Premierul Ion Chicu a anunţat că Rusia urmează să deschidă o „linie de credit de 500 de milioane de dolari pentru proiecte investiţionale”, iar ministerele finanţelor ale celor două state vor discuta despre condiţiile acestui împrumut, care va fi luat „doar dacă va fi unul convenabil pentru Republica Moldova”. Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, fost ministru al finanțelor, explică riscurile la care poate fi expusă Republica Moldova obţinând acești bani.
Europa Liberă: Fulgerător de repede s-a aflat că Republica Moldova solicită Federației Ruse un credit de aproape jumătate de miliard de dolari. În ce condiții, totuși, pot fi obținuți acești bani și ce ar aștepta Federația Rusă de la Republica Moldova, oferind acest credit?
Veaceslav Negruța: „Prima observație este că nu este clar ce totuși a cerut R. Moldova și, dacă a cerut R. Moldova, cine anume a cerut acest credit, pentru că la nivel instituțional guvernul sau Ministerul Finanțelor n-a prezentat astfel de solicitări sau partea cealaltă. Dacă Federația Rusă oferă astfel de finanțări, atunci întrebarea e la fel de interesantă: la ce bun Republicii Moldova și care sunt dedesubturile acestor aranjamente sau oferte financiare venite din partea Rusiei? Deci, din acest punct de vedere, graba cu care a fost anunțată o sumă impunătoare pentru R. Moldova, fără a avea vreo claritate de unde vine această solicitare, de unde vine această ofertă, pentru care proiecte anume...”
Europa Liberă: Igor Dodon a nuanțat lucrurile și a spus că sunt pregătite proiecte pentru infrastructură în valoare de 300 de milioane de dolari.
Veaceslav Negruța: „Desigur, Dodon a vorbit în numele propriu sau ca și președinte al R. Moldova, pentru că atunci când vorbim de proiecte de infrastructură, ele se pregătesc, se fac studii de fezabilitate, împachetarea necesară la Ministerul Economiei, care ulterior trebuie să fie subiect al identificării surselor de finanțare în caz că aceste surse lipsesc pe intern în bugetul de stat. Or, dacă ne uităm foarte atent, proiectul de buget pentru anul 2020 iată-iată va apărea în discuții și acolo nu există astfel de finanțări, nici măcar la etapa de proiect cu finanțarea din Rusia, în schimb există alte finanțări, care au fost angajate de către partenerii de dezvoltare pe parcursul anului 2019 pentru 2020.
Astfel de decizii vizavi de un eventual credit din Rusia blochează dialogul pentru 2020 cu finanțatorii care au fost mereu alături de R. Moldova...
Și iată astfel de decizii sau declarații care nu au acoperire legală, deocamdată, vizavi de un eventual credit din Rusia blochează dialogul pentru 2020 cu finanțatorii care au fost mereu alături de R. Moldova și aici, în primul rând, mă refer la Fondul Monetar care are încă un program activ; mă refer la Uniunea Europeană care are angajate încă niște finanțări pentru R. Moldova și era deschisă pentru alte discuții pe suport bugetar și pe asistență macrofinanciară pentru 2020-2022. Din acest punct de vedere, astfel de oferte cum este creditul rusesc izolează R. Moldova de alte surse de finanțare mult mai ieftine, dar transparente și care implică mai multe lucruri ca și condiționalitate, dar care trebuie să readucă normalitatea aici, în R. Moldova. Nu e prima dată.
Să ne aducem aminte de anul 2008-2009. Atunci, la fel, în ajun de alegeri, au fost vehiculate aceleași sume, apropo, de 500 de milioane de dolari din partea Rusiei, peste o săptămână a mai apărut altă sumă – un miliard de dolari – din partea Chinei. Dacă e același scenariu de a impresiona pentru a favoriza un anumit rezultat electoral, prin asta am mai trecut. Dar dacă vorbim de ceva serios, atunci seriozitatea trebuie să fie transpusă în discuții fundamentale sub formă de negocieri, clarificări, proiecte, nu doar vociferate ca și denumiri, dar scrise și cu studiile de fezabilitate, pentru că orice credit implică și rambursarea acestuia, iar aici e ceață totală.”
Europa Liberă: Apropo despre felul cum se negociază un asemenea credit, că totuși este o sumă măricică pentru un stat ca R. Moldova. Igor Dodon făcea o precizare, spunând că acest credit ar putea fi accesat la condiții mult mai bune decât asistența pe care ar fi oferit-o România Republicii Moldova. Asta la ce ne duce cu gândul?
Veaceslav Negruța: „Asta ne duce cu gândul la faptul că Igor Dodon, în stilul său tipic, manipulează opinia publică, pentru că ajutorul financiar nerambursabil, pe de o parte, și ajutorul financiar rambursabil oferit de România – acea sumă de 150 de milioane de euro, oferită anterior, nu implică nicio dobândă. Practic, pe de o parte, era și grant, dar cea de-a doua finanțare de 150 de milioane a fost doar credit fără dobândă. Despre ce condiții vorbește președintele Dodon, făcând referință la acele 500 de milioane credit rusesc, doar el, probabil, cunoaște și doar el știe aranjamentele. Deocamdată, în spațiul public nu este nimic.
Președinte ar trebui să fie mult mai clar în expuneri atunci când inițiază astfel de mesaje...
Dacă e vorba de credite care ulterior vor implica o îndatorare și o povară adițională la rambursabilitatea acestui credit, atunci e o problemă. Și doi: mult depinde despre ce obiecte de infrastructură vorbește președintele. Poate dânsul are în cap anumite obiecte care prezintă interes anume pentru F. Rusă de a fi amplasate aici, în zona Balcanilor, cu bani, chipurile, dați cu împrumut R. Moldova, dar, de fapt, obiectele ar putea să fie în serviciu, hai să zic așa, de dublă destinație și în interesul F. Ruse. Deci, Dodon, probabil, ca președinte ar trebui să fie mult mai clar în expuneri atunci când inițiază astfel de mesaje, or lipsa de astfel de informații provoacă și mai multe întrebări vizavi de președintele Dodon.”
Europa Liberă: Vicepremierul rus Dmitri Kozak a spus că așteaptă această solicitare din partea R. Moldova, fiindcă vor să știe și ei foarte clar unde vor fi direcționați acești bani. Iar multă lume se întreabă cum de ar veni acest ajutor din partea F. Ruse, pentru că această țară, de la proclamarea independenței R. Moldova, a susținut financiar regimul separatist de la Tiraspol și în ultimul timp dădea de înțeles că nu ar mai avea puterea să sprijine financiar regiunea transnistreană. Și acum, brusc, poate să susțină întreaga R. Moldova cu acest jumătate de miliard de dolari?
Veaceslav Negruța: „În asta și constă absurditatea situației: pe de o parte, Rusia care se oferă să dea un credit R. Moldova, necunoscând pentru ce dă acest credit? Nu e chiar așa, pentru că aranjamentele de principiu la care s-a făcut referință în discursurile publice în ultimele zile, de fapt, sunt o manipulare, pe de o parte, o încercare de a arăta o deschidere și sprijin regimului politic care este acum la Chișinău în încercarea de a-i garanta perpetuarea și în viitor, după alegerile prezidențiale. Mai degrabă este același truc preelectoral, pe care Rusia l-a mai făcut nu doar în R. Moldova. Dar dacă vorbim strict economic și financiar, nu văd cum Rusia ar putea oferi acest credit sau cum ar putea oferi acest credit fără a avea în schimb anumite lucruri care prezintă interesul strict al F. Ruse în această regiune.”
Europa Liberă: Dacă se negociază acest credit, în cât timp ar putea să ajungă banii în R. Moldova?
Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de proceduri standard de negociere a unor astfel de credite, ca și evaluare destul de mari, care vizează infrastructura, care presupune studii de fezabilitate, de regulă, e vorba de 2-3 ani, pentru că e vorba de partea tehnică care trebuie de făcut și ulterior deja negocierile pe partea financiară. Deci, nu văd cum – dacă n-am vorbi de Rusia, da? –, cum poate fi astfel de credit negociat și aprobat, când trebuie să fie trecut și prin parlament mai degrabă decât în 2-3 ani. Dar revenim la ideea că s-au mai întâmplat situații în Ucraina, de exemplu, în 2014, când regimul Ianukovici a beneficiat de un credit de 3 miliarde de dolari, care a fost ca o ancoră, mai degrabă ca un laț pe gât îmbrăcat Ucrainei la acea etapă, cu care s-a încercat șantajul și vulnerabilizarea Ucrainei.
Dacă se fac astfel de aranjamente, surprizele abia urmează...
Dacă e vorba de astfel de aranjamente, sigur peste noapte președintele Dodon cu președintele Putin pot bate palma, iar ceilalți vor fi simpli spectatori care se vor ocupa de împachetarea strict oficială a documentelor. Iar surprizele abia urmează în cazul dacă se fac astfel de aranjamente.”
Europa Liberă: Ce surprize ar putea să apară?
Veaceslav Negruța: „Surprize și de ordin financiar în care R. Moldova va intra în capcana datoriilor față de Rusia, și să nu uităm că noi abia de am scăpat, într-un fel, de aceste îndatorări care au existat până nu de mult, dacă dăm la o parte datoriile regiunii din stânga Nistrului pentru gazele consumate. Și pot să fie capcane și de alt ordin, cum ar fi cele geopolitice, sau prezență militară deja legalizată de președintele Dodon aici, în R. Moldova.”
Europa Liberă: Dar acest credit, dacă se negociază între cele două părți –Chișinău și Moscova –, trebuie neapărat să treacă și prin aprobarea Dumei de Stat?
Veaceslav Negruța: „Când vorbim de credite interguvernamentale, ele trebuie să fie aprobate de către legislativele țărilor care semnează astfel de acorduri, pentru că vizează, pe de o parte, mijloace oferite de un guvern, mijloace colectate în bugetul acelei țări către o altă țară care respectiv încasarea creditului trebuie s-o reflecte în buget. Deci și într-un caz, și în altul vorbim de bugete aprobate de parlamentele acestor două state implicate în astfel de acorduri. Și da, acordul interguvernamental implică adoptarea unei legi cu privire la creditul interguvernamental.”
Europa Liberă: Dar creditul acesta poate nu neapărat să fie guvernamental?
Dacă vorbim de Rusia, eu nu exclud că, neavând mijloace în bugetul propriu, se va recurge la o formă ascunsă de finanțare...
Veaceslav Negruța: „Formule probabil că Rusia are mai multe. Dacă vorbim de relații tradiționale, financiar interguvernamentale, trebuie să fie o procedură standard respectată. Dacă vorbim de Rusia, eu nu exclud că, neavând mijloace în bugetul propriu, se va recurge la o formă ascunsă de finanțare. De exemplu, resursele să fie alocate din venitul Gazprom-ului, care încasează tarife majorate de la moldoveni de aici și banii extrași din Moldova, indirect, ulterior să se întoarcă înapoi sub formă de credit oferit R. Moldova. Și atunci din nou sunt varii situații cu astfel de creditări ascunse. Rusia a mai practicat astfel de formule, dar totuși dacă vorbim de interguvernamental, chiar dacă nu sunt bani în bugetul F. Ruse pentru astfel de finanțări, ar putea să recurgă la formula de preluare a unei părți din venitul Gazprom care, ulterior, prin guvernul Rusiei, respectiv, să fie oferit R. Moldova ca și credit interguvernamental.”
Europa Liberă: Ce garanții ar trebui să ofere R. Moldova pentru accesarea acestor bani?
Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de creditarea pe care R. Moldova a contractat-o în ultimii ani, ea nu implică niște garanții cu proprietăți, active aflate pe teritoriul R. Moldova sau în afara R. Moldova, decât, pe de o parte, aplicarea unor reforme care trebuie să ducă la o creștere economică, iar creșterea economică duce ulterior la venituri suficiente în buget pentru a deservi astfel de datorii. Când vorbim de Rusia, care ar trebui să se asigure că sunt suficiente garanții, deci, Rusia poate să ceară fel de fel de garanții, nu doar sub formă de active sau resurse financiare în buget, ci, bunăoară, loialitate unui anumit parcurs sau coordonarea anumitor politici de ordin, să zic, de politică externă, pentru că astfel de condiționalități au mai existat din partea Rusiei.
Din alte exemple cu Rusia, o parte din datorii ulterior erau iertate din simplul motiv că regimul din statul care lua cu împrumut de la Rusia era suficient de loial politicului din Rusia. Din punctul acesta de vedere, ar fi riscant să încercăm să speculăm care ar putea să fie garanțiile cerute de Rusia, dar ele pot fi de orice natură.”
Europa Liberă: Să admitem că R. Moldova reușește să negocieze cu partea rusă acest credit și, dacă e să-l credem pe președintele Igor Dodon, procentul va fi mic. Dacă el zicea că din România banii sunt accesați la 1,5%, din Rusia ar trebui să fie mult mai avantajos, căci, în caz contrar, nu are sens să ceri acest credit din partea Rusiei și dacă mai luăm și în calcul, dar nu știm pe ce perioadă se acordă această sumă, ce calcule trebuie să facă cetățeanul?
Cetățeanul trebuie să fie interesat ca banul public să fie cheltuit în interesul societății R. Moldova, și nu al creditorului...
Veaceslav Negruța: „Banul public, fie că e vorba de un împrumut sau din încasările fiscale, trebuie să fie contabilizat și trebuie să intre în bugetul R. Moldova conform cadrului legal de aici și conform acordurilor internaționale, și nu aranjamentelor între câteva persoane. Doi: este cert că creditele care sunt oferite din România sunt încorporate în bugetul de stat, iar prin decizia parlamentului și a guvernului de aici, de la Chișinău, resursele respective sunt utilizate în cadrul execuției bugetare și nu așa cum de regulă se întâmplă cu Rusia, în cazul altor țări, când destinația acestor resurse era stabilită de către creditor, adică de Rusia, iar în cazul unor proiecte de infrastructură, achiziția de materiale, lucrări ș.a.m.d. se făcea tot din Rusia și, respectiv, în realitate nu dobânda contează, ci multe alte lucruri ascunse în astfel de aranjamente, care în cele din urmă afectează contribuabilul și cetățeanul de aici, care va fi nevoit să plătească pentru niște credite contractate de președintele Dodon, care s-au cheltuit neclar cum, pentru că toate procedurile sunt mai puțin transparente sau mai puțin la vedere. Cetățeanul trebuie să fie interesat ca banul public să fie cheltuit în interesul societății R. Moldova, și nu al creditorului.”
