Soțul ei, Pavel Butorin, spune că Alsu Kurmașeva este o deținută politic, hărțuită de autoritățile ruse din cauza cetățeniei ei americane și a muncii ei pentru Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL), instituție media finanțată de Congresul american, relatează Mark Trevelyan, principalul corespondent al agenției Reuters pentru Rusia și CSI.
Butorin conduce canalul de știri și reportaje în limba rusă Current Time, creat de RFE/RL împreună cu Vocea Americii.
Alsu Kurmașeva, jurnalistă RFE/RL în redacția tătaro-bașkiră, a fost acuzată luna trecută că nu a cerut să fie înregistrată ca agent străin.
Kurmașeva călătorise la Kazan, în Rusia, în luna mai, pentru a-și vizita mama în vârstă și bolnavă. Acum, Alsu Kurmașeva așteaptă să fie judecată la începutul lunii decembrie și riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.
Kremlinul susține că cetățenii americani sunt urmăriți penal numai dacă încalcă legea și a respins drept „deplasat” un comentariu al unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat legat de cazul jurnalistei. Acesta remarca luna trecută că reținerea lui Alsu Kurmașeva „pare a fi încă un caz de hărțuire de către guvernul rus a cetățenilor americani”.
„Cred că Alsu a fost reținută pe nedrept. Sper că Statele Unite vor folosi toate căile disponibile pentru a asigura eliberarea ei rapidă, inclusiv desemnarea ei ca persoană deținută abuziv”, a declarat Butorin într-un briefing de presă.
O astfel de desemnare ar echivala cu a spune că Statele Unite consideră că acuzațiile sunt lipsite de temei și ar angaja guvernul american să lucreze pentru eliberarea ei.
Când reporterul cotidianului Wall Street Journal, Evan Gershkovich a fost arestat în Rusia, în martie, sub acuzația de spionaj, pe care el, ziarul său și administrația Biden o neagă, Departamentul de Stat l-a declarat deținut abuziv doar 12 zile mai târziu.
Gershkovich rămâne în închisoare în Rusia, fără o dată stabilită pentru procesul său.
În cazul lui Alsu Kurmașeva, care deține cetățenia americană din 2014 pe lângă pașaportul rusesc, procesul durează mai mult.
Jeffrey Gedmin, președintele interimar al RFE/RL, a declarat că se lucrează cu Departamentul de Stat în încercarea de a asigura această desemnare.
„Noi pledăm, ei ne ascultă, noi insistăm (la Departamentul de Stat). Sunt criterii de îndeplinit și credem că Alsu le îndeplinește aproape pe toate, dacă nu chiar pe toate”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, întrebat despre cazul lui Alsu Kurmașeva la un briefing de presă zilnic, a spus că nimeni nu ar trebui să „interpreteze” mai mult în acest element, al timpului necesar pentru a se ajunge la o decizie.
„Continuăm să cerem acces consular la ea, dar încă nu l-am primit. Și o precizare privind desemnarea ca deținut abuziv: fiecare caz este diferit”, a spus el, citat de Reuters.
„Ne uităm la toate cazurile și încercăm să luăm o decizie cât mai repede. Dar trebuie să avem toate informațiile, înainte de a hotărî ceva”.
Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL) este una dintre multele organizații media etichetate de Rusia drept agent străin - un termen cu conotații de spionaj din Războiul Rece - pe motiv că primește finanțare din străinătate pentru activități pe care Moscova le consideră politice.
Alsu Kurmașeva a fost deja amendată pentru că nu a declarat că avea un pașaport american când a călătorit în Rusia și acum așteaptă să fie judecată pentru că nu a cerut să fie înregistrată ca agent străin. Ea neagă acuzația.
Legile „agenților străini” și limitarea influenței străine
- Prima lege a agenților străini, FARA, a fost adoptată în Statele Unite în 1938 pentru a contracara propaganda nazistă. Această lege este și astăzi în vigoare, dar a suferit modificări semnificative. Conceptul de propagandă a dispărut din el, iar scopul său declarat este de a identifica influența străină în SUA și de a aborda amenințările la adresa securității naționale.
- Rusia și Georgia s-au referit ambele la FARA, când au adoptat (Rusia, cu începere din 2012) sau au încercat să adopte (cazul Georgiei) legi privind agenții străini. Există o diferență esențială între legislația lor și FARA: în versiunea rusă și în versiunea georgiană abandonată acum, „agenții străini” nu trebuie să desfășoare activități în numele unui guvern străin, al unui partid politic, al unei afaceri sau al unui individ. Este suficient că primesc finanțarea externă.
- În Ungaria , așa-numita „lege Soros” a fost adoptată în 2017.
- Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, cele de lobby și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei strategii de limitare a influenței străine în UE.
- Pe 4 mai 2023, Transparency International UE și peste 200 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună „De ce suntem împotriva unei FARA UE”, în care afirmă că o lege a UE privind interferența străină ar putea fi o amenințare pentru societatea civilă.
- În China, legea impune ONG-urilor să obțină permisiunea guvernului de a-și desfășura activitățile și de a se înregistra la autoritățile de securitate, împreună cu o serie de alte restricții serioase care, în esență, le fac activitatea imposibilă.
- În 2020, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legea din Ungaria privind agenții străini încalcă drepturile și libertățile individuale și contrazice Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene.
- În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia a încălcat dreptul la libertatea de întrunire și asociere în ceea ce privește ONG-urile considerate agenți străini.
- Legile din Rusia și Ungaria rămân în vigoare.
- Pe 29 mai 2023, în R. Moldova, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa de creare a Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – „Patriot” . Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice. Este deja criticat de Comunitatea WathcDog.md pentru formulări neclare și ambigue, care lasă „„spațiu de speculații” privind posibila îngrădire a libertății de expresie.
(Surse: The Conversation, Politico, Carnegie Europe)
