Război în Ucraina | Peste un milion de gospodării ucrainene au rămas fără curent

UKRAINE RUSSIA CONFLICT

Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.

Ultimele evoluții:

  • Peste un milion de gospodării ucrainene au rămas fără curent după atacurile rusești, a anunțat Kirilo Timoșenko, șeful-adunct al administrației presidențiale de la Kiev, după ce ce forțele ruse au continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei.
  • Ucraina rămâne fără energie electrică și este nevoită să parcurgă întreruperi de urgență sau planificate, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete asupra infrastructurii energetice a țării. Cel puțin 30% din capacitatea Ucrainei de a genera energie electrică a fost pierdută ca urmare a atacurilor Rusiei asupra centralelor și sistemului electric.
  • Premierul Japoniei Fumio Kishida spune că folosirea armei nucleare de către Rusia în războiul din Ucraina ar putea fi considerat un „act de ostilitate contra umanității”. „Amenințarea Rusiei cu arma nucleară e o amenințare serioasă la pace și la securitatea comunității internaționale și [e] inacceptabilă”, a spus Kishida pe 22 octombrie în timpul unei vizite în Australia.
  • Pentagonul a anunțat că ministrul american al Apărării a Lloyd Austin avut o conversație telefonică și cu omologul său ucrainean Oleksi Reznikov, în cursul căreia a declarat că Statele Unite își mențin sprijinul neabătut pentru Ucraina.
  • Kremlinul a refuzat să răspundă la întrebarea dacă Vladimir Putin a ordonat sau nu forțelor ruse să se retragă din Herson. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus la o conferință de presă că a adresat mai departe întrebarea ministerului rus al Apărării, relatează Reuters.
  • Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a acuzat pe ruşi că ar fi minat barajul hidrocentralei de la Kahovka din regiunea Herson. „Potrivit informaţiilor noastre, agregatele şi barajul hidrocentralei Kahovka au fost minate de terorişti ruşi", a spus Zelenski în discursul său cotidian, publicat pe reţelele sociale.
  • Personalul iranian este „direct implicat pe teren” în Crimeea ocupată de Rusia, ajutând forțele Moscovei să desfășoare atacuri asupra Ucrainei cu ajutorul dronelor de fabricație iraniană, a declarat Casa Albă la 20 octombrie.

Herson: deportări sau evacuări? Un război de propagandă în care oamenii mor

Autoritățile instalate de Moscova în regiunea Herson din sudul Ucrainei au declarat vineri că forțele de la Kiev au ucis patru persoane când au bombardat podul Antonivski de peste fluviul Nipru, folosit pentru evacuarea civililor, în timp ce președintele Volodimir Zelenski i-a avertizat pe liderii Uniunii Europene că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au ca scop provocarea unui nou val masiv de migranți spre țările UE.

Civili evacuați din zona controlată de Rusia a Hersonului

Potrivit armatei ucrainene, Rusia a trimis mii de recruți noi, mobilizați recent, pentru a întări apărarea regiunii de sud Herson, unde forțele Kievului au făcut progrese majore în ofensiva lansată în septembrie. Totodată, armata rusă a continuat vineri să bombardeze obiective civile de infrastructură, mai susține Kiev-ul.

„Până la 2000 de ruși mobilizați recent au sosit în regiunea Herson capturată temporar pentru a reface pierderile și a întări unitățile de pe linia de contact”, a declarat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene într-un comunicat din 21 octombrie.

„În același timp, autoritățile de ocupație au emis un ordin de pregătire pentru evacuarea așa-ziselor instituții bancare și a personalului medical și a profesorilor ruși”, se mai arată în comunicat.

Mai multe amănunte AICI.

Incendiul dintr-un adăpost pentru refugiații ucraineni din Germania pare să fi fost provocat

Un incendiu a distrus un adăpost pentru refugiații ucraineni în statul german Mecklenburg-Pomerania din nord-estul țării, iar poliția a anunțat pe 20 octombrie că investighează cazul ca fiind un incendiu provocat. Cei 14 rezidenți care locuiau în adăpostul din satul Gross Stroemkendorf, împreună cu trei angajați, au fost salvați nevătămați după ce fostul hotel a ars în noaptea de 19 octombrie.

Poliția a declarat că se suspectează incendierea premeditată „și se presupune o motivație politică”. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a spus la rândul ei că, dacă se confirmă că incendiul a fost provocat intenționat, aceasta „este o crimă inumană care va fi pedepsită cu toată severitatea”. Mai multe amănunte AICI.

Arta inspirată de războiul din Ucraina

Pictură și propagandă: Arta inspirată de războiul din Ucraina

Sondaj Gallup: 70 la sută dintre ucraineni vor să lupte până la victoria asupra Rusiei

Șapte din zece ucraineni spun că țara lor trebuie să continue lupta până la victoria în războiul cu Rusia.

Un sondaj realizat de Gallup la începutul lunii septembrie și publicat pe 18 octombrie arată că 70% dintre ucraineni sunt în favoarea luptei până la victorie, în timp ce 91% dintre cei care susțin războiul definesc victoria ca fiind recucerirea tuturor teritoriilor confiscate de Rusia, inclusiv Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Mai multe amănunte AICI.

Atacurile aeriene au întrerupt curentul electric în mai multe regiuni ucrainene

Loviturile cu rachete rusești, atacurile cu drone și bombardamentele asupra utilităților energetice au lăsat mai multe sate, orașe și comune ucrainene fără energie electrică pe 19 octombrie, au declarat autoritățile.

După mai bine de o săptămână de atacuri aeriene aproape o treime din centralele electrice din Ucraina au fost distruse și peste 1000 de localități au rămas fără energie electrică.

Mai multe AICI.

Raport ONU: Rusia, responsabilă de crime de război în Ucraina

Un raport al ONU publicat la 18 octombrie afirmă că forțele rusești au fost responsabile pentru „marea majoritate” a încălcărilor drepturilor omului, inclusiv pentru crime de război, în patru regiuni din Ucraina în primele săptămâni de război.

Your browser doesn’t support HTML5

Cum arată viața în teritoriile anexate ale Ucrainei

Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a documentat evenimentele din regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumi din nordul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie și în martie 2022. Comisia a constatat că forțele rusești au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze și au atacat civilii care încercau să fugă. Mai multe AICI.

Rusia nu recunoaște că rachetele sale au survolat R. Moldova

Rusia nu recunoaște că trei rachete rusești au traversat Republica Moldova pe 10 octombrie, deși încălcarea spațiului aerian a fost confirmată de Ucraina și România, susține ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi.

Oficialul a spus, într-o emisiune la Radio Moldova, că, în loc să recunoască survolarea, partea rusă „ia o poziție de apărare” și solicită detalii Chișinăului.

„În condiții normale, în caz de încălcare a spațiului aerian, forțele de apărare antiaeriană trec într-o stare de luptă și se întreprind măsuri de interceptare a țintelor zburătoare, cum ar fi rachete sau avioane care încalcă spațiul național al unui stat. Noi avem mijloace de monitorizare, radare, de aceea am fost în stare să depistăm aceste ținte și să le confirmăm. Ce ține de mijloacele de interceptare, la acest capitol stăm mai rău, nu avem capacitate pentru a reacționa. Pentru a intercepta o țintă aeriană, avion sau rachetă este nevoie de o altă rachetă sau de un avion de vânătoare care ar doborî această țintă”, a declarat Nosatîi, citat de IPN.

Potrivit ministrului, în prezent, se lucrează la modificarea legislației astfel încât să fie permise achizițiile multianuale în domeniul apărării. Ulterior, cu sprijinul partenerilor externi, Republica Moldova și-ar putea cumpăra un sistem de apărare antiaeriană, care este „foarte complicat și costisitor”.

Ucraina anunță eliberarea a 108 femei în primul schimb de prizonieri exclusiv feminin cu Rusia

Ucraina anunță că un alt schimb de prizonieri "la scară largă" a avut loc cu Rusia, descriindu-l ca fiind primul schimb de prizonieri exclusiv feminin de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, a anunțat pe Telegram că schimbul a avut loc pe 17 octombrie și că au fost eliberate 108 femei.

„Mame și fiice se aflau în captivitate, iar rudele lor le așteptau”, a declarat Iermak. Printre prizonierii eliberați se numără 37 de persoane care au rezistat în oțelăria Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol în timpul săptămânilor de lupte din oraș până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai.

Tbilisi ar putea schimba „regimul liberal de vize” pentru ruși

Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, afirmă că țara sa ar putea schimba regimul „liberal” de vize pentru cetățenii ruși, pe fondul unui aflux fără precedent provocat de mobilizarea de către Kremlin a trupelor pentru războiul împotriva Ucrainei.

Pe 17 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă comune în capitala Republicii Moldova, Chișinău, după ce a purtat discuții cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, Zurabișvili a calificat sosirea cetățenilor ruși în Georgia în ultimele săptămâni drept „o provocare”. Ea a mai spus că nu exclude posibilitatea „să revizuim regimul de vize, care, în prezent, este lipsit de restricții și nu corespunde agresiunii rusești [împotriva Ucrainei]”.

Kiev-ul atacat cu drone: galerie foto

Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului

Măcel la un centru de pregătire militară din Rusia

Cel puțin 11 recruți au fost uciși și 15 răniți pe 15 octombrie într-o tabără de antrenament militar din regiunea Belgorod din Rusia, după ce doi atacatori au deschis focul asupra unui grup de voluntari, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

În declarația de presă a ministerului se precizează că împușcăturile au avut loc în timp ce voluntarii se antrenau pentru a lupta în Ucraina. Ministerul a calificat incidentul drept un atac terorist.

Conform declarației ministeriale, în timpul unei sesiuni de antrenament cu arme de foc „cu persoane care și-au exprimat în mod voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială (împotriva Ucrainei), teroriștii au deschis focul cu arme de calibru mic asupra personalului unității”.

„E înfricoșător și dureros pentru Ucraina.” Moscoviții, despre atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene

„Trebuie să acționăm mai dur”, „Tensiunea este în creștere, se simte chiar și la Moscova”, „Podul poate fi restaurat, dar pentru reputația Rusiei nu e bine”... Echipa Europei Libere din Rusia i-a întrebat pe locuitorii Moscovei dacă explozia podului din Crimeea și atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene îi sperie.

Your browser doesn’t support HTML5

„E înfricoșător și dureros pentru Ucraina.” Moscoviții, despre atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene

Pare Putin să-și tempereze tonul?

La aproape opt luni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin pare să-și tempereze tonul, spunând că nu vede nevoia de a continua lovituri aeriene masive și că o mobilizare a trupelor pentru a sprijini operațiunea militară în Ucraina se va încheia în două săptămâni.

La o conferință de presă în marginea summit-ului CSI de la Astana, din Kazahstan, Putin a spus că Rusia este dispusă să negocieze încheierea războiului, dar tratativele vor avea nevoie de un mediator internaţional, dacă Ucraina va veni şi ea la masă negocierilor.

Mai mult, AICI.

Zelenski: Situația din Harkov, „la fel de groaznică” ca în toate zonele din care s-a retras Rusia

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a exclus din nou discuțiile cu Rusia pentru a pune capăt războiului Moscovei împotriva țării sale și a declarat că situația din regiunea Harkov, recent eliberată, este „la fel de teribilă” ca și cea lăsată în urmă de trupele rusești după retragerea din orașele Irpin, Izium sau Bucea, unde au fost descoperite gropi comune.

Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească

Mai multe amănunte AICI.

„Anexarea ilegală” a regiunilor ucrainene, condamnată de Adunarea Generală ONU

Adunarea Generală a ONU a condamnat cu o majoritate covârșitoare anexarea proclamată de Rusia a patru regiuni ucrainene din estul și sudul Ucrainei.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serhi Kislița în timpul discursului susținut în Adunarea Generală, New York, 10 octombrie 2022

Pe 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în favoarea unei rezoluții care a calificat demersul Moscovei drept ilegal. Doar Siria, Nicaragua, Coreea de Nord și Belarus s-au alăturat Rusiei, votând împotriva rezoluției. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot, inclusiv China, India, Africa de Sud și Pakistan.

Mai multe AICI.

Loviturile rusești în Ucraina au întrerupt livrările de curent electric către R. Moldova

Loviturile cu rachetă rusești asupra Ucrainei au dus la sistarea livrărilor ucrainene de energie electrică pentru Republica Moldova, care acopereau peste 30% din consum, dar autoritățile au găsit deja o soluție temporară.

Pompieri la Kiev, luptând cu incendiile provocate de atacurile rusești cu rachete, luni, 11 octombrie 2022.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe 11 octombrie. Pentru moment, a precizat Spînu pe canalul de Telegram, deficitul este acoperit de centrala electrică de la Cuciurgan, controlată de autoritățile separatiste transnistrene. Centrala primește acum mai multe gaze de la MoldovaGaz pentru producția de energie electrică. Mai multe AICI.

Germania spune că va livra rapid Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

Ministrul german al apărării Christine Lambert a anunțat pe 10 octombrie că țara sa va trimite Ucrainei în următoarele zile patru sisteme de apărare anti-aeriană de tip IRIS-T SLM, după ce Rusia a atacat cu rachete câteva localități ucrainene, ucigând mai mulți civili.

„Noile atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe [din Ucraina] arată cât de important este ca Ucrainei să i se livreze rapid sisteme de apărare anti-aeriană. Rachetele și dronele rusești terorizează în primul rând populația civilă”, a spus Lambrecht la câteva ore după atacurile din dimineața zilei de 10 octombrie

Zelenski vorbește de „morți și răniți” după ce Ucraina a fost atacată cu rachete

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se înregistrează morți și răniți în exploziile care au zguduit orașe din Ucraina pe 10 octombrie și a acuzat Rusia că încearcă să șteargă țara sa „de pe fața pământului”.

Capitala ucraineană, Kiev, a fost zguduită de un val de explozii, iar serviciile de urgență au anunțat că mai multe persoane au fost ucise și rănite în explozii. Informații despre explozii au venit și din alte orașe ucrainene - Dnipro, Lvov și Ternopil - potrivit presei ucrainene. „Încearcă să ne distrugă și să ne șteargă de pe fața pământului... să ne distrugă oamenii care dorm acasă în (orașul) Zaporojie. Ucideți oamenii care merg la muncă în Dnipro și Kiev", a declarat Zelenskiy pe aplicația de mesagerie Telegram. „Alarmele aeriene nu se potolesc în toată Ucraina. Sunt rachete care lovesc. Din păcate, există morți și răniți”.

Putin dă vina pe serviciile speciale ucrainene pentru explozia podului spre Crimeea

„Nu există nicio îndoială. Acesta este un act de terorism care vizează distrugerea unei infrastructuri civile de importanță critică”, a declarat Putin într-o înregistrare video pe canalul Telegram al Kremlinului pe 9 octombrie, fără a oferi detalii sau dovezi. „Acest lucru a fost conceput, realizat și ordonat de serviciile speciale ucrainene”, a spus el.

Comentariile lui Putin au fost făcute după ce s-a întâlnit cu Aleksandr Bastrikin, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, pentru a discuta concluziile unei anchete privind explozia și incendiul din 8 octombrie de pe podul de 19 kilometri din Crimeea, în valoare de 3,6 miliarde de dolari.

Bastrikin susține că operațiunile serviciilor speciale ucrainene au fost asistate de cetățeni din Rusia și din alte țări, afirmând că un camion suspectat de atentat a fost, printre altele, în Bulgaria, Georgia, Armenia și regiunea rusă Osetia de Nord și Krasnodar.

Scafandrii ruși au început să examineze podul și să determine cauza exploziei.

Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia care a făcut ca un tronson din secțiunea de autostradă a podului să cadă în strâmtoarea Kerci și a avariat secțiunea de cale ferată. Dar explozia a devenit un impuls major pentru moralul soldaților și civililor ucraineni și o lovitură umilitoare pentru prestigiul lui Putin.

Podul, construit de Rusia după confiscarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, este considerat o rută-cheie pentru aprovizionarea teritoriului și pentru susținerea forțelor rusești care luptă în sudul Ucrainei. De asemenea, podul a fost folosit de Kremlin ca un simbol al controlului asupra Crimeei.

Ministrul de interne kazah: După anunțul mobilizării, au intrat în țară 200 de mii de ruși

Ministrul kazah de interne Marat Ahmetshanov a declarat că, de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială pe 21 septembrie, pe fondul invaziei continue a Moscovei în Ucraina, au intrat în țară 200 000 de cetățeni ruși.

De asemenea, Ahmetshanov a declarat pe 4 octombrie că 147 000 de cetățeni ruși au părăsit Kazahstanul în aceeași perioadă. El nu a menționat încotro se îndreptau rușii, dar săptămâna trecută autoritățile kazahe au declarat că zeci de mii dintre acei ruși, care au intrat în Kazahstan în ultimele zile, au plecat mai departe, în Uzbekistanul și Kîrgîzstanul vecine.

Ahmetshanov a declarat că numărul rușilor care au intrat în Kazahstan a început să scadă de la sfârșitul săptămânii. Informațiile de presă susținuseră anterior că autoritățile ruse au plasat stații mobile de recrutare la punctele de control de la frontiera ruso-kazahă. Ahmetshanov a declarat săptămâna trecută că Kazahstanul va extrăda cetățenii ruși în Rusia doar dacă aceștia se află oficial pe listele internaționale de urmăriți.

Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev declarase că intenționează să poarte discuții cu guvernul rus cu privire la afluxul de ruși, în majoritate bărbați, în țară de la începutul mobilizării parțiale a Rusiei.

Rusia nu mai controlează total niciuna dintre regiunile anexate din Ucraina

Rusia nu mai deține controlul total asupra niciunei dintre cele patru provincii ucrainene pe care oficial le-a anexat săptămâna trecută, după ce trupele ucrainene au avansat și în provincia Herson din sudul țării, eliberând totodată și noi zone din estul țării, relatează agențiile internaționale de știri.

Luni, armata rusă a recunoscut că forțele ucrainene au spart linia frontului în regiunea Herson, cu ajutorul „unităților sale superioare de tancuri”, în apropierea localităților Zoltaia Balka și Alexandrovka.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat, potrivit cotidianului britanic The Guardian, că trupele ruse s-au regrupat pe ceea ce el a numit o „linie defensivă pregătită dinainte”.

Amploarea contraofensivei ucrainene nu este confirmată încă din surse independente, dar bloggerii militari ruși scriu că tancurile ucrainene ar fi avansat zeci de kilometri de-a lungul malului de vest al Niprului.

Mai multe AICI.

Putin a semnat decretele de anexare a patru regiuni ucrainene

Președintele Vladimir Putin a semnat pe 30 septembrie, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, decrete pe care le numește „tratate de aderare” prin care Rusia va anexa oficial patru teritorii ucrainene ocupate parțial de Moscova - Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie - în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis o ripostă decisivă la această acțiune.

Regiunile unde a fost organizat așa-zisul referendum

În discursul său Putin a cerut Kiev-ului să înceteze războiul și să se așeze la masa de negocieri, spunând că Moscova este gata pentru discuții. Mai multe AICI.

Raport secret al NATO despre erorile lui Putin

Un raport presupus „secret” al Alianței Nord-Atlantice a ajuns în presă, detaliind toate erorile militare ale lui Putin. Trebuia să fie un raport secret, confidențial, intern, destinat doar ambasadorilor pe lângă NATO ai celor 30 de țări membre (curând 32, după primirea oficială a Suediei și Finlandei). Prezentat pe 16 septembrie celor 30 de membri, documentul a ajuns însă foarte rapid în presă, uneori pe căi mai puțin obișnuite. Mai multe AICI,

Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială

În dimineața zilei de 21 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială în toată Rusia. La câteva ore după anunț, corespondenții de la Current Time au încercat să afle opinia cetățenilor de rând din orașele rusești Ekaterinburg și Kaliningrad.

Your browser doesn’t support HTML5

Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială

Mai mult de 1.300 de oameni arestați în Rusia la proteste contra ordinului de mobilizare parțială

Mai mult de 1.300 de oameni au fost arestați în Rusia la proteste care au avut loc în mai multe orașe contra deciziei Kremlinului de a chema la arme obligatoriu sute de mii de rezerviști ca să lupte în războiul din Ucraina.

Au avut loc demonstrații la Moscova, St. Petersburg și în alte 38 de orașe rusești, după ce Putin a anunțat mobilizarea, a anunțat Organizația rusă pentru drepturile omului OVD-Info, potrivit căreia cele mai multe arestări au avut loc la Moscova, unde au fost reținuți cel puțin 530 de protestatari, și mai mult de 400 la St.Petersburg. Au mai avut loc arestări la Celiabinsk. Ekaterinburg, Krasnoiarsk, Ufa, Krasnodar și Irkuțk. La protestul din Moscova au luat parte multe femei care scandau „Viață copiilor noștri!” și „Nu războiului!”.

„Putin - în tranșee”. Poliția rusă a reținut sute de persoane la demonstrațiile împotriva mobilizării militare

Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene

Your browser doesn’t support HTML5

Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene

Serviciile de informații americane: Rusia cumpără artilerie nord-coreeană

O evaluare desecretizată a serviciilor de informații americane afirmă că Rusia achiziționează milioane de proiectile de artilerie și rachete din Coreea de Nord pentru invazia sa în Ucraina, care durează de șase luni, într-un indiciu al efectului pe care sancțiunile occidentale îl au asupra efortului de război rusesc.

The New York Times a publicat concluziile raportului, dar a precizat că nu sunt clare detaliile acestor transporturi, inclusiv tipul și momentul în care au fost efectuate. Ziarul a citat un oficial american neidentificat care a declarat că se așteaptă ca astfel de achiziții să continue și poate să se extindă dincolo de rachete cu rază scurtă de acțiune și muniție. Dezvăluirea evaluării americane urmează rapoartelor de luna trecută provenite din surse americane care afirmau că au existat probleme mecanice sau tehnice în rândul primelor două tipuri de drone militare achiziționate recent din Iran, aliatul Rusiei.