Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a generat în Republica Moldova un deficit de carburanți de 30% din necesar. Exponenţii ANRE spun că majorarea preţurilor la carburanţi, are efect negativ în special în state ca Republica Moldova, care nu au producţie proprie şi importă produsele petroliere. Fostul premier moldovean Ion Sturza, prosper om de afaceri în România anticipează o scădere a prețurilor în următoarele câteva săptămâni.
Iată principalele idei ale discuției dintre Valentina Ursu și Ion Sturza
- „Prețurile au atins un maximum săptămânile trecute de aproximativ 130 dolari pe baril pe piața Brent și acum au început să scadă semnificativ, astăzi s-au dus sub 100 de dolari barilul.”
- „Nu este și nu va fi nicio penurie sau deficit de produse petroliere. Nu va fi! În România funcționează la capacitate maximă astăzi trei rafinării, care sumar au o capacitate de 7-8 milioane de tone de produse, ceea ce este mult peste necesarul de consum în România și aproximativ un milion de tone se duce la Marea Neagră și cam 600.000 de tone vin către Republica Moldova.
- „Rețelele din Republica Moldova sunt cuplate la rafinării din România, sunt parte a rafinăriilor și a companiilor mari petroliere din România și nu vom rămânea fără de carburanți.”
- „În următoarele două săptămâni prețul ar trebui la pompă să scadă între 10 și 20%.”
Ion Sturza: „Eu am fost în industria aceasta mulți ani și m-am învățat să o analizez tehnic. Bineînțeles că ea este influențată și de multe evenimente politice, strategice, geostrategice, de bârfe, de tot felul de lucruri care până la urmă se transpun în prețuri. Orice piață poate fi analizată din considerente fundamentale, cu algoritmi, cu tot felul de instrumente, dar există și o experiență empirică, inclusiv a mea – prețurile cresc atunci când există spaimă și scad atunci când este euforie. În cazul de față vorbim despre panică, spaimă, care în mare măsură au mișcat prețurile la carburanți și, respectiv, au alimentat panica și în alte sectoare. Ce se întâmplă acum, dacă e să revenim la o analiză tehnică sau pragmatică? Prețurile au atins un maximum săptămânile trecute de aproximativ 130 dolari pe baril pe piața Brent și acum au început să scadă semnificativ, astăzi s-au dus sub 100 de dolari barilul.”
Europa Liberă: Și se va menține acest trend de scădere, de micșorare?
Ion Sturza: „Înainte de a intra în emisie cu Dvs., m-am uitat pe ultimele analize Bloomberg. Pentru mine, Bloomberg este o referință de analiză în domeniul businessului, în special în piața energetică. Așteptările pentru partea a doua a anului acesta sunt de 50 dolari/baril. Acest lucru nu-l spun eu, îl spun analiștii consacrați și aceasta este o țintă de orientare pentru cei din industrie. Lucrurile se întâmplă din mai multe considerente, sunt și factori obiectivi, cum ar fi consumul relativ redus, o recuperare mai slabă în China, consumul care a căzut din pod, se așteaptă volume adiționale din Venezuela,
Se pare că se repetă scenariul din 2014, când lumea civilizată a vrut să pedepsească Rusia după invazia în Crimeea și a prăbușit prețul până sub 50 de dolari, un preț foarte dureros pentru Federația Rusă.
Iran, consumatorii se reorientează la alte piețe ș.a.m.d. Sunt lucruri obiective care se pot calcula matematic, dar sunt și lucruri subiective, geopolitice. Se pare că se repetă scenariul din 2014, când lumea civilizată a vrut să pedepsească Rusia după invazia în Crimeea și a prăbușit prețul până sub 50 de dolari, un preț foarte dureros pentru Federația Rusă. Și această coincidență, una structurală legată de piața de petrol, și această influență geopolitică poate să ducă la o scădere esențială a prețului. În plus, avantajul regiunii noastre și al Republicii Moldova – și aici o spun cu anumite rezerve totuși sau un fel de semi-glumă –, astăzi este un surplus enorm de produse petroliere și petrol în regiune, în Rusia, Bielorusia, care se vinde cu un mare discount de la piețele internaționale – 20, 30, chiar și mai mulți dolari la baril, ceea ce înseamnă la tonă 120-140 de dolari. Eu cred că aceste volume vor ajunge inclusiv pe piața moldovenească într-o formă sau alta, așa cum astăzi sau până la război ajungeau merele noastre în Bielorusia, în Rusia sau prin Abhazia ori prin Osetia de Sud vinurile noastre în vrac ajungeau în Federația Rusă. Nu vreau să deschid parantezele, dar va fi și acest fenomen ca în Republica Moldova să fie volume sub cotațiile pieței, nu-i exclus. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine e că nu este și nu va fi nicio penurie sau deficit de produse petroliere. Nu va fi! În România funcționează la capacitate maximă astăzi trei rafinării, care sumar au o capacitate de 10 milioane de tone de produse, ceea ce este mult peste necesarul de consum în România și aproximativ un milion de tone se duce la Marea Neagră și cam 600 de mii de tone vin către Republica Moldova. În plus, rețelele din Republica Moldova sunt cuplate la rafinării din România, sunt parte a rafinăriilor și a companiilor mari petroliere din România și nu vom rămânea fără de carburanți.”
Europa Liberă: Fermierii se confruntă zilele acestea cu un salt al prețului la carburanți, fără de care nu pot începe campania agricolă de primăvară, trebuie să poată să ducă la capăt toate lucrările agricole aferente acestei campanii de primăvară, ei cer ajutor. Eu am mers la nordul Republicii Moldova, la Briceni, erau stații de alimentare unde, în general, motorina lipsea.
Ion Sturza: „Iarăși a fost un consum în mare măsură dictat de către această panică. Recomandarea mea este dacă nu au strictă necesitate în următoarele o săptămână-două de carburanți, să nu se grăbească cu achizițiile, fiindcă toate indiciile astăzi sunt că prețurile la produsele petroliere vor scădea. Cel puțin, astăzi dacă să luăm în calcul metodologia pe care o are ANRE pentru a stabili prețurile, în următoarele două săptămâni prețul ar trebui la pompă să scadă între 10 și 20%.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că acum, în aceste împrejurări, mai poate fi vorba despre înțelegeri de cartel sau la modul serios există acest deficit de motorină?
Ion Sturza: „Nu, el nu există, este un consum exagerat în canistre, lucru care s-a întâmplat și în România. Într-o noapte au golit toate rezervoarele stațiilor de petrol, iar acum nu se mai vinde carburant, pentru că consumă carburantul cel care a fost cumpărat în noaptea respectivă. Stațiile de petrol sunt goale, fiindcă nu sunt consumatori. Eu nu aș subestima problemele celor din agricultură într-un sens mult mai larg. După un an excepțional, 2021, în care a fost o roadă mare, în care cel puțin prețurile la produsele la export au crescut de două-trei ori, cu încasări frumoase, bune, anul acesta arată mult mai trist. În primul rând, ne confruntăm cu o secetă foarte mare, lipsesc precipitațiile, ne confruntăm cu o lipsă de îngrășăminte minerale care tradițional veneau din Federația Rusă sau din Ucraina și plus această problemă cu prețurile înalte la motorină. Eu cred că guvernarea trebuie să aibă un dialog cu cei din agricultură, să poată să opereze cu anumite scheme de ajutor de stat...”
Europa Liberă: Dar concret ce ajutor ar trebui să ofere statul, iată, ținând cont și de acest război ruso-ucrainean, și de secetă, și de creșterea exagerată sau explodarea prețurilor pentru resursele energetice?
Ion Sturza: „Una dintre soluții ar fi ca să se umble un pic la accizele la produsele petroliere, dar uniform pentru toată piața, nu doar pentru agricultură. S-au încercat foarte multe scheme în trecut, gen motorină fără accize și ca rezultat acea motorină s-a scurs în alte domenii de activitate.”
Europa Liberă: Adică trebuie scutiți agricultorii de accize la motorină?
Ion Sturza: „Trebuie scutită toată piața, nu poți să scutești numai agricultura. Luând în considerare faptul că astăzi prețurile mai mari aduc și venituri mai mari la buget, pentru că ele sunt calculate din prețurile de la pompă, cred că există o rezervă financiară care s-ar putea folosi sau o posibilitate pentru a plafona pe un timp scurt cota accizelor și impozitelor în prețuri.”
Europa Liberă: Aceste costuri se regăsesc și în costul produselor pe care le cumpără oamenii și ei spun că le ard și buzunarele. Cetățenii procură în prostie acum tot ce găsesc pe rafturi: sare, ulei, zahăr, crupe, orez... Această panică cum poate fi explicată și, mai ales, cum poate fi stopată?
Ion Sturza: „Trebuie să discutăm cu oamenii. La un moment dat, eu consideram că lipsa capacității de comunicare a guvernării se poate de ignorat. Și ce s-a întâmplat? Pe de o parte, o mobilizare exemplară a ziariștilor, a influencerilor din Republica Moldova de a contracara panica, de a contracara știrile false, de a aduce informațiile corecte, foarte bună campanie, pe de altă parte, o lipsă de comunicare strategică din partea factorilor decizionali, empatică, cu mai multe elemente umane. Evident, trebuie să recunoaștem că s-au întâmplat și lucruri inverse, adică unele intervenții care au fost poate gândite spre bine au avut un efect invers. Trebuie să comunicăm zilnic cu cetățenii, să identificăm oamenii care au atât în virtutea postului pe care îl dețin, cât și capacitatea de a comunica să vorbească cu cetățenii inclusiv într-o formă mai empatică. Eu am fost cel puțin mirat când am văzut că a dispărut sarea, pe când sare este și pe încălțămintea noastră când mergem pe stradă. Lucrurile acestea trebuie explicate la oameni și de încercat de a-i liniști.”
Europa Liberă: Ce-i sfătuiți pe oamenii care fac aceste achiziții de produse în exces, mă refer la făină, zahăr, ulei etc.?
Ion Sturza: „Toate produsele de bază sunt produse în Republica Moldova și consumul intern este de doar 30-40% din ceea ce se produce, este un exces de produse de bază în Republica Moldova. În plus, fiind o piață deschisă și cu posibilitatea de a aduce volumele necesare de produse, eu cred că este o exagerare să ne facem stocuri, doar strictul necesar pentru o săptămână-două. Asta are implicații financiare pentru bugetele noastre care și așa sunt puse la grea încercare, majoritatea acestor produse după ceva timp se vor deteriora și nu vor fi comestibile. Deci, trebuie să gândim rațional, altfel o să rămânem cu aceste produse în cămară și ele nu vor mai trebui la nimeni.”
Europa Liberă: S-a anunțat deja că va crește și prețul la energia electrică. Acest lucru iarăși ar putea să inducă spaimă, panică în societate?
Ion Sturza: „E bine măcar că curentul electric nu avem cum să-l punem în cămară... Curentul electric este astăzi o temă foarte sensibilă și n-aș vrea să fac speculații, dar undeva era și de așteptat, fiindcă noi avem prețul la curent dinainte de pandemie și dinainte de războiul din Ucraina și ne bazăm pe un singur furnizor, cel din Transnistria...”
Europa Liberă: Păi s-a anunțat că va fi prelungit contractul pentru o lună și chiar pentru un an cel mai probabil?
Ion Sturza: „Eu sper că totuși va fi prelungit acest contract, pentru că, în primul rând, cei din Transnistria nu au niciun interes să piardă consumatorul de pe malul drept. Dacă ei îl pierd, atunci pierd tot sistemul lor energetic, pentru că acesta și capacitățile lor sunt create în așa fel încât dacă nu au consumul de pe malul drept, ei se opresc. Și se opresc și niște plăți relativ importante pentru bugetul Transnistriei, fiindcă același gaz care se consumă la producerea energiei electrice este o subvenție directă a bugetului Transnistriei. Nu vreau să intru în detalii tehnice, dar eu cred că poziția de negociere a Guvernului Republicii Moldova este destul de serioasă ca prețurile să nu crească.”
Europa Liberă: Cum sunt afectate afacerile, pentru că businessul încearcă să se descurce, dar în spatele celor care au aceste afaceri stau familii ale angajaților și ei au nevoie de salarii? Va fi o problemă pentru mediul de afaceri să se descurce în continuare și cum să se descurce dacă pe piața rusă, care a fost și ea o piață de desfacere pentru multe mărfuri moldovenești, acum e stopat exportul către Est?
Ion Sturza: „Trebuie să nu exagerăm ponderea pieței rusești, aici cred că ar trebuie să adăugăm nu numai piața rusească, vorbim de Bielorusia, Ucraina, evident că vor fi afectate o parte din afaceri, dar evenimentele și impactul psihologic, trebuie să recunosc, sunt dramatice. Scăderile afacerilor pe care le cunoaștem noi și le controlăm în Republica Moldova sunt de 50% și nu-și revin. În România au fost câteva sincope legate de începutul războiului, după aceea panica cu petrolul, însă lucrurile mai mult sau mai puțin se stabilizează. În Republica Moldova, cum am căzut în vânzări la începutul războiului cu 50%, indiferent că vorbim de vânzările locale sau regionale, sau exporturi, așa am și rămas acolo. Deci, impactul este foarte puternic și aici nu cred că putem vorbi despre un suport sau o intervenție a statului, unica scăpare este ca situația din Ucraina să fie cât de cât stabilizată și după aceea să revină un pic de liniște și de echilibru în psihologia consumatorului.”
Europa Liberă: Dar Republica Moldova a avut de câștigat că nu s-a alăturat statelor care au impus sancțiuni economice Rusiei?
Ion Sturza: „Pentru noi ar fi fost doar o declarație frumoasă și nimic mai mult, pentru că noi nu putem să ne permitem astăzi să ne introducem auto-sancțiuni. Am mai spus-o: Republica Moldova este pe cont propriu din punctul de vedere al siguranței. Și atunci, guvernarea de la Chișinău încearcă să fie cât mai atentă la orișice declarație. Noi nu trebuie să uităm că avem pe teritoriul nostru, oficial al statului Republica Moldova, atât un regim separatist, cât și trupe ale Federației Ruse; noi nu trebuie să uităm că din start am fost preîntâmpinați că orice mișcare neprietenoasă în adresa Federației Ruse ar fi însemnat de fapt extinderea acțiunilor militare și pe teritoriul Republicii Moldova; noi nu trebuie să uităm chiar și de acea deja devenită faimoasă hartă pe care a demonstrat-o Lukașenka în care teritoriul Transnistriei era ca și ocupat și săgeata mergea înspre Republica Moldova. Sunt foarte multe constrângeri, e bine să stăm la cald la o cafea și să spunem ce ar trebui să facă Guvernul Republicii Moldova, neluând în considerare realitățile inclusiv cele de securitate și neavând accesul la informațiile pe care le are azi guvernarea.”
Europa Liberă: Dar în ce condiții pot fi reluate exporturile către piața estică vă este clar? Pentru exporturi, Republica Moldova folosea și portul de la Odesa, acum ar trebui să ceară mai mult ajutor din partea României, ca să folosească porturile românești.
Ion Sturza: „Bine, aici nu trebuie să-și ceară de la nimeni voie, aceste porturi sunt deschise, funcționează în regim normal. Este Galațiul la Dunăre, este Giurgiuleștiul nostru, Constanta este operațional și, trebuie să spun, nu este cu mult mai scump decât portul Odesa sau Iliciovsk. Evident că va fi nevoie, cel puțin pentru o perioadă, de a regândi fluxurile logistice. Problema cu Federația Rusă nu sunt embargourile, sancțiunile, auto-embargourile, problema este că ei au revenit la nivelul economic din 1989, incapacitatea de plată, lipsa resurselor financiare, inflația, lipsa accesului la valută. Deci, orice operațiune de export către Federația Rusă sau Bielorusia atrage după sine foarte multe riscuri de neplată, de înșelăciuni sau de blocaje, așa că nu cred că o să avem interdicții din partea acestor țări de a continua niște relații economice, dar agenții economici va trebui să fie foarte, foarte precauți ca să nu-și piardă nici banii, nici marfa.”
