Anunțul a fost făcut de președintele CC, Nicole Roșca, pe 17 mai, ziua în care era așteptată o decizie a instanței. „Plenul CC anunță o întrerupere până la 12 iunie 2023, ora 10:00, pentru pregătirea și prezentarea pledoariilor. Ședința de azi se declară închisă”, a spus Roșca. Nici reprezentanții Guvernului, nici avocații Partidului Șor nu au avut obiecții.
Examinarea unei asemenea sesizări, care poate duce la lichidarea unui partid politic, este o premieră pentru CC și pentru guvernul moldovean.
Anunțul CC despre amânarea deciziei survine cu câteva zile înainte de o mare manifestare pregătită de guvern la Chișinău pentru a arăta cât de mare este sprijinul popular pentru integrarea europeană și a da o ripostă forțelor pro-ruse, inclusiv Partidului Șor.
Guvernul, care a depus sesizarea împotriva Partidului Șor încă în luna noiembrie 2022, acuză formațiunea de încălcarea statului de drept și acțiuni contra suveranității țării. În înțelegere cu Moscova, Partidul Șor ar urmări să destabilizeze R. Moldova prin proteste de stradă cu participanți plătiți, pentru a ajuta Rusia și în agresiunea sa militară contra Ucrainei.
Statele Unite și Marea Britanie au invocat motive similare atunci când au sancționat, în octombrie și decembrie 2022, inclusiv partidul condus de Ilan Șor, care se ascunde în străinătate, pentru a evita ispășirea unei pedepse de 15 ani de închisoare în R. Moldova pentru rolul său în „furtul miliardului”, în 2014.
Șor respinge acuzațiile împotriva partidului său și spune că, prin sesizarea la CC, guvernarea ar urmări interese politice.
Într-un aviz al Comisiei pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), care a fost cerut de CC, experții europeni au spus că interzicerea unui partid politic este o măsură extremă, care poate fi aplicată doar dacă toate măsurile restrictive au eșuat. Dar au adăugat, în avizul emis în decembrie 2022, că CC ar trebui să analizeze cu atenție toate argumentele Guvernului și au căzut de acord că războiul din Ucraina a sporit riscurile de securitate la adresa R. Moldova.
Cum au decurs dezbaterile la CC
Cei cinci judecători ai CC au examinat sesizarea Guvernului într-o sesiune maraton de o săptămână, începută pe 10 mai, după pregătiri îndelungi, iar ședințele au durat în jur de șapte ore zilnic.
A fost și prima chestiune majoră examinată în mandatul noului președinte al CC, Nicolae Roșca, pe care Partidul Șor l-a dorit recuzat, pe motiv că ar fi prea apropiat de partidul de guvernământ PAS, dar acest demers a fost respins din prima zi.
În mod neobișnuit, interesele Guvernului au fost reprezentate nu de un demnitar public, ci de doi avocați și un stagiar, angajați de cabinetul de miniștri. Guvernul nu a dat o explicație clară, dar purtătorul de cuvânt, Daniel Vodă, a spus că firma de avocatură „Digore & Partners” a primit un onorariu de 160.000 de lei.
Reprezentanții Partidului Șor s-au arătat indignați în legătură cu această strategie a Guvernului, deși a fost reprezentat, la rândul său, de un grup de patru avocați. Din 11 mai, li s-a alăturat și deputata Partidului Șor, Marina Tauber, care se află în arest la domiciliu, fiind anchetată penal în legătură cu acuzațiile de finanțare ilegală a formațiunii sale. Tauber a primit permisiunea să participe la ședințele CC pentru că are calitatea de administratoare a partidului.
Au luat cuvântul alți deputați ai Partidului Șor, inclusiv Denis Ulanov, Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, dar instanța nu a permis participarea prin videoconferință a lui Ilan Șor, care se află în căutare internațională.
Ce argumente au adus împotriva Partidului Șor avocații Guvernului
La dezbaterile de la CC, avocații Guvernului au explicat și nuanțat acuzațiile formulate împotriva Partidului Șor în sesizarea din noiembrie 2022 despre faptul că Partidul Șor ar fi finanțat ilegal și ar acționa împotriva suveranității R. Moldova.
- Avocații au spus că finanțarea ilegală a Partidului Șor a fost demonstrată prin faptul că în fiecare scrutin electoral din 2016 încoace reprezentanți ai partidului au fost excluși din competiție din cauza încălcărilor financiare, iar Procuratura Anticorupție cercetează noi presupuse asemenea încălcări într-un dosar intentat în iulie 2022. Recent, formațiunea a fost lipsită de subvenții de la stat, pe motiv că a prezentat rapoarte financiare incorecte Comisiei Electorale Centrale (CEC).
- Avocații au mai spus că Partidul Șor a organizat, prin înțelegere cu Rusia, proteste în masă pentru a împiedica integrarea europeană a R. Moldova și pentru a schimba ordinea constituțională în stat. Drept argumente, avocații au invocat faptul că Partidul Șor a fost sancționat de Statele Unite, în octombrie 2022, o anchetă jurnalistică a publicației Washington Post a dezvăluit legături ale Partidului Șor cu Kremlinul, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate desfășoară o anchetă în legătură cu tentative de provocare a tulburărilor în masă.
- Avocații Guvernului au mai spus că, în timpul protestelor antiguvernamentale ale Partidului Șor, au fost create structuri care mimează structurile statului, ca un guvern din umbră, tribunal al poporului și o organizație de apărare a ordinii, „Scutul Poporului”.
- Avocații au mai invocat faptul că Ilan Șor controla, prin intermediari, companiile Tele System (care deține posturile Accent TV și Primul în Moldova) și SRL Media Resurse (care deține TV6 și Orhei TC). Serviciul de Informații și Securitate (SIS), citat de avocați, ar fi înregistrat apeluri la destabilizarea situației în țară difuzate de aceste posturi, încercări de a compromite integrarea europeană a R. Moldova, de a spori nemulțumirea în societate și a genera panică.
- În argumentele lor, avocații Guvernului au mai amintit faptul că Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către Curtea de Apel pentru rolul jucat în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovean în 2014.
Cum a răspuns Partidul Șor
La audierile de la CC, avocații și reprezentanții Partidului Șor au adus contraargumente.
- Ei au spus că excluderea candidaților partidului de la alegeri în trecut s-a făcut în urma unor încălcări minore. Asemenea decizii împotriva Partidului Șor ar fi fost luate de rivalii formațiunii, care au guvernat între 2016 și 2023. Partidul Șor a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu excluderea candidaților săi din alegeri.
- La baza protestelor antiguvernamentale s-a aflat nu o conspirație, ci o criză profundă din țară, iar R. Moldova ar trebui să aibă relații bune atât cu Rusia, cât și cu Statele Unite și Uniunea Europeană, au spus în fața CC reprezentanții Partidului Șor. Ei au declarat că protestele antiguvernamentale au fost pașnice, fără apeluri la violență, iar articolele din presă nu pot servi drept probe pentru a declara partidul neconstituțional.
- Despre structurile paralele celor ale statului, create în timpul protestelor, avocații Partidului Șor au spus că acestea nu au funcționat niciodată în realitate, iar rezoluțiile privind crearea lor au fost manevre politice în confruntările cu Guvernul.
- Avocații Partidului Șor au contestat materialele SIS în legătură cu activitatea formațiunii, spunând că acestea nu pot servi ca probe într-un proces penal. În 2017, când R. Moldova era condusă de Partidul Democrat al oligarhului astăzi fugar Vladimir Plahotniuc, SIS a acuzat-o pe actuala președintă Maia Sandu de colaborare cu Rusia, au mai argumentat reprezentanții Partidului Șor.
- În legătură cu condamnarea lui Ilan Șor pentru cu rolul său în „furtul miliardului”, avocații au spus că decizia mai poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție. Acea infracțiune a avut loc cu câțiva ani înainte ca Șor să se implice în politică și să-și creeze partidul, au mai spus avocații formațiunii la dezbaterile de la CC.
Ce urmează
Decizia CC, care va fi definitivă, este așteptată cel mai devreme pe 12 iunie.
Este posibilă și o decizie ambiguă, dar, dacă CC respinge sesizarea Guvernului, Partidul Șor poate activa în continuare.
Dacă CC admite sesizarea Guvernului și decide că Partidul Șor este neconstituțional, Ministerul Justiției poate cere Agenției Servicii Publice să radieze Partidul Șor din registrul formațiunilor politice și poate dispune să-i fie confiscate bunurile.
Potrivit legii, bunurile confiscate trebuie să fi folosite în scopuri caritabile.
