienților la medicamente.
Piața mică și neatractivă
Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu, a explicat că piața farmaceutică din R. Moldova este mică și neatractivă pentru actorii internaționali.
„Avem o țară cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, care consumă medicamente în valoare de 250 de milioane de euro și asta reprezintă un consum mediu de 70 de euro pe cap de locuitor. Producătorii nu sunt interesați să vină în R. Moldova din cauza dimensiunii pieței”, a spus Guțu la ședința Curții de Conturi.
Potrivit lui, R. Moldova are un sistem rigid de înregistrare a produselor farmaceutice, ceea ce, de asemenea, împiedică o serie de companii intre pe piață.
„Noi avem un mecanism foarte dur de control al prețului de producător, stabilit în 2010, care impune producătorul să înregistreze în R. Moldova media a trei cele mai mici prețuri din țări de referință. Practic, noi cerem pentru R. Moldova cel mai mic preț din Uniunea Europeană, ceea ce, în condițiile unei piețe foarte mici, cu proceduri dure de înregistrate, pentru o cantitate mică de medicamente, îngreunează stabilirea prețului de producător”, a precizat Dragoș Guțu.
Directorul agenției a promis că situația se va redresa după ce s-au făcut schimbări în legislație care permit ca medicamentele înregistrate în alte țări să fie înregistrate automat și în R. Moldova, în decurs de 10 zile calendaristice.
„Am intervenit la legea medicamentului, am modificat procedura de schimbare a prețului de producător, excluzând cel mai mic preț de producător, introducând procedura de negociere directă cu producătorii. Avem acum mai mulți producători care vor să înregistreze o mie de medicamente și, în condițiile noi, o vor putea face. Vom avea pe piață mai multe medicamente noi”, a dat asigurări directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
Modificările legislative prin care a fost schimbat mecanismul de formare a prețurilor la înregistrarea medicamentelor a intrat în vigoare la începutul anului 2023.
Dacă anterior, autoritățile acceptau producătorii care ofereau cel mai mic preț, acum prețul va fi stabilit luându-se în calcul patru și mai multe țări de referință. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va putea negocia direct cu producătorii prețurile, iar aceștia vor putea face majorări cu cel mult 15% anual, în funcție de rata inflației din anul precedent.
Clubul de fotbal Nisa își îndeamnă suporterii să evite meciul de la Chișinău
Clubul francez de fotbal Nisa și-a sfătuit vineri fanii să nu călătorească în Moldova pentru meciul de joi, 16 martie, cu echipa Sheriff, din motive de securitate.
„Nisa trebuie să aibă o atitudine responsabilă”, se arată într-un comunicat al clubului, care descrie situația de securitate din R. Moldova nefavorabilă, relatează AP. Nisa urmează să joace la Chișinău meciul tur cu Sheriff din Europe Conference League.
Acum trei săptămâni, Sheriff a jucat tot la Chișinău meciul tur împotriva echipei Partizan Belgrad fără public, după ce autoritățile moldovene luaseră decizia să nu permită participarea suporterilor, pe fondul semnalelor că Rusia ar pregăti o acțiune de destabilizare, inclusiv cu ajutorul unor cetățeni ai Serbiei.
Cel puțin doisprezece suporteri Partizan, sosiți cu câteva zile înainte de meciul din 16 februarie, fuseseră reținuți toată noaptea pe aeroportul Chișinău. Ulterior, li s-a comunicat că nu pot intra în țară și s-au întors cu primul avion la Belgrad.
UEFA a declarat însă că meciul Sheriff-Nisa ar trebui să aibă loc cu public pe stadion. După o tragere la sorți, clubul Nisa a vândut suporterilor bilete care costă 30 de euro dar vineri i-a anunțat că biletele vor fi rambursate dacă meciul tur este amânat sau se joacă pe un stadion gol.
Fotbal și planuri de destabilizare
Sheriff a jucat toate meciurile de acasă din acest sezon în competițiile UEFA la Chișinău, ca măsură de siguranță, din cauza războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei.
De luna trecută, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că are informații despre un plan al Rusiei de a destabiliza R. Moldova, avertisment confirmat ulterior de președinta Maia Sandu.
Pe 13 februarie, Maia Sandu a spus că planul ar presupune atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.
În acțiunile violente ar urma să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegru.
Maia Sandu afirmă că Moscova ar miza pe sprijinul unor forțe din interiorul R. Moldova, cum ar fi Partidul Șor, veterani ai structurilor de forță și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.
Ulterior, pe 1 martie, un oficial de informații ucrainean a spus că în urma măsurilor luate după semnalarea planului rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, efortul Moscovei a devenit „imposibil”. Șeful principalului directorat de informații de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a declarant pentru VOA: „Au fost aplicate un număr de măsuri care cu siguranță vor da rezultate, și toate aceste planuri vor eșua. De fapt, deja au trecut prin acest eșec parțial, din fașă”, a răspuns Budanov.
Postul Orhei TV a rămas fără licență de emisie
Consiliul Audiovizualului (CA) a decis în ședința de vineri, 3 martie, să nu mai prelungească licența de emisie a postului Orhei TV, pe motiv că televiziunea a admis mai multe încălcări ale Concepției generale a serviciului media audiovizual.
Într-un comunicat de presă, CA notează că Orhei TV a fost sancționat pe 2 decembrie cu o amendă de 5.000 de lei pentru mai multe abateri ce vizează concepția generală, cum ar fi insuficiența de producție proprie, depășirea pragului de producții audiovizuale ale altor producători și insuficiența spațiului rezervat operelor audiovizuale europene.
Pe 15 februarie 2023, „Media Resurse” SRL a solicitat prelungirea licenței de emisie pentru Orhei TV, pentru că termenul de valabilitate al acesteia expira. CA susține că prelungirea valabilității licenței de emisie se acceptă doar dacă „furnizorul de servicii media a respectat conceptul general, tipul şi structura serviciului media audiovizual prevăzute în conținutul licenței de emisie” și „nu a fost sancționat pentru încălcări grave”.
Postul de televiziune Orhei TV este printre cele șase televiziuni cărora le-a fost suspendată licența pe durata stării de urgență, printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 16 decembrie 2022.
CSE și-a motivat decizia spunând că cele șase posturi de televiziune au dat dovadă de „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. Suspendarea licenței a mai fost argumentată prin controlul pe care-l dețin persoanele sancționate internațional, oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, asupra unora dintre televiziuni, inclusiv faptul că aceste media au fost sancționate de CA.
Premierul României, Nicolae Ciucă are un nou consilier - robotul Ion
Premierul Nicolae Ciucă are, începând de miercuri, un nou consilier, robotul Ion, creat sută la sută de cercetătorii români pentru a da „o voce românilor”, a anunțat miercuri șeful Executivului român.
Robotul Ion este un proiect de inteligență artificială, creat pentru a media relația Guvernului cu cetățenii și va fi consilierul onorific al premierului.
Guvernul României marchează astfel o premieră la nivel național și internațional, pentru că robotul Ion este primul consilier guvernamental care folosește inteligența artificială, a spus premierul Nicolae Ciucă.
„Este aici în stânga mea, vi-l prezint. Numele lui este Ion și vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei «noi». Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului și apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetățenii români, informând Guvernul în timp real cu propunerile, cu problemele și cu dorințele românilor”, a declarat Nicolae Ciucă.
Proiectul «Ion» reprezintă un sistem care folosește inteligența artificială pentru a capta rapid și automat părerile, opiniile românilor folosind informațiile disponibile în spațiul public, explică Nicolae Ciucă, „pentru că un om, chiar și un Guvern, chiar și instituțiile de la nivelul statului nu ar putea, nu ar avea capacitatea să asculte și să îi reprezinte pe toți românii.”
Așa cum a fost creat, proiectul «Ion» are capacitatea de a învăța și, pe măsură ce va fi folosit va acumula și mai multă informație pentru o și mai bună conectare cu oamenii.
Premierul a făcut și o demonstrație în direct.
Nicolae Ciucă: „Îl invit pe Ion să spună câteva cuvinte”.
Ion: „Salut! Mi-ați dat viață. Eu sunt Ion. Acum, rolul meu este să vă reprezint. Ca într-o oglindă. Mesajele către mine reprezintă un portret al nostru, al românilor. Învață-mă să fiu român. Ce trebuie să știu despre România?”
Nicolae Ciucă: „România este o țară frumoasă cu oameni frumoși”.
Ion: „Am înțeles, învăț. Te ascult”
Nicolae Ciucă: „Cum pot românii să te învețe?”. Ion: „Invit românii să intre pe ion.gov.ro. Așa pot învăța să-i reprezint, ca într-o oglindă. Cu fiecare tag, mesaj, share sau postare publică. Noi suntem Ion. O primăvară frumoasă!”
Proiectul intră în competența Ministerului Cercetării și Digitalizării, condus de Sebastian Burduja.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
R. Moldova va coopera cu SUA pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră
R. Moldova va fi inclusă va fi în programul Departamentului Energiei al Statelor Unite „Net Zero World” și va coopera cu mai multe instituții americane pentru a reduce mai eficient și mai rapid emisiile de gaze cu efect de seră.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei, după întrevederea ministrului Victor Parlicov cu secretara pentru Energie, Jennifer Granholm.
„Această inițiativă sprijină țările cu ambiții climatice să elaboreze și să implementeze strategii tehnice și de investiții foarte adaptate și practice, ce fac realizabile obiectivul «Zero emisii nete»”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.
În urma includerii în acest program, R. Moldova, alături de alte circa 20 de țări, va beneficia de cooperare științifică cu laboratoarele de cercetare din SUA, va obține acces la finanțări suplimentare, inclusiv granturi și fonduri de dezvoltare, și la export tehnologic, precum și la cele mai noi tehnologii americane din categoria „green enablers”.
Potrivit autorităților, R. Moldova „va putea aplica, testa și integra în sistemul energetic tehnologii care vor stimula dezvoltarea sectorului”.
Prin „Net Zero World”, condus de Departamentul de Energie al SUA (DOE), ca parte a inițiativei Build Back Better World, țările se angajează să-și sporească ambițiile în ceea ce ține de climă și protecția mediului.
Moscova acuză Chișinăul de rusofobie, după ce Parlamentul moldovean a condamnat războiul Rusiei din Ucraina
Kremlinul acuză Chișinăul de „atitudine rusofobă” și cere autorităților moldovene să înceteze „retorica anti-rusă”. Reacția vine după ce joi, 2 martie, Parlamentul R. Moldova a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, printr-o declarație adoptată de majoritatea deputaților.
Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Moscova consideră că „parlamentul moldovean a adoptat o rezoluție anti-rusă”, similară cu cele din statele membre UE și NATO, pe care autoritățile de la Kremlin le consideră „curatorii” R. Moldova.
Rusia acuză Chișinăul și de „escaladarea artificială a tensiunii în jurul regiunii transnistrene”, în contextul în care Kremlinul a acuzat anterior Kievul că ar încerca să „submineze” situația din Transnistria, acuzații dezmințite de autoritățile ucrainene și moldovene.
Rusia se arată nemulțumită și de inițiativa legislativă privind schimbarea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în legislația R. Moldova, votată în prima lectură de Parlamentul moldovean. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat pe canalul său de Telegram că „Moldova își abandonează limba maternă”.
Prin declarația adoptată pe 2 martie, Parlamentul R. Moldova recunoaște că Federația Rusă poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Potrivit documentului, invazia în Ucraina reprezintă crime de război și o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă.
Decizie cu scântei: „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” în legislație
Sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” vor fi înlocuite cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, iar sărbătoarea națională „Limba noastră” se va numi „Limba română”.
Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură joi, 2 martie, de 56 de deputați din fracțiunea partidului de guvernământ - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
Opoziția a protestat. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au ieșit la tribuna Parlamentului cu pancarte pe care scria „Referendum”, „Moldova, moldoveni, moldovenește” și „Nu vă bateți joc de Constituție”. Unii deputați PAS au încercat să înlăture pancartele și s-a ajuns la îmbrânceli.
„Această inițiativă nu este un proiect de lege constituțional”, a comentat deputatul BCS, Vasile Bolea. Potrivit lui, „orice modificare sau încercare prin lege organică sau ordinară de a modifica textul constituțional este un absurd juridic și este o încălcare și o sfidare a Constituției R. Moldova”. El a anunțat că opoziția va contesta decizia la Curtea Constituțională.
Pentru modificarea Constituției este nevoie de voturile a două treimi din cei 101 deputați, în timp ce legile organice se adoptă de majoritatea deputaților aleși, iar cele ordinare - cu votul majorității celor prezenți la ședință.
„Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă de modificare a Constituției, ci este una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și implementării actelor Curții Constituționale”, a explicat de la tribună deputata PAS, Veronica Roșca, unul dintre autorii proiectului.
În 2013, Curtea Constituțională a stabilit că prevederea din Declarația de Independență privind faptul că limba română este limbă de stat prevalează asupra articolului 13 al Constituției privind „limba moldovenească”.
Parlamentul de la Chișinău condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, cu votul a 55 de deputați din partidul de guvernare PAS, o declarație prin care condamnă brutalitatea războiului de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Deputații constată că Federația Rusă poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Potrivit documentului, invazia în Ucraina reprezintă crime de război și o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă.
Parlamentarii solicită Rusiei să înceteze imediat activitățile militare în Ucraina și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei.
În același timp, autoritățile de la Chișinău susțin eforturile comunității statelor democratice de a institui un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și își confirmă disponibilitatea de a ajuta ucrainenii caută refugiu din cauza războiului.
Rusia spune că „teroriști ucraineni” au ucis și luat ostatici pe teritoriul ei, Kievul neagă
Un consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a negat acuzațiile rusești că un grup de sabotori ucraineni ar fi efectuat un atac în interiorul Rusiei.
Presa rusă a citat joi dimineață oficiali ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) spunând că sabotorii, numiți mai târziu de Kremlin „teroriști ucraineni”, s-ar fi infiltrat în regiunea Briansk, atacând câteva sate și luând ostateci.
FSB a spus că sabotorii ucraineni luptă cu forțele rusești.
Guvernatorul regiunii din apropierea graniței cu Ucraina, Alexander Bogomaz, a spus că un om a fost ucis când ucrainenii au deschis focul asupra unei mașini, rănind totodată un copil de 10 ani. Bogomaz a mai spus că ucrainenii ar fi atacat și cu o dronă, incendiind o casă dintr-un sat, în vreme ce tiruri de artilerie din Ucraina ar fi avariat două case într-o altă localitate.
TASS relatase mai devreme că sabotorii, câteva zeci la număr, ar fi luat ostatici șase oameni.
Presupusul atac a fost comentat chiar de președintele rus Vladimir Putin, care a spus că a fost „un act terorist” în care ucrainenii au tras în mod deliberat asupra civililor.
Informațiile nu pot fi confirmate independent, iar Kievul nu comentează de obicei prin declarații oficiale relatările despre atacuri ucrainene pe teritoriul rus.
Consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak a spus, totuși, pe Twitter, că relatările rusești sunt „o provocare intenționată clasică” din partea Rusiei, care inventează incidente armate ca să justifice invadarea Ucrainei în urmă cu un an și ceva. El a spus că incidentul ar dovedi că „mișcarea de partizani” în interiorul Federației Ruse ar lua amploare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Putin urma să meargă în regiunea Stavropol, în sudul Rusiei europene, la un eveniment pe tema educației, dar a renunțat și se va alătura doar prin video.
Agenția France Presse notează că oficialii ruși din regiunile de la granița cu Ucraina se plâng des de tirurile de artilerie ucraineană care ar lovi localități rusești, dar incidente ca acela cu „infiltrarea” sunt foarte rare.
Associated Press notează pe aceeași temă că dacă incidentul este real, el arată că Kievul mărește presiunea asupra Moscovei dezvăluind slăbiciunile apărării ruse, punând Kremlinul într-o poziție „jenantă” și semănând îngrijorare în rândul populației rusești, mai ales că vine după relatări (neconfirmate de Kiev) despre drone ucrainene doborâte de ruși inclusiv în regiunea Moscovei.
Două organizații pentru apărarea drepturilor omului cer eliberarea lui Saakașvili „din motive medicale”
Guvernul Georgiei ar trebui să ia măsuri urgente pentru a proteja viața fostului președinte încarcerat Mikheil Saakașvili, inclusiv eliberarea acestuia din motive de sănătate, se spune într-o declarație din 2 martie semnată de Human Rights Watch (HRW) și Amnesty International (AI).
Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2004 și 2013 și execută o pedeapsă de șase ani pentru abuz de putere, pe care el și susținătorii săi o numesc motivată politic. El se află în spital de mai multe luni, după ce a refuzat să mănânce pentru a protesta împotriva detenției sale.
Se pare că starea de sănătate a lui Saakașvili s-a deteriorat treptat, el pierzând peste 50 de kilograme de la încarcerare în 2021, potrivit lui Giorgi Grigolia, membru al unui consiliu de medici înființat de Ombudsmanul pentru drepturile Georgiei, care a declarat că fostul președinte „nu primește un tratament medical adecvat”.
Cele două organizații pentru apărarea drepturilor omului au afirmat că, prin refuzul de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate lui Saakașvili, autoritățile georgiene „îl expun unui risc grav de moarte, invaliditate permanentă sau alte daune ireversibile pentru sănătatea sa”.
Simulant sau în pericol de boală și moarte?
Oficialii georgieni și-au exprimat în repetate rânduri îndoieli cu privire la cât de critică este, de fapt, starea de sănătate a lui Saakașvili, iar luna trecută un tribunal a respins cererea acestuia de suspendare a sentinței.
Saakașvili a calificat această decizie drept o „condamnare la moarte” executată de adversarii săi politici.
„Refuzul de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate lui Saakașvili poate echivala cu tortura sau cu alte tratamente crude, inumane sau degradante și îi pune viața în mare pericol”, a declarat Denis Krivoșeev, director adjunct al direcției AI Europa și Asia Centrală, pe 2 martie.
„Autoritățile georgiene ar trebui să ia urgent măsuri pentru a proteja sănătatea lui Saakașvili, inclusiv să ia în considerare eliberarea sa din motive medicale”, a declarat Krivoșeev.
„Decesele în custodie care rezultă din refuzul deliberat de a primi îngrijiri medicale echivalează cu privarea arbitrară de viață, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional privind drepturile omului”.
Hugh Williamson, de la HRW, a declarat: „O pedeapsă cu închisoarea nu ar trebui să însemne o condamnare la moarte în cazul în care afecțiuni tratabile devin în mod tragic fatale”.
Reuniunea G 20: prăpastia între Occident și Rusia se adâncește| Toți ochii, pe China
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că reuniune miniștrilor de externe din G 20 este subminată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Discuțiile din India se concentrează și asupra posibilității ca Rusia să primească sprijin militar din partea Chinei, deși până acum, Beijing-ul a încercat să se țină la distanță de războiu, resping acuzațiile Occidentului că ar sprijini Moscova.
G 20 este compus din 19 țări și Uniunea Europeană și reprezintă aproximativ 85% din economia mondială și două treimi din populația globului.
Premierul indian Narendra Modi a deschis reuniunea cerând grupului să găsească un consens privind războiul din Ucraina, război care a provocat „disensiuni serioase” în comunitatea internațională. În opinia lui Modi, un eșec „al guvernării globale”.
Secretarul de stat american Antony Blinken, care se afla pentru prima dată în ultimele opt luni în aceeași încăpere cu omologul său rus Serghei Lavrov, s-a grăbit să dea a turnură diferită dezbaterii.
„Din păcate, această întâlnire a fost din nou subminată de războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, de campania deliberată a Rusiei de a distruge infrastructura civilă, de atacul Rusiei la adresa principiilor de bază ale Cartei ONU”, a declarat Blinken la New Dehlin.
El a adăugat că miniștrii de externe din G 20 ar trebui să reînnoiască apelul lansat de summitul G 20 din noiembrie 2022, din Bali, la care s-a cerut Moscovei să-și retragă trupele din Ucraina și să pună capăt războiului pentru a aduce pacea internațională și stabilitatea economică globală.
„Chiar dacă ne concentrăm pe sprijinul pe care trebuie să-l acordăm Ucrainei, nu ignorăm și alte provocări globale. Este ceea ce se așteaptă de la noi", a mai spus Blinken.
Blinken, Lavrov și Nord Stream
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a acuzat pe reprezentanții țărilor occidentali că ar fi deraiat discuțiile de la New Delhi, în încercarea de a pune din nou vina pe Rusia pentru propriile eșecuri și ignorând eforturile gazdelor indiene de a ajunge la un acord asupra altor probleme, relatează AFP.
Blinken s-a întâlnit scurt cu Lavrov în marginea reuniunii pentru a reafirma angajamentul Washingtonului de a sprijini Ucraina. Secretarul de stat „a vrut să spulbere orice speranță a rușilor că sprijinul nostru ar putea fi șovăielnic” cu privire la Ucraina, a declarat un oficial american sub condiția anonimatului, citat de AFP.
Reuniunea de joi a miniștrilor de externe din G 20 se încheie, s-ar părea, din nou fără o declarație comună, după ce delegații nu au ajuns la un consens cu privire la Ucraina.
„În chestiunea conflictului din Ucraina au existat divergențe pe care nu le-am putut depăși”, a declarat reporterilor ministrul indian de externe S. Jaishankar.
Ministrul rus de externe a susținut că un motiv pentru lipsa unei declarații comune este că Rusia a insistat asupra unei investigații independente privind sabotarea conductelor Nord Stream anul trecut.
Rusia și țările occidentale s-au acuzat reciproc că ar fi responsabile de exploziile din septembrie.
Rusia și China critică Occidentul
Serghei Lavrov s-a întâlnit și cu ministrul chinez de externe Qin Gang, în marginea reuniunii.
Mulți lideri din G 20 se tem că China ar putea decide să furnizeze Rusiei arme pentru a lupta împotriva Ucrainei și speră să convingă Beijing-ul să rămână neutru. Pentru moment, China a respins toate speculațiile că ar susține Moscova în acest război sau că ar intenționa să livreze armament.
Dar, într-o scurtă declarație a Ministerului rus de Externe cu privire la întâlnirea dintre Lavrov și omologul său chinez, Moscova a spus că cele două părți sunt de acord că trebuie să respingă „încercările de amestec în afacerile interne ale altor țări, încercările de a impune abordări unilaterale prin șantaj și amenințări și tentativele de subminare a eforturilor care vizează democratizarea relațiilor internaționale”.
Partea chineză nu a făcut încă nici o declarație privind concluziile întrevederii dintre cei doi diplomați.
Apeluri și posibile sancțiuni împotriva Chinei
Vorbind joi în Parlamentul de la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a apelat la China să nu sprijine militar Rusia, îndemnând totodată Beijingu-lui să exercite presiuni asupra Moscovei, să-și retragă forțele din Ucraina.
Scholz s-a declarat totodată dezamăgit de faptul că Beijing-ul s-a abținut să condamne deschis invazia rusă din Ucraina, referire la cel mai recent vot de la Națiunile Unite.
Până acum China, dar și India – gazda reuniunii G 20 - s-au abținut să condamne invazia rusă din Ucraina sau să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei de Occident.
Agenția Reuters relatează că Statele Unite au început să se consulte cu aliații cei mai apropiați, între care Germania, privind posibilitatea de a impuse sancțiuni Chinei dacă aceasta decide totuși să livreze armei Rusiei pentru războiul din Ucraina.
„Mesajul meu către Beijing este clar: folosiți-vă influența la Moscova pentru a cere retragerea trupelor ruse”, a spus Scholz, în aplauzele parlamentarilor. „Și nu livrați nicio armă agresorului rus”.
Planul american de a sancționa eventual China este într-un stadiu incipient, relatează Reuters citând surse anonime apropiate administrației americane. Statele Unite încearcă să obțină sprijin pentru acest plan mai ales din partea celor mai dezvoltate șapte democrații din lume (grupul G7), în eventualitatea că ar trebui coordonate astfel de sancțiuni.
Reuters precizează că nu era clar ce sancțiuni are în vedere Washington-ul.
Cancelaru german Olaf Scholz va fi vineri la Casa Albă și este de așteptat ca pe agenda discuțiilor cu președintele american Joe Biden să fie și rolul Chinei în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Recent, China a venit cu un plan în 12 puncte pentru încetarea războiului, primit însă cu mult scepticism de Ucraina și Occident.
Cuplu LGBT+ din R. Moldova care a cerut înregistrarea căsătoriei: „Așteptăm refuzul și depunem cerere de chemare în judecată”
Activiștii LGBT+ Angelica Frolov și Leo Zbanke au mers la Agenția Servicii Publice ca să depună actele pentru înregistrarea căsătoriei. Invocând faptul că legislația în vigoare nu permite căsătoria civilă dintre persoane de același sex, funcționarii au spus că le vor trimite un refuz în decurs de 15 zile lucrătoare. Cuplul susține că va ataca decizia în instanță, iar ulterior - la CEDO.
La depunerea declarației de căsătorie la Agenția Servicii Publice li s-au alăturat alte trei cupluri, care încă nu sunt gata să apară public.
„Așteptăm refuzul și depunem cererea de chemare în judecată în baza deciziei CEDO Fedotova vs Rusia. Constituția R. Moldova spune, în articolul 4, că Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte pacte și tratate au prioritate în fața legislației naționale. CEDO este organul Consiliului Europei și lucrează în baza Declarației Universale. Deci, toate deciziile CEDO devin lege pentru țările membre a Consiliului Europei din care R. Moldova face parte din 1995”, a declarat Europei Libere Angelica Frolov.
Activista a subliniat că ar fi inițiat un proces similar oricine s-ar fi aflat la guvernare în R. Moldova. „Indiferent că vrea sau nu R. Moldova să fie parte a Uniunii Europene, deciziile CEDO trebuie respectate. Noi am fi pornit același proces și dacă erau socialiștii sau alte partide la putere”, a mai spus Frolov.
Angelica și Leo locuiesc împreună mai bine de un an, au un cont comun la bancă și bunuri procurate împreună. Cuplul și-ar dori să-și înregistreze relația, însă statul R. Moldova nu le oferă acest drept, Angelica fiind lesbiană, iar Leo - o persoană non binară, trans masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte. După decizia CEDO din ianuarie, perechea este decisă să lupte în instanță pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în R. Moldova.
Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis, pe 17 ianuarie 2023, că țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv R.Moldova și România, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.
Această decizie istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei. Procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex - cetățeni ruși care și-au depus dosarele, în vederea căsătoriei, în fața autorităților ruse. Toate cele trei dosare au fost respinse, iar solicitanții au contestat deciziile în justiție.
Planul rus de destabilizare a Moldovei, făcut „imposibil”: oficial ucrainean
Un oficial de informații ucrainean spune că în urma măsurilor luate după semnalarea unui plan rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, efortul Moscovei a devenit „imposibil”.
Într-un interviu cu Vocea Americii, la Kiev, pe 25 februarie, șeful principalului directorat de informații de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a fost rugat să evalueze care sunt șansele de reușită ale planului rusesc semnalat mai întâi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Au fost aplicate un număr de măsuri care cu siguranță vor da rezultate, și toate aceste planuri vor eșua. De fapt, deja au trecut prin acest eșec parțial, din fașă”, a răspuns Budanov.
La întrebarea repetată a reporterului, oficialul ucrainean a insistat: „Vă spun că seria de măsuri care au fost luate și sunt luate în prezent fac eforturile Rusiei imposibile”.
Budanov l-a lăudat în context pe noul premier moldovean Dorin Recean, spunând că este „o persoană profesională”, și „o putere militară”, iar numirea lui dovedește că „situația nu este cea mai ușoară pentru Moldova”.
Existența unui plan rusesc de destabilizare a Moldovei a fost confirmată de autoritățile moldovene, în frunte cu președinta Maia Sandu, care spunea la 13 februarie că tentativele de răsturnare a puterii ar putea avea loc sub paravanul unor demonstrații de protest, organizate de Partidul Șor și de oameni cu legături la Vladimir Plahotniuc.
Partenerii occidentali ai Moldovei, inclusiv SUA și România, au spus că asemenea acțiuni îi stau Rusiei în obicei, dar nu au confirmat că au cunoștință de un plan concret, nici de vreun pericol iminent de securitate pentru R. Moldova.
