Cum a anunțat-o presa din toate țările riverane ale Mării Negre, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a ținut să sublinieze, într-o conferință de presă cu premierul ucrainean, Denis Șimhal, în timpul vizitei acestuia la cartierul general al Alianței Nord-Atlantice, că “NATO vrea să se asigure că regiunea Mării Negre nu poate fi dominată de o singură țară, de Rusia”.
„NATO și-a mărit prezența militară în regiunea Mării Negre pentru că recunoaștem importanța strategică a acestei regiuni pentru toți aliații, ca și pentru partenerul nostru, Ucraina”, a spus Stoltenberg.
„Am remarcat o prezență militară sporită semnificativ a Rusiei în Marea Neagră și, mai ales, nu trebuie să uităm anexarea ilegală a Crimeei și prezența navală importantă acolo din acest an”, a mai spus el.
Vizita premierului Șimhal al Ucrainei (țară care și-a înscris aderarea la NATO ca obiectiv în Constituție) era prevăzută de multă vreme, însă remarcile apăsate ale lui Stoltenberg cu privire la Marea Neagră ca „o cale navigabilă critică pentru comerțul maritim și pentru stabilitatea întregii Europe” trebuie văzute pe fundalul iritării crescânde în legătură cu atitudinea disprețuitoare a Rusiei față de Occident, inclusiv în ceea ce privește „afacerea Navalnîi”.
Pe lângă condamnarea abuzivă, nedreaptă, a dizidentului otrăvit și reprimarea violentă a manifestaților în sprijinul lui, felul în care a fost tratat vinerea trecută la Moscova șeful diplomației europene Josep Borrell a stârnit indignare și în UE și în NATO. La urma urmei, 21 din cele 30 de țări din NATO sunt în același timp membri în UE, inclusiv Spania, țara de origine a lui Borrell.
Purtându-se grosolan, Kremlinul se arată în realitate vulnerabil
Vinerea trecută, pe 5 februarie, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a umilit public, în conferință de presă, pe omologul său european Borrell, în vreme ce Rusia expulza trei diplomați din țări UE (Germania, Polonia și Suedia) fără ca Borrell măcar să fie informat de asta în timp ce Lavrov îi făcea morală în public în legătură cu nerespectarea democrației în țări ale UE.
La întoarcerea sa la Bruxelles, Borrell a fost „judecat” public, marți, în Parlamentul European și foarte multe voci, în special din partea partidelor de extrema dreaptă și stângă, sprijinite de Moscova, i-au cerut să demisioneze.
Toate acestea, în cele din urmă, se arată rău calculate și se întorc împotriva Rusiei și a lui Putin. Procedând cu atâta grosolănie, regimul rus s-a arăta de fapt încolțit și vulnerabil.
Pe lângă voci în UE care îi cer tot mai insistent Angelei Merkel să renunțe la proiectul de conductă Nord Stream 2, construită de Rusia și Germania special pentru a ocoli Polonia, țările baltice și Ucraina, iată însă că și șeful civil al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, se simte dator să intervină pentru a-i aminti Rusiei că nu este decât una din țările riverane ale Mării Negre, unde parte din litoral e deținut de trei țări NATO – Turcia, Bulgaria și România – și două țări aliate fidele ale NATO: Georgia și Ucraina.
Europenii, se știe, pregătesc de la discuția de ieri între miniștrii de externe sancțiuni noi care vor atinge chiar cercul puterii lui Putin.
NATO, la rândul său, prin vocea secretarului general Stoltenberg, i-a amintit Rusiei care îi este locul. Disprețul arătat de Kremlin Europei prin umilirea diplomatului său șef începe a se arăta contraproductiv.
