Linkuri accesibilitate

Lilia Curchi: „Trebuie schimbată abordarea pe care o avem față de mediu” (VIDEO)


Imagine generică

Opinia unei jurnaliste specializate pe teme ecologice despre anul 2020, pandemia și protecția mediului.

Pandemia de coronavirus, în debutul ei, a avut, ce-i drept, pe termen scurt, un impact pozitiv asupra mediului, a redus poluarea atât a aerului, cât şi a apei. Ne amintim cu toţii cum în luna martie presa internațională titra că „Există un beneficiar neașteptat al coronavirusului: planeta!” sau că „Blocada cauzată de pandemie a salvat, probabil, zeci de mii de vieți prin simpla reducere a poluării”. Cât de valabilă pentru Republica Moldova a fost această realitate? Este întrebarea de la care am pornit discuţia cu Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi redactor-şef la revista „Natura”.

Alla Ceapai în dialog cu Lilia Curchi, jurnalistă specializată pe probleme de mediu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:47 0:00

Lilia Curchi: „Efectele pandemiei, hai să zicem așa, beneficiile pentru natură au fost poate mai puțin resimțite în Republica Moldova, pentru că noi nu avem acea dezvoltare și activitate economică foarte intensă care să se fi fost stopate brusc pe perioada pandemiei. Da, au fost anumite perioade poate cu o anumită atenuare a impactului mașinilor, de exemplu, în orașele noastre mari: Chișinău, Bălți și altele care sunt mai afectate de poluarea aerului de la transportul auto. Totuși, la nivelul național nu am simțit aceste ameliorări pe partea de mediu, mai ales că noi nici nu prea avem cu ce compara, din datele de care dispun, în perioada pandemiei, cel puțin la început, atunci când eram toți închiși în case, nici măcar nu se făceau prelevări de probe pentru a determina impactul asupra aerului atmosferic.

Deci, noi nu putem să comparăm situația din Republica Moldova cu cea de la nivel european sau internațional, cu atât mai mult că la foarte scurt timp noi am văzut, și la nivel internațional la fel, dar în Moldova foarte acută problema deșeurilor pe timp de pandemie, și anterior era o situație foarte complicată cu gestionarea deșeurilor, dar pe această durată lucrurile s-au chiar agravat.”

Europa Liberă: Da, această realitate tristă a deșeurilor a fost remarcată de mulți aici în Moldova, inclusiv de colegul meu, Iulian Ciocan, care în una din tabletele sale „Realitatea cu amănuntul” relata următoarele:

Pandemia a mai generat nişte deşeuri care ajung în pământ şi ape din cauza incapacităţii noastre cronice de a separa deşeurile...

„Am văzut într-una din zile o mască de protecţie îngălbenită, agăţată de creanga unui copac. Da, da, nu glumesc, masca era în copac. Cum a ajuns ea acolo? Cine a agăţat-o de creangă? De fapt, dacă mă gândesc mai bine, văd mai mereu măşti şi mănuşi aruncate pe trotuarele Chişinăului, în parcuri, pe terenurile de joacă ale copiilor, în preajma magazinelor. Şi chiar în scara blocului am descoperit odată o mască boţită. Se întâmplă o chestie tristă... Pandemia a mai generat nişte deşeuri care ajung în pământ şi ape din cauza incapacităţii noastre cronice de a separa deşeurile, din cauza indiferenţei noastre.”

Europa Liberă: Au fost observațiile colegului meu, Iulian Ciocan. Dna Lilia Curchi, există și această parte a monedei?

Lilia Curchi: „Absolut! La Asociația Jurnaliștilor de Mediu am făcut și o serie de materiale dedicate impactului de mediu pe perioada pandemiei și am calculat împreună cu colegii că am avea câte trei măști pe metru pătrat pe glob – asta ar fi fața nevăzută a măștilor de unică folosință, asta este un impact enorm, cum ar veni la fiecare metru ar sta câte cel puțin trei măști aruncate pe jos. La nivel global se estimează că noi, lunar, utilizăm pe perioada aceasta a pandemiei de COVID-19 circa 129 miliarde de măști, ne dăm seama că impactul este enorm.

În Republica Moldova nu există un sistem de management al deșeurilor. Avem aceste gunoiști neautorizate în fiecare localitate, chiar și cele care sunt autorizate câteva la număr sunt neconforme, ceea ce îndemnăm noi este ca oamenii să încerce atât cât este posibil să fie mai prietenoși cu mediul în această perioadă, de exemplu, promovăm mult utilizarea măștilor din pânză, acestea pot fi spălate și, respectiv, putem să purtăm masca de multiple ori.”

Europa Liberă: Înțeleg că nu există soluții nici pentru deșeurile medicale care acum au un volum mult peste cel dinaintea pandemiei?

Lilia Curchi: „Din păcate, din partea autorităților nu am văzut un discurs clar în care să ni se spună ce se întâmplă cu aceste deșeuri medicale, datele pe care noi le-am colectat în realizarea materialelor noastre arată că volumul a crescut aproape în jumătate. Datele statistice obținute de la Spitalul de Urgență Chișinău arată că circa 25 de tone de echipament de protecție este generat pe perioada pandemiei față de 8 tone în martie 2019.

Măștile ajung oricum la groapa comună de gunoi...

Din spitalele din Republica Moldova măștile colectate sunt preluate de două companii care le dezinfectează și le fărâmițează, dar iarăși, aceste măști ajung oricum la groapa comună de gunoi, pentru că nu există un sistem finit în Republica Moldova de integrare a acestora cumva, să nu ajungă la gunoi, ca să zicem așa, și la fel este problema și cu alte echipamente de protecție. Aceste deșeuri, ajungând la groapa de gunoi, infectează mai departe solul, deci participă în tot acel proces care se întâmplă, pe care l-am văzut de zeci de ori sau de sute de ori la gunoiștile din satele noastre, gunoiști care se aprind, de la care se împrăștie gunoiul peste tot și avem doar de suferit toți - și solul, și apele, și noi oamenii.”

Europa Liberă: Atitudinea multor cetățeni față de mediul înconjurător s-a developat în acest an și atunci când granițele închise i-au determinat să redescopere Moldova, adică să călătorească în interiorul țării. Acest turism local a generat mormane de gunoi în atracțiile turistice din Moldova, atât cele recunoscute, cât și mai îndepărtate, mai puțin populare. Cum vă explicați că, în pofida tuturor eforturilor depuse de ecologiști, mai persistă această atitudine păguboasă față de mediul înconjurător?

Lilia Curchi: „Redescoperirea pe timp de pandemie a locurilor din jurul nostru a creat o altă mare pacoste pe tot teritoriul Republicii Moldova, vizitatori fugiți de prin orașe care și-au reinventat vacanțele, și-au improvizat peste tot popasuri turistice, au făcut focul în teren deschis, au săpat gropi ca să-și facă frigărui și au lăsat mormane de gunoi peste tot. Fotografiile pe care le-am colectat au arătat o realitate foarte dură, locurile pitorești au fost transformate în gunoiști, au avut de suferit solul, copacii, biodiversitatea în general, lucruri care nu pot fi admise.

Noi am promovat de-a lungul anilor comportamentul civilizat în natură, dar cei care au vrut să fugă de strânsoarea pandemiei trăită într-un apartament mic au crezut că natura care se deschide în fața lor e chiar la cheremul lor și au crezut că pot face orice, fără să se gândească la consecințe. A fost o experiență dură de la care a avut de suferit natura Republicii Moldova. Noi încă îi vom resimți efectele.

Între Manta și Beleu
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:10:50 0:00

Colega mea, Silvia Ursu, atunci când a fost la lacul Beleu pentru a observa păsările, nici nu avea ce observa, când de obicei era plin arealul cu păsări, în acest an și păsările au fugit de frica petrecăreților care s-au considerat stăpânii naturii în această perioadă, iar autoritățile și cetățenii, oamenii locului au trebuit să curețe din urma acestor petrecăreți. Chiar mai sunt teritorii care așa au și rămas, pline de ambalaje, de gunoi.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să faceți un top al celor mai importante probleme legate de mediu, dincolo de cele generate de pandemia de coronavirus, probleme care oarecum s-au acutizat în 2020, care ar fi acestea?

2020 este anul în care a apărut în agenda politică problema irigării cu apă din subteran...

Lilia Curchi: „2020 este anul în care a apărut în agenda politică o problemă care se tot înghesuia de mai mult timp să răzbată și să fie promovată la nivel legislativ și vorbesc aici de irigarea cu apă din subteran. Din 2013 erau făcute presiuni, lobby, grupuri de interese, care promovau permisiunea utilizării apei din subteran în agricultură și niciodată în acești ani nu s-a ajuns până la luarea deciziei de către autorități. Anul acesta, irigarea cu apă din subteran a fost permisă, chiar dacă savanții, experții în domeniu au spus deschis: „Este nepermis să fie admisă irigarea cu apă din subteran în Republica Moldova, pentru că degradăm solurile. Aceasta nu este o soluție și nicidecum nu este în folosul agriculturii sau al agricultorilor, dar este în detrimentul lor pe termen mediu și lung”.

Lucrul acesta nu s-a înțeles. Eu pun asta în topul problemelor de mediu și abuzurilor, până la urmă, pentru că s-a făcut și un abuz legislativ, nu au fost luate în considerare avizele experților, savanților în domeniu. Academia de Științe a fost totalmente neglijată, nu au fost luate în calcul nici apelurile societății civile, care a venit cu declarații, care a organizat colectarea de semnături pentru petiții. Deci, lucrurile au fost făcute după bunul plac al autorităților care au mers din exclusiv interes politic.

Al doilea aspect pe care vreau să-l menționez este impactul foarte acut al secetei, din toamna 2019 nu am avut ploi, a fost secetă hidrologică, am avut secetă în agricultură, a fost o dovadă că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unor asemenea intemperii naturale și că schimbările climatice ne vor afecta tot mai mult de acum înainte, iar noi trebuie să fim pregătiți. Și, revenind la irigarea cu apă din subteran, pregătiți nu pentru a iriga cu apă sărată, care ne va distruge solurile și roada, dar pregătiți cu specii rezistente la secetă. Pentru ca să obținem roadă și să ne putem asigura cantitatea necesară de produse locale prin cultivarea de specii rezistente la climă.

Ţară fără irigare
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:12:22 0:00

Un alt aspect pe care l-am simțit anul acesta, inclusiv legat de schimbările climatice au fost inundațiile din vară. Pe Prut am avut două intemperii paralele: pe de o parte, seceta; pe de altă parte, inundațiile. Un semnal clar că lucrurile trebuie schimbate din rădăcină, că trebuie schimbată abordarea pe care o avem față de mediu. În continuare, în Republica Moldova nu avem un for al mediului, este această combinație de trei ministere: Agricultură, Dezvoltarea Regională și Mediului; în continuare în Acordul de Asociere rămânem restanțieri la implementarea angajamentelor asumate, nu avem o instituție care să răspundă pentru implementarea acestor angajamente la nivel național și, respectiv, aplicarea standardelor europene spre care noi tot tindem, pentru că în Uniunea Europeană mediul este pus în capul mesei și este prioritar. Și acum am văzut cât de multe planuri și cât de multe angajamente sunt luate la nivel internațional și acest Plan Verde European, despre care în Republica Moldova se vorbește doar în rândul specialiștilor, iar în politici aproape că nu vedem să fie anumite intervenții pe aceste segmente.”

Europa Liberă: Deci, sugerați că în țările dezvoltate mediul este în lista priorităților naționale, iar în Republica Moldova ecologia nu se regăsește printre prioritățile autorităților și investițiile care se fac pentru protecția mediului rămân în continuare insuficiente?

Lilia Curchi: „Absolut! În Republica Moldova nu este mediul o prioritate, lucru care este foarte regretabil și noi avem doar de suferit ca cetățeni, pentru că un mediu curat înseamnă un om sănătos, înseamnă cetățeni care au acces la resurse, care au acces la apă curată, la aer curat, la alimente de calitate - toate sunt legate de un mediu curat. Mai mult chiar, dacă ar fi doar un pic să completez la ceea ce am menționat anterior, vara aceasta au mai fost niște tentative, cum ar fi schimbarea prevederilor privind importul automobilelor și permisiunea de a importa mașini mai vechi de 15 ani în Republica Moldova.

Noi și așa pe toate străzile avem doar rable, este un parc de automobile învechit și foarte învechit în Republica Moldova, care contribuie la poluarea aerului. Și iată din lista de măsuri tot populare doar politic a fost și această încercare de a scoate limitările de vârstă la automobile.

De mediu își amintesc autoritățile doar când sunt probleme, doar când anumite fenomene ale naturii ne dau de știre că lucrurile trebuie schimbate, doar când sunt secete prelungite sau inundații, în rest, mediul rămâne a fi neintegrat în sectoarele economiei naționale. În Republica Moldova doar pe hârtie avem intenții de economie verde sau de abordare circulară a deșeurilor, deci, economia circulară. Aceste lucruri le găsim cumva menționate sporadic în anumite documente de mediu, dar deloc implementate în sectoarele economiei naționale. Și, da, suntem restanțieri la capitolul protecția mediului, iar statul nu are mediul ca prioritate.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG