Cele mai multe ajustări legislative necesare pentru apropierea de UE vor fi finalizate către sfârșitul lunii martie-începutul lui aprilie, însă autoritățile de la Chișinău trebuie să demonstreze, în special, „progres sistematic și sistemic în asigurarea funcționalității sistemului de justiție”.
Potrivit ministrului, problemele din acest sistem împiedică R. Moldova, inclusiv, să atragă investitori și să-și crească economia, de aceea reforma justiției este una cheie pentru guvernare.
Chiar dacă R. Moldova își va face conștiincios toate temele pentru acasă, mai spune șeful diplomației moldovene, deschiderea negocierilor de aderare la blocul comunitar depinde și de Comisia Europeană și statele membre ale UE, care vor evalua cât de pregătită este țara pentru acest pas.
Alte declarații pe scurt:
- Despre echipamentele militare cerute de la UE: Jumătate din banii Instrumentului European pentru Pace pentru R. Moldova, adică aproximativ 20 de milioane de euro, urmează a fi investite în monitorizarea spațiului aerian. Chișinăul a solicitat pentru asta un radar. UE va oferi fonduri și Ministerul Apărării va merge la anumite companii pentru a încerca să găsească aceste radare. Există insuficiență de echipamente militare cauzată de faptul că în acest război brutal și tragic au fost și sunt consumate foarte multe echipamente. Există necesități sporite, care au sporit brusc cererea pentru radare. Este greu să se estimeze în cât timp R. Moldova va avea un radar.
- Despre relațiile moldo-ucrainene: Relațiile sunt foarte bune. Autoritățile de la Chișinău discută cu Ucraina și evoluțiile din regiunea transnistreană. Prezența ilegală a trupelor ruse în această zonă separatistă a R. Moldova este o problemă atât pentru R. Moldova, cât și pentru Ucraina. Acțiunile unui regim separatist, care evident încearcă să atragă o anumită atenție, să tensioneze situația, nu au cum să deterioreze dialogul excelent al Chișinăului cu Kievul.
- Despre posibila retragere a R. Moldova din CSI: Este o discuție politică. Evident, agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei, dar și faptul că în această instituție cea mai mare parte a acordurilor nu este respectată în general și, mai ales, față de Republica Moldova nu au fost respectate foarte multe angajamente luate, inclusiv respectul pentru integritatea teritorială și suveranitatea noastră sau Acordul de liber schimb din CSI, ridică foarte mari semne de întrebare asupra acestei situații.
Europa Liberă: R. Moldova speră să înceapă negocierile de aderare la sfârșitul acestui an, însă trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări ale Comisiei Europene. La începutul acestui an, R. Moldova rămăsese în urmă cu unele dintre aceste reforme. Președinta Maia Sandu spunea că aceste reforme trebuie realizate până la sfârșitul lunii martie. Iată, nu a mai rămas foarte mult. Ce nu s-a făcut până acum, dle ministru?
Nicu Popescu: Într-adevăr, obiectivul nostru este să lansăm negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Evaluarea pregătirii noastre pentru acest pas se va face de către Comisia Europeană și va fi confirmată de statele membre ale Uniunii Europene. Realizarea acestor obiective nu depinde doar de noi, depinde și de partenerii noștri europeni. Noi suntem în proces de implementare avansată a măsurilor prevăzute pentru îndeplinirea celor nouă recomandări. Am adoptat un plan de circa 60 de acțiuni în luna august, în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. Aceste nouă recomandări vizează predominant sectorul justiției și fortificarea capacităților instituționale pentru integrarea europeană.
În luna ianuarie a venit un alt raport, care a evaluat gradul de pregătire a R. Moldova pe 33 de capitole de aderare și vizează toate domeniile de politici publice: agricultură, pescuit, drumuri, infrastructură, securitate rutieră, calitatea punctelor de trecere vamală și gradul de dezvoltare a acestora. Și, iată, în acest al doilea raport, într-adevăr, s-a constatat că, în aceste domenii de ordin tehnic, racordarea la standardele europene, în ultimii ani, în Ucraina și Georgia au avansat mai bine decât în R. Moldova. Or, nu este niciun secret că nici Plahotniuc, nici Dodon nu au vrut și nu au făcut integrare europeană și aici, într-adevăr, R. Moldova a ratat mai mulți ani, ani care în Ucraina și Georgia nu au fost pierduți pentru integrarea europeană. În condițiile noastre, aceste două guvernări au ținut R. Moldova mai departe de Uniunea Europeană și acum suntem în situația de a recupera acest timp pierdut.
Avem un al doilea plan de accelerare a proceselor de integrare europeană, pe aceste 33 de capitole. Acest plan a fost consultat public în ultimele două-trei săptămâni și va fi integrat în planul de activitate al Guvernului, astfel încât să pornim recuperarea timpului pierdut și pe aceste domenii. Dar această constatare, că în anumite domenii tehnice R. Moldova a pierdut mai mulți ani în procesul de reforme, nu ne-a împiedicat și nu ne împiedică să fim un stat candidat la aderare.
Europa Liberă: Bine, am înțeles la partea cu alinierea la legislația europeană pe cele 33 de capitole, dar să revenim la aceste nouă recomandări pe care le-a înaintat în vară Comisia Europeană. Dvs. cum apreciați, la ce nivel sau în ce măsură s-au realizat aceste recomandări?
Nicu Popescu: Sunt anumite recomandări despre care ajungem într-o zi și spunem: „Da, ele au fost realizate”. Alte recomandări țin de niște procese de lungă durată. Cea mai mare parte a acestor recomandări țin de reforma sistemului justiției, asigurarea unei justiții funcționale, independente, necorupte, lupta cu crima organizată. Acestea sunt procese mai lungi. În acest an, în implementarea acestor recomandări ale Comisiei Europene, trebuie să demonstrăm progres sistematic și sistemic în asigurarea funcționalității sistemului de justiție.
În planul nostru de implementare sunt prevăzute mai multe ajustări legislative care, în mare parte, vor fi finalizate către sfârșitul lunii martie-începutul lunii aprilie. Sunt zeci de acțiuni, mai multe legi: divizarea competențelor dintre Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, revederea prevederilor privind consiliile de administrație a companiilor de stat. Sunt mai multe acte legislative care au fost, în mare parte, deja adoptate sau sunt pe ultima sută de metri.
Mai este o prevedere foarte importantă privind fortificarea capacităților de gestionare a procesului de aderare. Vă dau un exemplu: în R. Moldova până astăzi sunt, practic, 10 oameni la Ministerul de Externe care se ocupă de integrarea europeană, în timp ce în oficiul primului ministru din Macedonia de Nord, sunt 110 persoane care se ocupă de integrarea europeană. Pentru noi, este foarte important să angajăm mai mulți oameni. Vom avea nevoie de sute de oameni care vor fi implicați în procesul de integrare europeană.
Europa Liberă: Nu foarte demult, în acest studio, ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, spunea că este foarte important să se păstreze avântul reformelor în R. Moldova, dar este foarte importantă și calitatea acestor reforme. Cum se asigură autoritățile că reformele care se fac nu vor rămâne reforme bune doar pe hârtie?
Nicu Popescu: Noi știm că, într-adevăr, reformele pe hârtie sunt o problemă a Republicii Moldova din ultimii 30 de ani, în care anumite lucruri au fost scrise bine, dar nu au fost aplicate. Dar asigurarea acestei calități și aplicării legii depinde de fiecare dintre noi. Fiecare cetățean este responsabil de cât de europeană este R. Moldova. Dar, evident, în tot acest sistem de o importanță fundamentală este sistemul de justiție și aici, desigur, știți bine că avem blocaje foarte serioase. Au avut loc progrese importante, dar blocajele din sistemul de justiție rămân un impediment serios pentru consolidarea R. Moldova ca stat, pentru atragerea investitorilor, pentru creșterea economică și pentru timpul în care vom reuși să aderăm la UE. De aceea, iată, toată această concentrare pe sistemul de justiție este absolut cheie.
Europa Liberă: R. Moldova a avut anumite reticențe în a se alătura sancțiunilor europene împotriva Federației Ruse, impuse ca urmare a războiului pe care aceasta l-a pornit în Ucraina, chiar și după ce a devenit țară candidată la aderare. Recent, ați fost citat spunând că R. Moldova se va alătura mai multor sancțiuni europene. Deci, este vorba despre sancțiuni europene împotriva Federației Ruse?
Nicu Popescu: Sunt 38 de regimuri legale de sancțiuni. Sunt 38 de acte care prevăd baza legală pentru impunerea unor sancțiuni europene. R. Moldova, până nu demult, se alinia la 21 din aceste regimuri. La șapte regimuri nu a fost invitată să se alinieze, pentru că ele în mare parte au expirat. Până acum câteva săptămâni, R. Moldova nu se alinia la 10 regimuri de sancțiuni, o bună parte din ele legate de evenimentele de la Est de noi din ultimul deceniu. Sunt mai multe pachete de sancțiuni legate și de situația din Ucraina după revoluția și crimele comise de echipa lui Ianukovici, care a dat ordin să se împuște în cetățeni, și anexarea Crimeii, și războiul din Donbas - sunt mai multe pachete la care R. Moldova tradițional nu se alinia. Mai există și câteva regimuri legate de abuzurile contra drepturilor omului, crime în domeniul cibernetic, crime legate de proliferarea armelor de distrugere în masă.
Acum Guvernul a demarat o analiză a acestor măsuri. Calendarul alinierii la sancțiuni nu depinde doar de noi. În fond, Uniunea Europeană, în anumite momente din an, invită țările să se alinieze la noi regimuri de sancțiuni. Și acum aproximativ două săptămâni, R. Moldova a fost invitată să se alinieze la un nou regim de sancțiuni legat de abuzurile împotriva drepturilor omului și R. Moldova s-a aliniat la acest regim. Ulterior, ne vom alinia și la alte regimuri de sancțiuni. Într-adevăr, în acest pachet de care vorbesc și la care ne-am aliniat anterior sunt vizați cetățenii mai multor state, inclusiv cetățeni ai Federației Ruse, da.
Europa Liberă: Adică, R. Moldova nu a fost invitată încă să se alinieze la sancțiunile pe care Federația Rusă le-a primit din partea UE anume pentru invadarea Ucrainei?
Nicu Popescu: Sunt mai multe pachete de sancțiuni care vizează acțiunile Federației Ruse și agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei. La această etapă, noi am fost invitați să ne aliniem anul acesta doar la acest regim de sancțiuni legate de drepturile omului. Ulterior, pe măsura sosirii invitațiilor din partea UE, vom mări rata de aliniere la sancțiunile europene.
Europa Liberă: Ceea ce s-a schimbat de anul trecut, de când R. Moldova nu era aliniată la aceste sancțiuni, care prevăd inclusiv măsuri restrictive împotriva Federației Ruse, este faptul că Uniunea Europeană a invitat R. Moldova să se alăture acestei sancțiuni sau era și o dorință a autorităților de la Chișinău ca să se alăture?
Nicu Popescu: În R. Moldova, sancțiunile introduse contra Federației Ruse pentru agresiunea asupra Ucrainei conțin mai multe elemente. Există elementul sancțiunilor financiare. Or, aceste sancțiuni financiare impuse, în special, de Statele Unite, dar și de Uniunea Europeană sunt respectate în domeniul nostru bancar. Deci, partea financiară a sancțiunilor este respectată în R. Moldova fără o aliniere formală la aceste sancțiuni. Ele se aplică, de facto, în cadrul nostru. Pe lângă aceste lucruri, mai există sancțiuni contra unor persoane fizice din Federația Rusă implicate în aceste acțiuni agresive contra Ucrainei și există sancțiunile, așa-numite măsuri restrictive sectoriale, acestea fiind sancțiunile economice. Și, iată, pe aceste sancțiuni economice, într-adevăr, anul trecut R. Moldova nu s-a aliniat.
Europa Liberă: Dar pe regimul de sancțiuni pentru persoane fizice din Federația Rusă?
Nicu Popescu: Da, este această listă de interdicție de călătorie, înghețarea conturilor bancare. Asta presupun sancțiunile care vizează persoane fizice. Este vorba predominant de interdicții de călătorie, înghețarea conturilor bancare sau a bunurilor acestor persoane fizice, care sunt implicate într-o măsură sau alta în agresiunea contra Ucrainei.
Europa Liberă: Și R. Moldova le respectă pe acestea?
Nicu Popescu: La acea etapă, R. Moldova nu s-a aliniat acestor regimuri, dar, după cum spuneam, în acest nou regim la care ne-am aliniat, într-adevăr, sunt și cetățeni ai Federației Ruse care intră în această listă de persoane sancționate.
Europa Liberă: Adică, dacă anumite persoane din această listă de sancțiuni a UE vor încerca să intre în R. Moldova, ele nu vor mai putea să o facă din momentul în care...
Nicu Popescu: Da, conform bazei legale, da. Aplicarea acestei alinieri va mai dura, probabil, un pic, pentru că e necesar să aibă loc toți pașii legali, dar, în fond, da.
Europa Liberă: Puteți să ne spuneți măcar aproximativ o listă de câte persoane este vorba, ca să înțelegem?
Nicu Popescu: Din memorie, lista totală a persoanelor sancționate în acest regim este de circa 25 de persoane, dar aproximativ jumătate din ele ar fi cetățeni ai Federației Ruse.
Europa Liberă: Și aceste sancțiuni aproximativ când ar urma să intre în vigoare?
Nicu Popescu: Este vorba de câteva săptămâni.
Europa Liberă: Câteva săptămâni... Și aceste persoane din ce domenii sunt?
Nicu Popescu: Lista este publică, ea poate fi ușor consultată. La această etapă, noi nu am mers pe o analiză individuală a fiecăruia. Pentru noi, este important cadrul de aliniere la politica externă a UE. Noi vom adera la UE și, evident, absolut toate reglementările, directivele și legislația europeană, într-o anumită zi, vor fi aplicate integral în R. Moldova.
Europa Liberă: Țările membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană explorează acum posibilități de a introduce pe lista de sancțiuni oligarhii din R. Moldova sau, cum ați spus dvs. la Bruxelles, persoane care ar fi susținute de Rusia și care ar destabiliza situația în R. Moldova. Dvs., dle Popescu, când ați cerut acest lucru partenerilor europeni, ați spus nominal pe cine ar vrea autoritățile de la Chișinău să introducă în această listă de sancțiuni?
Cineva care a început cu un furt, acum încearcă să aducă violența pe străzile noastre...
Nicu Popescu: Este absolut clar că astăzi, din păcate, ne ciocnim cu o situație în care niște persoane care au furat foarte mulți bani de la cetățenii R. Moldova utilizează o parte din acești bani, dar și își coordonează acțiunile cu Federația Rusă pentru a destabiliza situația din R. Moldova. Ați văzut, acum încearcă să aducă violența pe străzile noastre și acest lucru este absolut inacceptabil. Cineva care a început cu un furt, iar acum încearcă să aducă violența pe străzile noastre, evident, creează o problemă majoră pentru toți cetățenii R. Moldova. Noi toți, ca societate, ne dorim să continuăm să trăim în pace, ne dorim să limităm efectele negative ale acestui război și, iată, cineva cum este Ilan Șor, coordonându-și acțiunile cu Kremlinul, încearcă să strice, să dăuneze păcii și calmului din R. Moldova.
Europa Liberă: Dvs. ați spus, iată, numele lui Ilan Șor...
Nicu Popescu: Da, acest lucru a fost spus de multiple ori în spațiul public de practic toată echipa de guvernare.
Europa Liberă: Dar pe lângă el, ați cerut sancțiuni europene și pentru altcineva?
Nicu Popescu: Discuția cu Uniunea Europeană este la o etapă în care lucrurile încă nu sunt suficient de clare ca să venim cu anumite precizări.
Europa Liberă: Șeful politicii externe europene, Josep Borrell, a propus să i se ofere Republicii Moldova, la solicitarea Chișinăului, ajutoare militare neletale, inclusiv un radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol. Dvs. vă așteptați la o decizie rapidă pentru a i se oferi Republicii Moldova aceste echipamente?
Nicu Popescu: Este vorba de încă 40 de milioane de euro, pe care le-am solicitat pentru acest an în cadrul Instrumentului European pentru Pace. În cadrul acestor 40 de milioane, am semnat o scrisoare adresată dlui Borrell în luna februarie, în care am rugat UE ca aproximativ o jumătate din aceste fonduri să fie investite în capacitatea noastră de a înțelege mai bine situația din spațiul nostru aerian și am solicitat un radar, iar a doua jumătate, 20 și ceva de milioane, potențial ar urma să fie investite în aceleași echipamente non-letale pe care le-am solicitat și în 2022.
Avem nevoie de radare, pentru că rachetele Federației Ruse au violat spațiul aerian al R. Moldova de mai multe ori. Acest lucru ne creează probleme, pune în pericol securitatea cetățenilor noștri. Și anumite companii europene aeriene au anumită nervozitate, nejustificată de altfel, dar, în același timp, aceste acțiuni ostile ale Federației Ruse, rachetele din Federația Rusă care au survolat și violat spațiul nostru aerian, ne creează multiple probleme economice, de securitate și, pentru noi, este foarte important să avem capacități de a ne proteja cetățenii, inclusiv spațiul aerian. Un prim-pas în această direcție este necesitatea noastră de a avea câteva radare, prin care să putem monitoriza mai bine spațiul nostru aerian. Decizia urmează a fi luată de către UE, dar UE, ca instituție, nu produce radare. UE ne va oferi fonduri și, ulterior, împreună cu UE, urmează să achiziționăm aceste echipamente.
Europa Liberă: Aveți o idee în cât timp ar fi posibil acest lucru?
Nicu Popescu: Nu, pentru că la modul practic urmează să fie luată decizia Uniunii Europene. Ulterior, colegii de la Ministerul Apărării urmează să meargă la anumite companii pentru a încerca să găsească aceste radare și deja este decizia. Acest calendar nu depinde doar de noi, evident, vă dați seama că foarte mult se vorbește în spațiul public despre o anumită penurie, insuficiență de echipamente militare cauzată de faptul că în acest război brutal și tragic au fost și sunt consumate foarte multe echipamente. Există necesități sporite, care au sporit brusc cererea pentru radare, practic, pentru tot de ce are nevoie o armată în toate statele, evident, în Ucraina, dar și în statele membre ale NATO, și în R. Moldova, și în Balcani, de aceea în acest moment este greu să prezicem cât de repede vom reuși să finalizăm acest proces.
Europa Liberă: Vorbim despre relațiile din R. Moldova și Ucraina, care se confruntă mai bine de un an cu acest război de agresiune rusă. Cât de strânse sunt aceste relații?
Astăzi, nu vorbim de amenințări de ordin militar imediate și acest lucru se datorează capacității de rezistență a Ucrainei...
Nicu Popescu: Relațiile sunt foarte bune. R. Moldova și-a demonstrat solidaritatea deplină cu Ucraina, condamnând această agresiune brutală a Federației Ruse, ajutând refugiații. Continuăm să ajutăm cu exportul cerealelor ucrainene prin liniile de solidaritate, avem solidaritate diplomatică deplină, dar și în multe alte domenii. Relația este una foarte bună și aici trebuie să recunoaștem că, datorită curajului, datorită rezilienței Ucrainei, linia frontului, armata rusă este ținută la o distanță de R. Moldova, care astăzi ne asigură securitatea militară. Astăzi, în cazul nostru, nu vorbim de amenințări de ordin militar imediate și acest lucru se datorează capacității de rezistență a Ucrainei. Și prin acest lucru Ucraina, de fapt, ne apără și pe noi de război și de pericolele războiului.
Europa Liberă: Dar cât de armonioase sunt pozițiile Chișinăului și Kievului în ceea ce privește regiunea transnistreană a Republicii Moldova?
Nicu Popescu: Aceasta este o regiune a R. Moldova și politica Ucrainei este foarte clară: orice acțiuni, orice obiective de politică externă ale Ucrainei, în general, care vizează R. Moldova sunt coordonate, discutate împreună cu Guvernul de la Chișinău și, în acest sens, noi nu avem ambiguități. Da, se discută cu Ucraina și evoluțiile din regiunea transnistreană. Știm bine că prezența ilegală a trupelor ruse în această zonă separatistă a R. Moldova este o problemă atât pentru R. Moldova, cât și pentru Ucraina. În același timp, noi avem ferma convingere că singura modalitate de a avansa în direcția reintegrării țării, în direcția retragerii trupelor ruse staționate ilegal este metoda diplomației, metoda negocierilor și metodele pașnice.
Europa Liberă: Dar atunci când apar declarații din partea regiunii separatiste de la Tiraspol cum că Ucraina ar încerca să atace regiunea, cum reacționează, cum discutați cu partenerii dvs. de la Kiev?
Nicu Popescu: Aceste declarații speculative din partea autorităților separatiste nu au temei și, de fapt, nu contribuie la menținerea calmului în regiunea noastră.
Europa Liberă: Asta nu deteriorează relațiile Chișinăului cu Kievul?
Nicu Popescu: Nu au cum. Acțiunile unui regim separatist, care, evident, încearcă să atragă o anumită atenție, să tensioneze situația, nu au cum să deterioreze dialogul excelent pe care îl avem cu Kievul.
Europa Liberă: Cum ați descrie relația Republicii Moldova cu Federația Rusă acum?
Nicu Popescu: Este o relație mult prea complexă ca să fie descrisă prin câteva cuvinte. Federația Rusă practic chiar înaintea independenței noastre a aplicat acțiuni și politici care vizau slăbirea Republicii Moldova, care aveau drept obiectiv împiedicarea parcursului nostru european, împiedicarea respectului față de suveranitatea și integritatea teritorială a noastră. Sprijinul Moscovei pentru separatismul transnistrean a început chiar dinaintea independenței noastre din 1991. Aceste politici au continuat în ultimii 30 de ani. Este această prezență ilegală a trupelor ruse pe teritoriul nostru, care creează și menține o problemă pe teritoriul nostru și, evident, acest lucru întotdeauna a umbrit și continuă să umbrească relațiile noastre bilaterale.
Aceste relații au devenit și mai complicate în urma agresiunii brutale a Federației Ruse contra Ucrainei, care a destabilizat regiunea, a cauzat și forțat milioane de ucraineni să fugă din propria lor țară, fugind de bombe, de tancuri, de ucidere, de masacre. Această agresiune brutală a dus la creșterea prețurilor la resursele energetice, la gaz, la electricitate, a dus la deconectări de electricitate în urma bombardamentelor Federației Ruse în toamna anului trecut, când Rusia bombarda rețelele electrice și infrastructura electrică din Ucraina, a dus la complicarea relațiilor noastre economice externe, complicând și blocând piețele de desfacere pentru producătorii noștri de mere, de pere, de prune. Practic fiecare cetățean, direct sau indirect, a fost afectat foarte-foarte negativ de acest război și de acțiunile Federației Ruse și evident că acest lucru lasă o amprentă clară, inclusiv, asupra relațiilor diplomatice.
Europa Liberă: Ați declarat că R. Moldova intenționează să se retragă din mai multe acorduri din cadrul CSI. Sunt peste 320, din câte spuneați dvs. S-a retras până acum R. Moldova din vreunul dintre aceste acorduri?
Nicu Popescu: Fiecare minister sau agenție a făcut propria analiză privind importanța menținerii sau retragerii din anumite acorduri. Nu avem o imagine per ansamblu clară, pentru că fiecare instituție are propriul ritm și centralizăm această informație. Procesul de retragere este, de fapt, un proces care durează un pic mai mult. Anumite acorduri deja sunt în acest proces, dar viteza acestui proces depinde de fiecare instituție în parte și fiecare instituție în parte, de fapt, determină ritmul retragerii din acordurile care vizează un domeniu sau altul.
Europa Liberă: Dar luați în calcul o ieșire definitivă din CSI a Republicii Moldova?
Nicu Popescu: Este o discuție politică, care are loc la un nivel mai larg, diferiți cetățeni, concetățeni de-ai noștri au viziuni diferite în acest sens. Evident, agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei, dar și faptul că în această instituție cea mai mare parte a acordurilor nu este respectată în general și, mai ales, față de R. Moldova nu au fost respectate foarte multe angajamente luate, inclusiv respectul pentru integritatea teritorială și suveranitatea noastră sau Acordul de liber schimb din CSI, evident, ridică foarte mari semne de întrebare asupra acestei situații.
Europa Liberă: Dereck Hogan, adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al Statelor Unite pentru afaceri europene și eurasiatice, a spus că SUA vor continua să facă schimb de informații cu Guvernul de la Chișinău și să-i ofere sprijin, inclusiv financiar, pentru a contracara o tactică a destabilizării pe care Rusia ar avea-o în R. Moldova. El a mai spus și o să citez aici: „Este o abordare similară cu cea pe care am avut-o în cazul Ucrainei înainte de invazia rusească și facem același lucru în contextul Moldovei”. Dle ministru, informațiile pe care le primiți de la Statele Unite confirmă articolele recente din presă prin care se spune că, din 2021 încă, Rusia avea un plan de influență asupra Republicii Moldova și un plan prin care să o mențină pe orbita sa?
Nicu Popescu: Uniunea Europeană și Statele Unite ne oferă anumite informații importante și utile pentru țara noastră, pentru a înțelege mai bine contextul regional, pentru a înțelege mai bine obiectivele altor state, inclusiv ale Federației
Ruse față de R. Moldova. Acum, anumite documente pe care le menționăm, eu nu sunt în poziția de a vă confirma sau infirma veridicitatea acestor documente, elementele acestor documente. Dar, în același timp, este absolut clar că obiectivele Federației Ruse vizează menținerea influenței în toată această zonă în care se află și R. Moldova și acest lucru nu cred că este vreun secret pentru cineva. În același timp, societatea noastră își dorește să mențină pacea pe teritoriul nostru și să adere la UE. Or, asta facem.
Europa Liberă: Dle Popescu, cum ați descrie acum relația cu România. S-au luat câteva decizii importante, s-a stabilit deja că limba română va fi limbă oficială în toate actele din R. Moldova, a mai existat și această propunere de retrocedare a unei clădiri din Chișinău pentru Mitropolia Basarabiei, ceea ce a trezit și multe semne de întrebare pentru o parte a societății. Per ansamblu, cum calificați acum relația cu România?
Nicu Popescu: Avem o relație formidabilă. Trecem printr-o fază excelentă a acestor relații atât politic, cât și la modul practic, în orice domeniu de politici publice. Pe lângă faptul că avem această comunitate de istorie, limbă, cultură... și aici este, într-adevăr, o știre foarte bună, această justiție istorică și lingvistică este restabilită în R. Moldova și spunem ferm și tare că vorbim limba română, suntem români. Acest lucru contează enorm, dar la fel de importantă este și consolidarea legăturilor practice cu România. Am reușit să liberalizăm roaming-ul anul trecut. Vrem să construim și să renovăm mai multe poduri. Demarăm lucrările în curând pentru podul de la Ungheni-Ungheni. Am semnat acest acord privind controlul coordonat la frontieră. România ne sprijină zi și noapte în procesul nostru de aderare la UE. Deci, efectiv în fiecare domeniu avem granturi, avem asistență. Știți că, atunci când nu aveam lumină în casele noastre în luna noiembrie, în anumite zile peste 90 la sută din necesitățile noastre de electricitate veneau din România […] La modul practic, pe lângă această comunitate identitară pe care o avem cu România, suntem angajați plenar în fortificarea legăturilor noastre practice de infrastructură, economice. La modul practic, România este și va fi în continuare cea mai importantă ancoră, cel mai important partener, care ne ajută să menținem pacea, securitatea pe teritoriul nostru, ne ajută să avansăm și să progresăm economic și ne ajută să aderăm la Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Cu ocazia votării în Parlament a unor amendamente legislative, prin care și Mitropolitul Basarabiei Petru poate deține pașaport diplomatic, așa cum se întâmplă și în cazul Mitropolitului Vladimir al Chișinăului și Întregii Moldove, aflăm că Mitropolitul Vladimir deține și pașaport diplomatic al Republicii Moldova, și pașaport diplomatic al Federației Ruse. Ministerul de Externe este cel care eliberează pașapoartele diplomatice. Dvs. vi se pare normală o astfel de situație în care cineva poate deține concomitent două pașapoarte diplomatice a două state diferite?
Nicu Popescu: Tehnic, Ministerul de Externe eliberează pașapoartele diplomatice, dar eliberarea pașapoartelor se face în limitele prevederilor legale. Nu Ministerul de Externe decide cine primește sau cine nu primește pașapoarte. Or, lista persoanelor și condițiile care urmează a fi întrunite de aceste persoane ca ele să obțină pașapoarte diplomatice sunt descrise în lege. Inclusiv această situație pe care ați enunțat-o dvs. ea este conformă legislației Republicii Moldova și asta ține de o decizie care este descrisă foarte clar în parametrii legali.
