Dacă țările democratice ale lumii nu închideau ochii la crimele comise de F. Rusă în ultimele decenii, inclusiv în Cecenia sau Siria, ele ar fi fost mai bine pregătite să o pedepsească pentru ceea ce face în prezent în Ucraina. Este teza principală a unui raport publicat de organizația internațională pentru drepturile omului Amnesty International.
Raportul Amnesty International despre „Situația drepturilor omului în lume” în 2022/2023 constată că standardele duble și răspunsurile inadecvate la încălcările drepturilor omului care au loc în toată lume au alimentat impunitatea și instabilitatea.
„Invazia Ucrainei de către Rusia este un exemplu înfricoșător pentru ce se poate întâmpla atunci când statele cred că pot încălca dreptul internațional și pot încălca drepturile omului fără consecințe”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a organizației Amnesty International.
Callamard reamintește că „Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost creată în urmă cu 75 de ani, din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial” iar la baza ei se află „recunoașterea universală a faptului că toți oamenii au drepturi și libertăți fundamentale”, drepturi care trebuie apărare consecvent și mereu. „Nu trebuie să așteptăm ca lumea să ardă din nou”, scrie secretara generală AI.
„Invazia rusă în Ucraina a declanșat una dintre cele mai grave crize umanitare din istoria recentă a Europei dar și o criză a drepturilor omului” se mai arată în raportul AI, care reamintește că războiul provocat de invazia rusă a adus cu sine „deplasări în masă a populației civile, crime de război și insecuritate energetică și alimentară la nivel global. Totodată, a reactualizat spectrul războiului nuclear”.
Raportul AI salută reacția rapidă a Occidentului la invazie. „Occidentul a impus sancțiuni economice Moscovei și a trimis asistență militară la Kiev, Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război din Ucraina și Adunarea Generală a ONU a votat pentru a condamna invazia Rusiei ca un act de agresiune”.
„Dacă sistemul ar fi funcționat pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele sale documentate din Cecenia și Siria, mii de vieți ar fi putut fi salvate atunci și acum, în Ucraina și în alte părți”, a mai spus Agnès Callamard, care a pledat pentru o ordine internațională „bazată pe reguli eficiente și aplicate în mod consecvent”, în lumea întreagă.
În acest context, secretara generală a organizației AI dă și câteva exemple de ceea ce consideră „dublă măsură”, cum ar fi politica Uniunii Europene față de refugiați.
„Statele Uniunii Europene și-au deschis larg granițele pentru ucrainenii care fug de agresiunea rusă, demonstrând că, fiind unul dintre cele mai bogate blocuri din lume, Uniunea Europeană este mai mult decât capabilă să primească un număr mare de oameni care caută siguranță și să le ofere acces la sănătate, educație și cazare. Cu toate acestea, multe țări membre și-au ținut ușile închise pentru cei care scăpau de război și represiune din Siria, Afganistan și Libia”, notează raportul Amnesty International.
Un alt exemplu, în acest context, ar fi China. AI reamintește că „în ciuda încălcărilor masive ale drepturilor omului, echivalente cu crime împotriva umanității împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane, Beijing-ul a scăpat de condamnarea internațională de către Adunarea Generală a ONU, Consiliul de Securitate și Consiliul pentru Drepturile Omului”.
Este motivul pentru care Amnesty International pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate ONU. „Nu putem permite membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU să continue să își exercite puterea de veto și să abuzeze de privilegiile lor necontrolat. Lipsa de transparență și eficiență în procesul decizional al Consiliului lasă întregul sistem larg deschis manipulării, abuzului și disfuncționalității”, a spus Agnès Callamard, secretara generală AI.
Europa si Asia Centrală
2022 va rămâne în istoria Europei și a Asiei Centrale drept anul în care Rusia a „lansat invazia militară din Ucraina”, a comis „crime de război și potențiale crime împotriva umanității” și a declanșat „cea mai mare mișcare de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial”.
Aproape 7 milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, 5 milioane au fugit în Europa și 2,8 milioane au plecat în Rusia și Belarus, reamintește AI. Organizația salută modul în care refugiații au fost primiți în UE dar notează și faptul că unele categorii au fost discriminate, cum ar fi „persoanele de culoare, străinii cu permis de ședere temporară în Ucraina și unii membri ai minorității roma”.
Amnesty International amintește în termeni critici și despre decizia mai multor țări europene de a limita sever acordarea de vize cetățenilor ruși, dintre care mulți, subliniază AI, „încercau să fugă de mobilizarea pe front”.
Impact economic
Războiului din Ucraina, declanșat de invazia Rusiei, a avut repercusiuni socio-economie în toată lume.
Țările din Africa și Orientul Mijlociu au fost afectate puternic „de perturbarea exporturilor de cereale și îngrășăminte”, prin porturile ucrainene la Marea Neagră, notează AI.
Țările europene se confruntă cu o explozie a prețurilor la energie. Până la sfârșitul anului 2022, multe țări europene se confruntau cu inflații record și o scumpire semnificativă a costului vieții, probleme care – notează AI – au afectat „în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili”. În acest context, raportul AI menționează R. Moldova care s-a confruntat cu o rată a inflație de peste 30% dar și Turcia, unde inflația a depășit 60%.
Geopolitică
Războiul a favorizat și o reconfigurarea a politicii în regiune și față de țările din regiunea afectată direct de războiul din Ucraina, apreciază AI. Cu reverberații în toată Europa.
Belarus și-a aliniat în mare parte politica externă și militară la Moscova. Ca și în Rusia, și în Belarus războiul a însemnat mai multă represiune, probleme economice și mai multă izolare internațională.
Rusia a fost expulzată din Consiliul Europei și suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Pe de altă parte , conflictul din regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah s-a reinflamat pe măsură ce rolul de pacificator al Rusiei a scăzut, notează raportul AI.
Războiul și politica Rusiei au destabilizat și Balcanii de Vest, exacerbând tensiunile dintre Serbia și Kosovo.
O consecință indirectă, mai notează AI, a fost și schimbarea politicii de extindere a Uniunii Europene: UE a acordat statut de candidat „condiționat” Bosniei – Herțegovina, pe cel de țară candidată Ucrainei și R. Moldova iar Georgiei i-a pus o serie de condiții înainte de a-i dat acest statut, considerând că reformele au stagnat sau au regresat.
În ceea ce privește funcționarea structurilor internaționale care apără drepturile omului, puterea de veto a Rusiei a paralizat în general OSCE și Consiliul de Securitate ONU, relegându-le la rolul de observatori neputincioşi ai conflictului.
Curtea Penală Internațională a acționat însă cu o rapiditate fără precedent, apreciază raportul AI, anunțând încă de pe 2 martie 2022 că va ancheta situație din Ucraina.
În general, războiul Rusiei în Ucraina „a exacerbat tendințele negative” înregistrate în anii trecuți în raport cu drepturile omului, și „alimentează insecuritatea și inegalitatea, ceea ce a dat un nou impuls forțelor autoritare și a oferit un pretext pentru limitarea și mai mare a libertăților de bază”, se mai arată în raportul Amnesty Internațional, 2022/23, despre situația drepturilor omului în lume.
