Război în Ucraina | Serviciile de informații cer protecție pentru prizonierii de război

Ultimele evoluții:​

• Serviciile ucrainene de securitate au emis vineri o declarație comună în care solicită Națiunilor Unite și Crucii Roșii să trimită reprezentanți în locațiile în care Rusia ține prizonieri de război ucraineni.
• Solicitarea vine după ce Kiev-ul și Moscova s-au acuzat reciproc de bombardarea centrului de detenție de la Olevnika, din estul Ucrainei, unde ar fi fost uciși peste 50 de prizonieri de război ucraineni, inclusiv membri ai Batalionului Azov, care luptaseră la Mariupol.
• Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut oficialilor să nu mai vorbească cu reporterii despre tacticile militare împotriva Rusiei, iar un oficial de rang înalt din cadrul ministerului Apărării a declarat că a fost deschisă o anchetă privind scurgerile de informații.
• Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică Rafael Grossi a declarat în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU că AIEA trebuie să inspecteze cât mai repede centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie. „Este un moment grav, un moment crucial", a declarat Grossi pe 11 august.
• Ambasorul Rusiei la ONU a respins drept „nerealistă” ideea ca zona centralei nucleare Zaporojie să fie demilitarizată, după ce joi au apărut informații despre noi atacuri. Rusia și Ucraina continuă să se acuze reciproc pentru aceste atacuri.
• Mai multe explozii au fost raportate într-o zonă din Belarus, în apropierea unui aeroport militar despre care autoritățile ucrainene spun că a fost folosit de forțele aeriene rusești pentru a ataca teritoriul ucrainean. Au fost auzite cel puțin opt explozii și au fost văzute flăcări în apropierea aeroportului militar Zyabrauka din regiunea sud-estică Homel din Belarus în timpul nopții.
• Compania rusească Transneft, care deține monopolul transportului de petrol și grupul energetic maghiar MOL, a anunțat că livrările de țiței prin conducta Drujba sunt pe cale de a se relua, după o oprire de aproape o săptămână cauzată de complicații financiare legate de sancțiunile internaționale.

Estonia își „anulează” vizele Schengen eliberate cetățenilor ruși

Estonia intenționează să interzică intrarea în țară a cetățenilor ruși care au vize Schengen pe care ea le-a eliberat, ca reacție la invazia rusă din Ucraina.

Ministrul eston de externe Urmas Reinsalu a declarat că, deși vizele Schengen emise de țara sa vor rămâne valabile, acestea nu vor fi acceptate pentru intrarea în Estonia. Ele rămân însă valabile pentru restul țărilor din spațiul Schengen.

Estonia a încetat să mai elibereze noi vize turistice rușilor la scurt timp după începerea invaziei din Ucraina, excepție făcând rudele cetățenilor estonieni. Mai multe AICI.

Distrugeri masive la baza aeriană rusă din Crimeea: analiza imaginilor înainte și după exploziile din 9 august

O bază aeriană rusă din peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia a suferit distrugeri masive în urma mai multor explozii pe 9 august, arată imaginile din satelit puse la dispoziție pe 10 august.

Baza aeriană rusă de la Saki, din peninsula Crimeea: imaginea din 16 mai 2022 arată amplasarea avioanelor militare.

Baza aeriană Saki a Marinei ruse de lângă satul Novofedorivka a pierdut cel puțin nouă aeronave militare, inclusiv avioane de luptă SU-30SM și bombardiere SU-24M, indică o analiză RFE/RL a imaginilor înainte și după publicate de Planet Labs. De asemenea, au fost distruse mai multe clădiri din bază care ar fi putut adăposti muniție și armament. Rusia a folosit baza aeriană Saki, situată în partea de vest a Crimeei, pentru a ataca în mod regulat teritoriul ucrainean de când a lansat invazia țării, la 24 februarie. Mai multe AICI.

Interdicția UE privind cărbunele rusesc intră în vigoare la noapte

Embargoul impus de UE asupra importurilor de cărbune rusesc intră în vigoare la 11 august. La miezul nopții expiră perioada de tranziție convenită de membrii blocului în urmă cu patru luni.

Interdicția face parte din cel de-al cincilea pachet de sancțiuni ale UE pentru a pedepsi economia rusă după ce președintele Vladimir Putin a ordonat ca zeci de mii de soldați ruși să intre în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Embargoul asupra cărbunelui este prima măsură din cele șapte pachete de sancțiuni UE de până acum care afectează aprovizionarea cu energie, afectată în mod deosebit, alături de exporturile de cereale, de conflictul din Ucraina.

Perioada de grație de 120 de zile pentru conformare de la aprobarea interdicției privind cărbunele, în aprilie, expiră la miezul nopții de 10 august.

Comisia Europeană estimează că întreruperea exporturilor de cărbuni ar putea costa Rusia aproximativ 8 miliarde de dolari pe an.

Biden a semnat documentul de ratificare a aderării Suediei și Finlandei la NATO

Președintele SUA, Joe Biden, a semnat documentele de ratificare a candidaturilor Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO.

Președintele SUA, Joe Biden, alături de vicepreședinta Kamala Harris, ambasadorul suedez în SUA, Karin Olofsdotter, și ambasadorul finlandez în SUA, Mikko Hautala. 9 august 2022, Washington, SUA

Joe Biden a declarat că preconizata intrare a celor două țări nordice în alianță, odată ce vor primi acordul tuturor celor 30 de membri, va fi „un moment de cotitură” pentru NATO și „pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai în Europa și în Statele Unite, ci și în întreaga lume”. Biden a semnat documentele în cadrul unei ceremonii la Casa Albă, la 9 august.

Suedia și Finlanda au depus cereri de aderare la NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Ele au finalizat discuțiile de aderare cu alianța abia luna trecută. Senatul american a susținut extinderea cu un vot de 95-1 săptămâna trecută. Membrii Congresului au descris Suedia și Finlanda ca fiind aliați importanți, ale căror armate moderne cooperau deja îndeaproape cu NATO.

Biden a afirmat că cele două țări vor deveni „noi aliați puternici, de încredere și foarte capabili” prin asumarea „angajamentului sacru” de apărare reciprocă. De asemenea, el a spus că Rusia președintelui rus Vladimir Putin a „spulberat pacea și securitatea în Europa” prin invadarea Ucrainei. „Putin a crezut că ne poate despărți... A obținut exact opusul”.

Rusia afirmă că Ucraina a suspendat fluxurile de petrol către Europa din cauza sancțiunilor

Ucraina a suspendat fluxurile de petrol rusesc către trei națiuni europene deoarece plata tranzitului nu poate fi procesată din cauza sancțiunilor, afirmă Transneft, compania care deține monopolul transportului de petrol din Rusia.

Transneft a declarat pe 9 august că situația a afectat livrările către Republica Cehă, Ungaria și Slovacia. Compania susține că a efectuat plăți pentru tranzitul de petrol din august către operatorul de conducte ucrainean Ukrtransnafta pe 22 iulie, dar plata nu a fost efectuată și, prin urmare, banii au fost returnați. Gazprombank, care s-a ocupat de plată, a declarat că banii au fost returnați din cauza restricțiilor Uniunii Europene, adăugând că livrările de petrol către Polonia și Germania prin Belarus au avut loc „ca de obicei”.

Rusia a redus deja fluxurile pe gazoduct către mai multe state membre ale UE, invocând probleme legate de întreținerea turbinelor la conducta Nord Stream 1, de asemenea și ca urmare a sancționării unor cumpărători pe care Moscova i-a recunoscut oficial ca fiind „neprieteni”.

Ce conține pachetul de ajutoare suplimentare americane pentru Ucraina?

Administrația Biden a anunțat că trimite un ajutor suplimentar de securitate în Ucraina în valoare de un miliard de dolari, în condițiile în care agresiunea rusă împotriva țării a intrat de-acum în cea de-a șasea lună.

Acest anunț survine la câteva luni după ce Kremlinul și-a anunțat intenția de a anexa noi teritorii în sudul și estul Ucrainei. Lupta pentru regiunile din estul Donbasului – Luhansk și Donetsk – a inaugurat cea de-a două fază a războiului. Rusia susține că deține controlul în Luhansk, dar în Donetsk, luptele continuă. Noul ajutor de adaugă celui de 550 de milioane de dolari, anunțat la începutul lunii. El include noi transporturi de muniție, echipamente și armament ca și muniție pentru lansatoarele mobile de rachete HIMARS. Mai multe AICI.

Viața cotidiană a ucrainenilor îngrijorați de o nouă ofensivă rusă

Luptele în regiunea estică ucraineană Donețk continuă cu violență. Separatiștii susținuți de Moscova și forțele rusești încearcă să cucerească orașele-cheie Bahmut și Avdiivka. Artileria și rachetele armatei ruse continuă să ucidă și să mutileze civili la întâmplare. Avertismentele privind iminența unei noi ofensive ruse în sud au determinat oficialii guvernamentali să ordone evacuarea obligatorie a regiunii Donețk, provocând și mai multă suferință pentru locuitorii săi terorizați și epuizați psihic și fizic. Mulți dintre ei trebuie să decidă acum dacă să fugă sau să-și riște viața, rămânând. Iată câteva dintre imaginile surprinse în perioada 1-5 august.

Viața cotidiană a ucrainenilor îngrijorați de o nouă ofensivă rusă

„Acum ori niciodată”. Graba nunților ucrainene pe timp de război

În timp ce invazia rusă se prelungește, ucrainenii se căsătoresc în număr record, mulți dintre ei fiind mai hotărâți ca niciodată să celebreze dragostea și viața.

„Acum ori niciodată”. Graba nunților ucrainene pe timp de război

Demisie la vârf după publicarea raportului AI despre Ucraina și încălcarea drepturilor omului

Școală din regiunea Harkov, distrusă de rachetele rusești, Ucraina, 25 iulie 2022.

Șefa biroului Amnesty International din Ucraina a demisionat, acuzând organizația că a preluat propaganda Kremlinului într-un raport în care critica răspunsul militar al Kievului la invazia neprovocată a Rusiei.

Amnesty a stârnit indignare în Ucraina prin publicarea unui raport prezentat pe 4 august, care acuza forțele Kievului că pun în pericol civilii prin faptul că s-au instalat în clădiri rezidențiale, școli și spitale.

ONU vrea să ancheteze incidentul de la Olenivka

Organizația Națiunilor Unite a spus că e gata să investigheze uciderea câtorva zeci de prizonieri de război ucraineni într-o zonă controlată de separatiștii pro-ruși din estul Ucraineni.

Un purtător de cuvânt ONU a spus că dacă părțile în conflict sunt de acord, Națiunile Unite vor trimite experți la Olenivka, unde a avut loc incidentul pe 29 iulie.

Zeci de prizonieri de război ar fi fost uciși după ce centrul de detenție din localitatea Olenivka de pe linia frontului a fost bombardat.

Rușii susțin că armata ucraineană ar fi folosit un sistem de rachete de înaltă precizie HIMARS furnizat de Statele Unite, dar armata ucraineană a negat că a atacat cu artilerie sau cu rachete închisoarea de la Olenivka.

Un tată plânge lângă fiul său ucis, după un atac al Rusiei asupra Harkovului

De ce mulți dintre soldații ruși refuză să lupte în războiul din Ucraina

Activiștii ruși pentru drepturile omului spun că sute, posibil mii, de militari se opun ordinului de a pleca pe front în Ucraina, de a continua lupta sau de a rămâne pe câmpul de luptă. Trupele care refuză să lupte dau bătăi de cap comandanților ruși care se străduiesc să reînnoiască unitățile epuizate de pe linia frontului de aproximativ 480 de kilometri, de la est de Harkov în nord-est până la Herson în centrul-sud al Ucrainei. Serviciile de informații occidentale spun că pierderile Rusiei sunt substanțiale. Săptămâna aceasta, un comandant militar britanic de top a declarat pentru BBC că până la 50.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei din 24 februarie. Mai multe detalii, AICI.

Dispărut în misiune: Mama unui soldat rus caută cu disperare răspunsuri

Olena Zelenska le-a vorbit membrilor Congresului american despre dezastrele războiului

Prima doamnă a Ucrainei a solicitat Statelor Unite mai multe arme defensive care pot fi folosite pentru a preveni atacurile aeriene rusești care „ucid copii în cărucioare” și care-i pot proteja pe ucraineni de „atacurile teroriste” rusești.

Ruinele orașului Severodonețk, aflat acum sub ocupație rusă

Olena Zelenska se află într-o vizită la Washington în această săptămână și le-a vorbit membrilor Congresului pe 20 iulie la Capitoliul SUA, exprimând recunoștința Ucrainei pentru ajutorul militar pe care SUA l-a trimis până acum, dar a adăugat că acum are nevoie în mod special de sisteme de arme de apărare aeriană.

Ea a spus că fiecare părinte din Ucraina ar trebui să poată să le poată spune copiilor lor că nu vor mai fi atacuri aeriene atunci când îi bagă în pat seara.

Descrierea sa despre „copii uciși în cărucioare” face referire la un atac aerian rusesc de săptămâna trecută, care a ucis o fetiță de 4 ani al cărei corp a fost găsit lângă un cărucior.

„Save gas for safe winter” - UE se pregătește de o iarnă fără gaz rusesc

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, Bruxelles, 20 iulie 2022.

«Rusia ne șantajează, Rusia folosește gazul ca pe o armă», au fost cuvintele președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a anunțat miercuri 20 iulie setul de măsuri propuse guvernelor, “strategia de război” a UE presupusă a permite reducerea consumului de energie și introducerea unor economii începând chiar acum, în timpul verii, pentru a permite trecerea cu succes a iernii, care se anunță rece și aducătoare de privațiuni. Mai multe AICI.

Zelenski i-a demis pe procurorul general și pe șeful Serviciului de Securitate ucrainean

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a concediat pe cel mai înalt procuror al țării și pe șeful serviciului de securitate al statului, într-o remaniere care a pornit de la rapoartele potrivit cărora zeci de persoane din serviciile de securitate lucrează în prezent împotriva intereselor ucrainene pe teritoriul ocupat de Rusia.

Decretele semnate la 17 iulie i-au scos din funcții pe procurorul general Irina Venediktova și pe Ivan Bakanov, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Într-o declarație, Zelenski a declarat, fără a-i menționa pe Venediktova sau Bakanov pe nume, că „acțiunile specifice și orice inacțiune a fiecărui oficial din sectorul de securitate și din agențiile de aplicare a legii vor fi evaluate.”

Mai multe, AICI.

Ucraina spune că Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei

Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a instruit trupele să intensifice operațiunile militare.

„Nu este vorba doar de atacuri cu rachete din aer și de pe mare”, a declarat Vadim Skibițki, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, la 16 iulie. „Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii de front. Există o utilizare activă a aviației tactice și a elicopterelor de atac. În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfășurare pentru următoarea etapă a ofensivei."

Ministerul britanic al Apărării a avertizat la 17 iulie că Rusia își întărește pozițiile defensive în toate zonele pe care le ocupă în sudul Ucrainei.

Imagini șocante: Artileria rusă a distrus orașul istoric ucrainean Vinița

Imagini șocante: Artileria rusă a distrus istoricul oraș ucrainean Vinița

Tratamentul aplicat de Rusia ucrainenilor capturați provoacă îngrijorarea OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este profund îngrijorată de presupusele rele tratamente aplicate de autoritățile ruse zecilor de mii de ucraineni deportați cu forța din țara lor și trimiși în așa-numitele „centre de filtrare”, se spune într-un raport care sintetizează cercetările efectuate de trei experți, în perioada 1 aprilie - 25 iunie.

„Există informații care indică faptul că oamenii sunt supuși unor interogatorii dure și percheziții corporale umilitoare în astfel de centre", se arată în raportul de 115 pagini consultat de AFP. Raportul a calificat înființarea unor astfel de centre drept o evoluție „alarmantă”. În raport se mai spune că că cei despre care s-a constatat că au colaborat cu autoritățile ucrainene „deseori dispar, pur și simplu”, iar unii ar fi fost transferați în teritoriile controlate de Rusia, unde sunt reținuți sau chiar executați.

Paramedicul Iulia „Taira” Paevskaia: „Portretul cu Putin atârna în fiecare celulă”

ONU, Rusia, Ucraina și Turcia discută siguranța exporturilor de cereale ucrainene

Delegații militare din Rusia, Ucraina și Turcia se întâlnesc la 13 iulie cu reprezentanți ai ONU pentru a discuta despre exportul în siguranță al cerealelor ucrainene, care a fost perturbat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Întâlnirea are loc la Istanbul, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la 12 iulie. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat pe 11 iulie despre exporturile de cereale ucrainene în cadrul unei convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Țările occidentale și-au sporit cererile de redeschidere a porturilor pentru a permite transporturile de cereale, în special către țările din Orientul Mijlociu și Africa care depind de cerealele ucrainene pentru a-și hrăni populația.

Separatiștii pro-ruși din Ucraina reinstituie pedeapsa cu moartea

Separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei au anulat în 12 iulie moratoriul asupra pedepsei cu moartea, la câteva săptămâni după ce au condamnat la moarte trei străini capturați pe câmpul de luptă.

Denis Pușilin, șeful unui grup separatist susținut de Rusia în regiunea ucraineană Donețk, a semnat un decret care ridică moratoriul asupra pedepsei cu moartea, se arată într-o declarație citată de agenția de presă de stat rusă TASS. Mai multe informații, AICI.

SUA afirmă că Iranul se pregătește să le trimită rușilor drone de luptă

Guvernul american susține că Iranul plănuiește să furnizeze Rusiei „sute” de aparate aeriene fără pilot, inclusiv drone cu capacitate de armament, pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.

Jake Sullivan, consilier american pe probleme de securitate națională, le-a declarat reporterilor pe 11 iulie că Washingtonul are informații care arată că Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a folosi dronele.

Fotografie de pagina oficială de internet a armatei iraniene, 11 septembrie 2020, arată o dronă Simorgh iraniană care transportă o armă în timpul unui exercițiu militar în Golf.

Comentariile vin în contextul în care există rapoarte potrivit cărora armata rusă se luptă să își mențină arsenalul de armament după ce a suferit pierderi semnificative împotriva forțelor ucrainene de la invazia din 24 februarie.

„Guvernul iranian se pregătește să furnizeze Rusiei până la câteva sute de UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot], inclusiv UAV-uri capabile să transporte arme, într-un calendar accelerat", a declarat Sullivan reporterilor adăugând că, după informațiile disponibile, Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a utiliza această tehnică de luptă. Nu este clar dacă Teheranul a furnizat deja Rusiei vreunul dintre sistemele fără pilot la bord, spune oficialul american.

„Îi învață pe copii să urască”. Cum sunt „rusificate” școlile din zonele ocupate ale Ucrainei

Părinții și profesorii din zonele ocupate de Rusia în sudul Ucrainei spun că autoritățile de ocupație folosesc șantajul pentru a-i obliga să coopereze cu școlile pro-moscovite, care sunt în curs de înființare pentru anul școlar viitor, transmite Radio Europa Liberă / Radio Libertatea.

O școală din Lisiceansk distrusă de bombardamentele rusești, 5 iulie 2022

Potrivit surselor serviciului ucrainean al RFE/RL, autoritățile de ocupație le spun părinților că își pot pierde drepturile părintești, dacă nu obțin pașapoarte rusești și nu-și trimit copiii la școlile desemnate. Un amplu reportaj, AICI.

Ucraina condamnă decretul prin care ucrainenilor li se acordă cetățenia rusă în mod accelerat

Ucraina a condamnat un nou decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care permite ucrainenilor din toate zonele țării să obțină cetățenia rusă.

Decretul „este o altă atingere adusă suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele și principiile dreptului internațional”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație din 11 iulie. Acordarea de pașapoarte cetățenilor ucraineni, afirmă ministerul, este „nulă din punct de vedere juridic și nu va avea consecințe juridice pentru Ucraina”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că decretul privind pașapoartele este un exemplu al „apetitului prădător” al lui Putin și a cerut partenerilor Ucrainei să sporească asistența militară și să introducă noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Decretul spune că toți cetățenii ucraineni și persoanele fără cetățenie care locuiesc în Ucraina pot obține pașapoarte rusești prin aceeași procedură simplificată pe care Moscova a introdus-o în 2019 pentru rezidenții din regiunile Donețk și Luhansk, controlate parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.

Începând cu 25 mai anul acesta, această prevedere se aplică și rezidenților din două regiuni ucrainene, Herson și Zaporojie, ocupate parțial în timpul invaziei neprovocate în curs de desfășurare lansate de Moscova în februarie. Acum, decretul se aplică pe întreg teritoriul Ucrainei.

Fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder nu se disociază de Putin

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că dorește să mențină contactul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor pentru ca acesta să rupă relația de prietenie din cauza războiului purtat de Moscova în Ucraina.

Schroeder a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în comentariul publicate pe 10 iulie, că nu va renunța la „oportunitățile de discuții cu președintele Putin”. Schroeder, un social-democrat, a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005 și, după ce a părăsit funcția, a fost numit președinte al consiliului de administrație al gigantului petrolier rus de stat Rosneft. El a demisionat din funcția de la Rosneft în luna mai și a respins propunerea de a face parte din consiliul de administrație al Gazprom care îi fusese făcută înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Mai multe AICI.

ONU: De la invadarea Ucrainei, inflația a împins peste 71 de milioane de oameni în sărăcie

Creșterea prețurilor la alimente și energie a împins în sărăcie peste 71 de milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii februarie, când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, a declarat o agenție a Națiunilor Unite.

Raportul întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicat la 7 iulie, avertizează, de asemenea, asupra pericolului de tulburări sociale în unele regiuni din cauza tulburărilor economice

Achim Steiner, reprezentantul agenției, a declarat că o analiză a 159 de țări în curs de dezvoltare a arătat că creșterea bruscă a prețurilor la produsele de bază din acest an a lovit părți din Africa Subsahariană, Balcani, Asia și din alte părți. Mai multe amănunte AICI.

Investigație „Scheme”: Rusia folosește singura sa bancă scutită de sancțiuni pentru plata militarilor trimiși în Ucraina

Gazprombank este singura mare bancă rusă care a evitat sancțiunile occidentale. Prin această bancă, țările europene plătesc pentru gazul și petrolul rusesc. Dar ministerul rus al apărării folosește banca pentru a plăti militarii ruși care luptă în Ucraina.

Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii Europei Libere din Ucraina, autorii programului de investigații de investigații „Scheme” (Схеми – producătoarea executivă a proiectului, Nataliya Sedletska, va vorbi o conferință organizată de Europa Liberă la Chișinău pe 11-12 iulie). Mai multe AICI.

Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană

Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, în dialog cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski

La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.

G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă

Castelul Schloss Elmau din Bavaria, unde cancelarul german Olaf Scholz găzduiește summit-ul G7, Garmisch-Partenkirchen, Germania, 26 iunie 2022.

Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.

De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse

Tancuri rusești distruse în apropiere de Kiev, Ucraina, 31 martie 2022.

Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.

Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală

Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.

Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală

Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina

Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.

Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina

De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova

De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.

Locuitori ai Moscovei explică de ce cred că Occidentul trimite arme în Ucraina

Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei

Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.

O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.

Mai multe amănunte AICI.​

Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina

Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.

Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina

Moscova și „operațiunile ei militare”

În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.