Ştiri
Trei studii americane arată că a treia doză de vaccin mRNA asigură 90 % protecție contra spitalizării din cauza COVID-19
Trei studii americane arată că a treia doză de vaccin mRNA asigură 90 % protecție contra spitalizării din cauza COVID-19, au anunțat Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite. Studiile sugerează că dozele booster fabricate dePfizer/BioNTech și Moderna oferă protecție atît împotriva infecției cât și a bolii simptomatice.
Știrea despre aceste studii a venit în timp ce unele din statele europene și-au adus la zi recomandările privind doza booster, iar cercetărorii din Marea Britanie investighează o subcatgorie a coronavirusului Omicron. Autoritățile de la Agenția de sănătate britanică au spus că varianta pe care o studiază se numește as BA.2, și a fost detectată în 40 de țări. Analiza inițială făcută de Statens Serum Institut din Danemarca au arătat că nu e nici o diferență între spitalizările datorate variantei BA.2, în comparație cu cele datorate variantei BA.1.
De sâmbătă 22 ianuarie, Irlanda a ridicat aproape toate restricțiile legate de pandemie, ceea ce înseamnă că barurile, crîșmele și restaurantele pot funcționa cu orar normal și nu mai trebuie să închidă în primele ore ale serii. Însă în orașele braziliene Rio De Janeiro și Sao Paulo s-a luat în 21 ianuarie decizia amânării vestitelor carnavaluri, de la sfârșitul lui februarie până în aprilie, din cauza creșterii cazurilor de infectare cu noul coronavirus.
Londra și Moscova au convenit să discute la nivel înalt criza de la granița ucraineano-rusă
Presa europeană și cea rusă relatează că Londra și Moscova au convenit să poarte rare convorbiri la nivel înalt în care să fie discutată criza de la granița ucraineano-rusă. Agenția rusă de stat TASS a relatat în 22 ianuarie că șefa diplomației britanice Liz Truss va vizita Moscova în februarie pentur discuții cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Tass citează o sursă neidentificată de la ministerul rus de externe cu declarația că „ministrul britanic de externe a cerut o oportunitate de a călători la Moscova”, și că vizita a fost aprobată. Propusa vizită a lui Truss va fi prima făcută de un ministru britanic de externe în capitala Rusiei din decembrie 207. Nu a existat o reacție imediată de la Londra.
Pe de altă parte, Agenția France Presse a citat o „înaltă sursă de la ministerul britanic al apărării” spunînd că șeful acestui inister Ben Wallace l-a invitat pe omologul său rus Serghei Șoigu la convorbiri privind tensiunile legate de Ucraina. „Având în vedere că ultimele discuții bilaterale de apărare au avut loc la Londra în 2013, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a propus ca întâlnirea să se țină la Moscova”, a mai spus cursa citată de AFP.
Aceste inițiative au loc în contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia acumulate în ultima vreme, după ce Moscova a desfășurat peste 100.000 de militari, însoțiți de vehicule blindate și echipamente militare, de-a lungul graniței Rusiei cu Ucraina, și a cerut oprirea activităților NATO în fostele republici sovietice.
Vorbind pe 21 ianuarie în Australia, șefa diplomației britanice Lizz Truss i-a cerut președintelui Putin să „renunțe și să facă un pas în spate în privința Ucrainei înainte ca să facă o masivă greșeală strategică”.
Statele Unite au trimis un ajutor militar Ucrainei
În mijlocul unei crize severe cu Rusia, Statele Unite au trimis un ajutor militar Ucrainei, relatează agenția DPA. Un avion de transport american a aterizat noaptea trecută pe un aeroport de la Kiev, a anunțat pe Twitter ambasada Statelor Unite.
Aparatul avea la bord 90 de tone de „sprijin letal, inclusiv muniție pentru apărătorii liniei frontului Ucrainei”. Sprijinul a fost acordat la ordinul președintelui Statelor Unite Joe Biden.
Ambasada americană a publicat pe Twitter poze din timpul descărcării avionului, precizînd că e prima din mai multe livrări. „Transportul - și 2,7 miliarde [de dolari] din 2014 demonstrează angajamentul Statelor Unite de a ajuta Ucraina să-și întărească capacitatea de apărare în fața agresiunii crescânde a Rusiei”, se spune în mesajul postat de ambasadă.
DPA notează că Rusia i-a cerut în mod repetat Ucrainei să nu se mai înarmeze pentru că asta ar alimenta tensiunile militare și ar putea încuraja Kievul să atace, de exemplu, regiunea Donbas în estul fostei republici sovietice, pentru a recuceri provinciile separatiste pro-ruse Luhansk și Donețk,
Șefii diplomațiilor americană și rusă au convenit să continue eforturile comune pentru detensionarea situației legată de Ucraina. Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit pe 21 ianuarie la Geneva în ceea ce Blinken a numit un „moment critic” în criza legată de desfășurarea a zeci de mii de militari ruși în apropiere de granița Rusiei cu Ucraina.
Recent Kremlinul a criticat aspru livrarea de arme anti-tanc ușoare din Marea Britanie în Ucraina. Iar acum Estonia, Letonia și Lituania au anunțat și ele că vor trimite armament antitanc și antiaerian Ucrainei, pentru a ajuta această țară în eventualitatea unei invazii rusești. Cele trei țări baltice și alte state membre NATO au anunțat planul vineri într-o declarație comună.
Primăria Chișinăului a anunțat unde se pot vaccina locuitorii orașului în 22 și 23 ianuarie
Primăria orașului Chișinău a anunțat că în zilele de 22 și 23 ianuarie, locuitorii orașului se pot vaccina la Centrul municipal de vaccinare, str. Petru Rareș, 18, între orele 08:00-15:00, dar și la punctele punctele mobile de vaccinare (troleibuz și autobuz) care vor circula în oraș între orele 10:00-18:00.
Sînt disponibile vaccinurile Comirnaty/Pfizer-BioNTech, Spikevax/Moderna, Vaxzevria/AstraZeneca, Sinopharm și CoronaVac/Sinovac, iar vaccinarea anti COVID-19 se face fără programare, doar cu buletinul de identitate.
Șefa guvernului de la Chișinău deplânge rata scăzută de vaccinare din R.Moldova
Șefa guvernului de la Chișinău Natalia Gavriliță deplânge rata scăzută de vaccinare din R.Moldova. Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă” preluat de mai multe instituții de presă, premierul moldovean a afirmat că cei mai expuși la infectare cu tulpina Omicron sînt copiii nevaccinați, care după ce se îmbolnăvesc răspândesc mai mult boala decât în cazul tulpinei Delta.
„Noi am văzut cum se comportă tulpina Omicron în ţări cu rate foarte înalte de vaccinare. Noi încă nu ştim care vor fi consecinţele într-o ţară precum R. Moldova, unde rata de vaccinare, din păcate, este la 30%”, a declarat pentru „Ziarul de Gardă” Natalia Gavriliţa.
Pe 20 ianuare, în Republica Moldova a fost instituit Cod roșu la nivel național din cauza creșteriii alarmante a numărului de infectări COVID-19.
Blinken și Lavrov au convenit să continue eforturile comune pentru detensionarea situației legată de Ucraina
Șefii diplomațiilor americană și rusă au convenit să continue eforturile comune pentru detensionarea situației legată de Ucraina. Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit pe 21 ianuarie la Geneva în ceea ce Blinken a numit un „moment critic” în criza legată de desfășurarea a zeci de mii de militari ruși în apropiere de granița Rusiei cu Ucraina.
Blinken i-a spus lui Lavrov că Statele Unite vor răspunde săptămâna viitoare în scris la solicitările de securitate ale Rusiei și a sugerat că e posibil ca cei doi să se întîlnească din nou după aceea. Secretarul de stat american a mai declarat însă că e prematur să se vorbească despre un nou summit Joe Biden - Vladimir Putin, care s-au întâlnit la Geneva în iunie 2021. Dar Blinken nu a exclus o nouă rundă de convorbiri între cei doi lideri, după ce Biden l-a avertizat pe Putin de două ori la telefon asupra consecințelor unei invazii în Ucraina.
Șeful diplomației americane a mai afirmat că Washingtonul și aliații lui rămân fermi în a respinge cele mai importante cereri ale Rusiei, între care și promisiunea că Ucraina nu va deveni niciodată membră a Alianței Nord-Atlantice. Antony Blinken s-a declarat totuși încrezător că Washingtonul și Moscova „se află acum pe o cale mai clară în a-și înțelege pozițiile unul altuia”.
Serghei Lavrov a calificat discuțiile de la Geneva drept „constructive și de folos” și și-a exprimat speranța că „emoțiile se vor diminua”. El nu a putut spune dacă dialogul e pe calea cea bună, adăugând că se vor ști mai multe după ce Rusia primește răspunsurile scrise la toate propunerile sale.
Țările baltice au anunțat că vor trimite armament antitanc și antiaerian Ucrainei
Estonia, Letonia și Lituania au anunțat că vor trimite armament antitanc și antiaerian Ucrainei, pentru a ajuta această țară în eventualitatea unei invazii rusești. Cele trei țări baltice și alte state membre NATO au anunțat planul vineri într-o declarație comună.
„În lumina creșterii presiuni militare a Rusiei în interiorul și în jurul Ucrainei, statele Baltice au decis să vină în întâmpinarea nevoilor Ucrainei, oferind asistență în plus în chestiuni legate de apărare. Ajutorul va continua să sporească puterea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și populația în cazul unei posibile invazii rusești”, se spune în documentul citat.
Agenția Reuters citează trei surse care sînt la curent cu această temă cu declarația că statele baltice au primit încuviințarea Statelor Unite pentru acest transfer de armament în cursul săptămânii.
Estonia va trimite rachete anti-tanc Javelin, iar Letonia și Lituania rachete antiaeriene Stinger.
Ajutorul baltic pentru Ucraina vine într-un moment în care relațiile dintre Rusia, pe de-o parte, și Washington și aliații săi din NATO, pe de altă parte, se află într-un punct foarte jos. Statele Unite și NATO au avertizat că desfășurarea de trupe și armament rusesc în apropiere de granița cu Ucraina e un posibil preludiu pentru o invazie.
Moscova, care a negat că are intenția să invadeze Ucraina, așa cum a făcu-o în 2014 când a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, a cerut garanții că foste republici sovietice cum e Ucraina nu vor fi primite în Alianța Nord-Atlantică.
Agenția de informații a armatei ucrainene: Moscova și-a sporit ajutorul militar pentru separatiști din estul Ucrainei
Agenția de informații a armatei ucrainene spune că Moscova și-a sporit ajutorul militar pentru separatiști din estul Ucrainei, și că eforturile de recrutare de mercenari au crescut în mai multe părți ale Rusiei.
Într-o postare pe Facebook din 21 ianuarie, agenția spune că mai mult de 7.000 de tone de combustibil, tancuri, sisteme de artilerie auto-propulsarte, mortiere și alte tipuri de armament au fost trimise în Ucraina din Rusia în ultimele săptămâni.
Moscova neagă că ar fi implicată militar în războiul din estul Ucrainei, în ciuda dovezilor de netăgăduit că a oferit sprijin militar, economic și politic formațiunilor separatiste care controlează părți din regiunile ucrainene Luhansk și Donețk de la începerea conflictlui armat în 2014.
În declarația agenției de informații a armatei ucrainene se mai spune că centrele de recrutare din Rusia și-au întețit eforturile de angajare de mercenari pentru luptele din estul Ucrainei.
Anunțul agenției de informații a armatei ucrainene vine în contextul masivei desfășurări de forțe și armamente rusești la granița cu Ucraina și în regiunea ucraineană Crimeea, ocupată ilegal de Moscova. Autoritățile de la Kiev și guvernele occidentale au spus că e posibil ca Rusia să pregătească o intervenție militară directă în Ucraina, o acuzație negată de autoritățile ruse .
Șefii diplomațiilor din Statele Unite, Germania, Franța și Marea Britanie s-au întâlnit în 20 ianuarie la Berlin și au avertizat Moscova că va avea de înfruntat o „ripostă rapidă și severă” și „consecințe grave”, în eventualitatea unei escaladări a conflictului.
Thomas Mayr-Harting rămâne reprezentant special al OSCE pentru reglementarea transnistreană
Diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting va ocupa al treilea an la rând funcția de reprezentant special al președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană.
Numirea a fost făcută de Zbigniew Rau, ministrul polonez de externe, a cărui țară deține în acest an președinția rotativă a OSCE. Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de purtătorul de cuvânt al președinției poloneze a OSCE, Bartosz Kempinski.
Thomas Mayr-Harting a fost numit în această funcție prima dată în ianuarie 2020, de către președinția albaneză de atunci a OSCE, apoi a fost reconfirmat la începutul lui 2021 de către președinția suedeză.
În toată această perioadă nu au avut loc întâlniri în formatul oficial de negocieri 5+2, iar dialogul dintre Chişinău și Tiraspol a rămas la nivel tehnic, pe fundalul pandemiei de Covid-19 și al schimbărilor la nivelul clasei politice de la Chişinău.
Thomas Mayr-Harting a vizitat ultima oară Chişinăul anul trecut la mijlocul lunii septembrie. Atunci s-a discutat despre posibilitatea reluării negocierilor în formatul 5+2 după ce puterea la Chişinău a fost preluată de majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Negocieri însă nu au mai avut loc, după ce noul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat chiar în ajunul datei fixate pentru discuții, în noiembrie 2021.
Din formatul 5+2 fac parte, pe lângă Chişinău și Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au rolul de observatori.
După câștigarea alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a declarat de mai multe ori că formatul de negocieri 5+2 trebuie să devină „o platformă pentru combaterea corupției și contrabandei”.
Ultima reuniune oficială a formatului 5+2 a avut lor la Bratislava pe 10 octombrie 2019. Nu s-a semnat un protocol final atunci, din cauza divergențelor dintre părți.
Chişinăul și Tiraspolul continuă să aibă viziuni diferite asupra agendei viitoarelor discuții, fiecare insistând să includă prioritar anumite teme sensibile.
Antony Blinken a discutat cu Serghei Lavrov despre relansarea acordului nuclear cu Iranul
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că el și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au discutat despre eforturile internaționale de a relansa acordul nuclear cu Iranul.
Blinken, care a purtat negocieri cu Lavrov, la Geneva, pe fondul tensiunilor sporite determinate de temerile că Rusia se pregătește să invadeze Ucraina, a declarat reporterilor că eforturile diplomatice de a reînvia acordul cu Iranul reprezintă un exemplu al modului în care Moscova și Washingtonul pot dialoga pe probleme de securitate.
Acordul nuclear cu Iranul a fost denunțat de americani în 2018, în timpul președinției lui Donald Trump, care a reimpus sancțiuni economice dure Iranului. Teheranul a reacționat prin accelerarea treptată a programului său nuclear și prin îmbogățirea uraniului mult peste pragurile permise în acord.
Începând de anul trecut, Iranul a purtat discuții cu ceilalți semnatari ai acordului, SUA, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Germania, pentru a restabili dialogul.
Principalul obiectiv al discuțiilor e de a determina Statele Unite să revină la acord și să renunțe la sancțiuni, iar Iranul să-l respecte pe deplin.
Ministerul Sănătății: În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 3971 cazuri de infectare cu COVID-19
Ministerul Sănătății raportează pentru vineri, 21 ianuarie, 3971 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 421 de cazuri în regiunea transnistreană.
Din numărul total de cazuri, 225 sunt în rândul lucrătorilor medicali.
În spitale sunt internate 1940 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 175 în stare extrem de gravă și 28 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.
A încetat din viață Speranța Rădulescu, etnomuzicolog român de talie internațională
Radio România Cultural a anunțat încetarea din viață a Speranței Rădulescu, unul din cei mai importanți etnmuzicologi din România, cea care i-a descoperit între alții pe celebrii lăutari din Taraful de la Clejani:
„Speranța Rădulescu s-a născut în anul 1949, la Buzău. Și-a început studiile muzicale în Târgoviște, apoi s-a mutat în București, unde a studiat compoziția muzicală la Conservator (acum Universitatea Națională de Muzică), cu profesorii Tudor Ciortea și Myriam Marbe.
Între 1973-1990 a lucrat ca cercetător etnomuzicologic la Institutul de Etnografie și Folclor din București. În acest timp a obținut titlul de Doctor la Academia de Muzică din Cluj (1984). După 1990 a continuat munca de cercetător la Muzeul Țăranului Român, timp în care și-a intensificat cercetările pe teren, în aproape toate regiunile României.
Între 1988 și 2019 a organizat zeci de turnee cu concerte de muzică tradițională în Elveția, Franța, Regatul Unit (Scoția), Italia, Belgia, Olanda, Germania, Austria, Grecia, Spania, Luxemburg. Participanții erau în majoritate țărani – muzicieni din diferite regiuni ale României.
Concerte memorabile au avut loc la Teatro La Fenice, Veneția (Italia, 1997 și 1998), Teatre de la Ville, Paris, Franța, Teatrul Villette și Maison des Cultures du Monde din Paris (1988-2019), Universitatea de Muzică și Teatru din Viena, Teatrul ”Montreux” (1993), Palatul Muzicii din Atena.
În 2005, a început colaborarea cu Universitatea Națională de Muzică din București, ca profesor asociat, activitate pe care a continuat-o îndrumând doctoranzi.
A fost membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), a Societății Franceze de Etnomuzicologie (SFE) și a Consiliului Internațional al Muzicii Tradiționale (ICTM)”,
(Radio România Cultural)
UBB cere analizarea rapidă a suspiciunilor de plagiat legate de doctoratul premierului României
Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj a dat publicității un comunicat în care se spune că UBB solicită Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare analizarea urgentă a suspiciunilor de plagiat legate de teza de doctorat a premierului României.
„Având în vedere recentele suspiciuni și acuzații de plagiat referitoare la teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă și luând în calcul preocuparea constantă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pentru păstrarea celor mai înalte standarde academice și pentru o cultură a integrității academice și sociale, UBB solicită Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) analizarea nu doar cu maximă atenție, pentru a se evita orice contestații procedurale, care ar putea anula analiza/concluziile academice, ci și în regim de urgență a acestei situații, ținând cont de funcția publică a domnului Nicolae Ciucă, cu implicații pentru buna funcționare și pentru imaginea țării.”, am citat integral comunicatul Direcției Comunicare și Relații Publice a UBB.
Legea avocaturii amendată, în pofida protestului avocaților
Amendamentele la legea cu privire la avocatură au fost votate în Parlament, inclusiv amendamentul prin care avocații vor putea fi reținuți sau percheziționați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, dacă e vorba de infracțiuni flagrante sau de cele specificate în art. 324-326 Cod Penal: corupție pasivă, corupție activă și trafic de influență.
Inițiativa a fost promovată de de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Ea spus că raționamentul amendamentului său este lupta cu corupția. „Printre avocați sunt mulți profesioniști onești, care-și fac meseria cu onoare și luptă cu corupția din sistem. Însă sunt și cazuri când avocatul acționează ca un „intermediar” între client și judecător sau procuror. Și asemenea cazuri trebuie investigate și sancționate”, a menționat Stamate.
Inițiativa a provocat nemulțumirea apărătorilor, care au protestat în fața Parlamentului pe parcursul ședinței legislative. Avocații sunt în grevă generală în perioada 20-24 ianuarie, cu sistarea totală a activității, inclusiv a celei din cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat.
Inițiativa a fost respinsă și de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ai cărui deputați au părăsit sala de ședințe a Legislativului și au anunțat că vor contesta legea la Curtea Constituțională.
Aproximativ 192.000 de familii vor beneficia de compensații majorate la facturile pentru energia termică
Aproximativ 192.000 de familii vor beneficia de compensații majorate la facturile pentru energia termică. Deputații au votat, în două lecturi, un proiect de lege în acest sens.
Documentul prevede majorarea compensației oferite cetățenilor la factura pentru agentul termic, de la 67% la 80%, începând cu luna ianuarie. În acest fel, valoarea compensațiilor va crește de la 450 de lei la cel mult 815 lei lunar, transmite agenția de știri IPN.
Potrivit proiectului, va fi majorat și volumul de energie termică pentru care se efectuează compensarea diferenței de tarif – de la 1 gigacalorie la 1,5 gigacalorii. O altă prevedere este cea privind simplificarea accesului familiilor nevoiașe la ajutorul pentru perioada rece a anului. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2022, va fi exclusă necesitatea anchetei sociale, fiind verificat doar venitul gospodăriei.
Totodată, proiectul prevede posibilitatea ca beneficiarii de ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului, al căror drept a expirat în luna decembrie 2021 sau expiră în lunile ianuarie-februarie 2022, să continue să primească acest ajutor până la 31 martie 2022, fără a depune o cerere în acest sens.
Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor proiectului sunt estimate la 70 de milioane de lei pentru trei luni ale anului 2022, în cazul în care tariful rămâne neschimbat.
Radu Albot nu a reușit calificarea în optimele turneului de Grand Slam de la Australian Open
Radu Albot nu a reușit calificarea în optimele turneului de Grand Slam de la Australian Open. Tenismenul moldovean a fost învins în trei seturi de numărul 3 mondial, germanul Alexander Zverev, scor 3-6, 4-6, 4-6.
Zverev, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, accede astfel în următoarea etapă fără să cedeze niciun set de la debutul actualei ediţii a competiţiei.
Radu Albot, în vârstă de 32 ani, ocupă în acest moment locul 124 în ierarhia mondială, după ce a atins cea mai bună poziţie din cariera sa (39) în 2019. În acel an, Albot s-a mai a jucat contra lui Zverev la US Open și a cedat în cinci seturi.
Vot în primă lectură pentru proiectul care prevede verificarea candidaților pentru CSM și CSP
Parlamentul a votat, în prima lectură, proiectul de lege care prevede verificarea integrității tuturor candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
„Punerea în aplicare a acestui proiect de lege va permite să avem un CSM și un CSP cu oameni curați și integri, ceea ce va face ca procesul de curățare a sistemului de justiție să fie mai ușor. Mă refer atât la curățarea sistemului pe interior, cât și la viitoarea evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, a menționat ministrul Litvinenco.
Proiectul de lege prevede ca potențialii membri ai CSM și CSP să fie evaluați sub aspectul integrității financiare și etice de către o comisie specială. Conform documentului, comisia de evaluare va fi formată din șase membri: trei membri naționali vor fi numiți la propunerea fracțiunilor parlamentare, conform principiului proporționalității, și trei membri vor fi propuși de către partenerii de dezvoltare. Aceștia urmează să fie aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși.
Decizia comisiei cu privire la nepromovarea evaluării integrității va servi temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegerile din cadrul adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor sau la concursurile pentru Colegii. Proiectul de lege propus va avea caracter limitat în timp și va avea efecte doar până la sfârșitul anului 2022.
Moldovagaz propune majorarea tarifului mediu pentru furnizarea gazelor naturale
Compania Moldovagaz a propus majorarea tarifului mediu pentru furnizarea gazelor naturale consumatorilor finali: de la 9,227 lei la 13,418 lei pentru un metru cub de gaze. Propunerea se conține într-o cerere înaintată Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), transmite agenția de știri IPN.
„Principalul factor care a cauzat necesitatea revizuirii tarifelor este creșterea semnificativă a prețurilor de achiziție. Această decizie este în strictă conformitate cu legislația, ea va permite să fie acoperit integral prețul de achiziție și astfel se va asigura executarea condițiilor contractuale de plată față de furnizorul de gaze naturale”, precizează sursa citată.
Moldovagaz propune ca tarifele noi să intre în vigoare retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2022. Tariful pentru gazele naturale la prețuri reglementate se aprobă de ANRE într-o ședință deschisă. Actualmente consumatorii casnici achită 10,2 lei pentru un metru cub de gaze, fără TVA 8%.
Președintele Kazahstanului: Diferența „inacceptabilă” dintre bogați și săraci a produs recentele proteste
Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaiev, a declarat că „diferență inacceptabilă” dintre bogați și săraci ar fi dus la protestele de amploare, care au zguduit țara la începutul lunii ianuarie.
Vorbind cu importanți oameni de afaceri din Kazahstan. Tokaiev a spus că sunt necesare „reforme reale” și „transformarea profundă a structurilor sociale” pentru a rezolva problemele invocate protestatari. „Decalajul dintre agenda publică de reforme și situația reală din țară a ajuns într-un punct critic, prin urmare e necesară o resetare completă a politicii noastre economice”, a declarat Tokaiev.
Președintele Kazahstanului a lăsat să se înțeleagă că veniturile mici ale populației au avut rolul „unui chibrit aprins lângă un butoi cu pulbere, iar situația a fost folosită de teroriști, indivizi înarmați și mințile din spatele lor”, a spus Tokaiev, adăugând că „a luat deja decizii dificile și va lua astfel de decizii în viitor”. Revoltele din Kazahstan au început la 2 ianuarie, fiind declanșate de scumpirea subită a gazului lichefiat folosit în calitate de combustibil pentru mașini, dar au degenerat în violențe, cele mai mari petrecându-se în Almatî, pe 4 și 5 ianuarie.
Kasîm-Jomart Tokaiev a afirmat inițial că în spatele protestelor s-ar fi aflat „teroriști pregătiți în străinătate”, care ar fi încercat să răstoarne guvernul, liderul kazah promițând să ofere comunității internaționale dovezi după finalizarea unei anchete.
Negocieri fără rezultat între Antony Blinken și Serghei Lavrov privind criza de la granița ruso-ucraineană
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu au ajuns la o înțelegere în timpul rundei de negocieri de la Geneva, privind criza de la granița ruso-ucraineană, precizând totuși că discuțiile au fost utile pentru înțelegerea îngrijorărilor reciproce. Cei doi diplomați au discutat mai mult de o oră și jumătate încercând astfel să prevină un eventual conflict în Europa.
Ambii diplomați au spus că discuțiile au fost sincere și au lăsat loc pentru mai multă diplomație în criza ucraineană. „Nu ne-am așteptat la mari evoluții, dar credem că sunt pe o cale corectă de înțelegere a îngrijorărilor și pozițiilor ambelor părți”, le-a spus Antony Blinken reporterilor.
În ce-l privește pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acesta și-a exprimat speranța că „spiritele se vor calma”. Federația Rusă a masat peste o sută de mii de militari în peninsula Crimeea, anexată ilegal, și la granița cu Ucraina, provocând astfel îngrijorări în capitalele occidentale privind o posibilă agresiuni față de țara vecină.
Zeci de avocați protestează la Parlament nemulțumiți de modificarea legii cu privire la avocatură
Zeci de avocați protestează la Parlament, nemulțumiți de inițiativa PAS de a elimina amendamentul care le garantează un grad înalt de imunitate. Schimbarea este promovată de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.
Articolul din legea avocaturii, care ar urma să fie șters, prevede că: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. Altfel spus, fără această prevedere, avocații vor putea fi reținuți și percheziționați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.
În replică, Olesea Stamate a spus că raționamentul amendamentului său este lupta cu corupția, fără ca apărătorii să mai aibă timp să distrugă probe. „Printre avocați sunt mulți profesioniști onești, care-și fac meseria cu onoare și luptă cu corupția din sistem. Însă sunt și cazuri când avocatul acționează ca un „intermediar” între client și judecător sau procuror. Și asemenea cazuri trebuie investigate și sancționate. Cum suntem împotriva corporativismului în procuratura, judiciar, la fel trebuie să evităm corporativismul în avocatură”, a menționat Stamate.
Apărătorii au cerut retragerea inițiativei. Timp de două zile, pe 18 și 19 ianuarie, s-au aflat în grevă japoneză, iar de joi, 20 ianuarie sunt în grevă generală în perioada 20-24 ianuarie, cu sistarea totală a activității de avocat, inclusiv a activității din cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat.
Noile restricții anti-COVID au stârnit nemulțumirea asociației naționale HoReCa
Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement (MĂR) este nemulțumită de faptul că noile restricții anti-COVID sectorul hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa), nu și spațiile unde sunt aglomerări, cum ar fi piețele și unitățile de transport în comun. Într-o postare pe Facebook, asociația scrie că „autoritățile iau în continuare decizii care defavorizează anumite sectoare ale economiei”.
„Toate aceste decizii parcă sunt luate din inerție. Deja s-a demonstrat că restricțiile aplicate pentru domeniul HoReCa nu influențează creșterea sau scăderea numărului de cazuri de infectare. Pe când, restricțiile aplicate altor domenii influențează semnificativ. Doar că, în aceste domenii, în ultima vreme, nici restricțiile nu prea s-au respectat și nici controale din partea statului nu prea au fost. COVIDUL era ocupat, pentru că era la restaurant, în așteptarea autorităților”, se arată în declarația Asociației, citată de agenția de știri IPN.
Potrivit patronilor din domeniul HoReCa, logic ar fi ca restricțiile și controlul cel mai drastic să fie acolo unde sunt aglomerări, începând de la transport și terminând cu piețe. „Orice vizită la bancă sau la hypermarket înseamnă coadă ceafă-n-ceafă. Iar persoanele care vor rămâne în oraș după 22.00, vor migra dintr-un mediu controlabil și gestionat sanitar, în medii despre care nimeni nu știe nimic, acolo unde certificat COVID nimeni nu cere”.
„De mai mult timp, domeniul HoReCa este în situația în care e închis cu ușile deschise. Asta deși are salariați, are datorii din carantina 2020 și mai are și facturi de trei ori mai mari. Actuala guvernare este la fel de absentă ca și fostele guvernări. În esență, nu s-a schimbat nimic, fiecare supraviețuiește cum poate. Apelurile noastre au rămas neauzite, argumentele nu au fost luate în considerare. Suntem singuri în fața pandemiei”, se mai arată în declarația Asociației MĂR.
Joi, 20 ianuarie, din numărului mari de infectări, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a decis că accesul în centrele comerciale va fi permis doar cu certificatul COVID-19, iar, evenimentele private de orice fel vor fi interzise.
Întâlnire între secretarul de stat SUA Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au început întrevederea de la Geneva, în încercarea de a atenua îngrijorările legate de o eventuală agresiune a Rusiei față de Ucraina.
Antony Blinken a avertizat că Occidentul va avea un răspuns „unit, rapid și dur” dacă Rusia va invada țara vecină, dar a subliniat că Washingtonul rămâne deschis pentru discuții privind identificarea unei soluții diplomatice la această criză.
La rândul său, Serghei Lavrov a precizat că nu se așteaptă la mari progrese în timpul întrevederii, care a fost precedată de mai multe întâlniri diplomatice în importante capitale europene.
Federația Rusă a masat peste o sută de mii de militari în apropierea graniței cu Ucraina, provocând astfel îngrijorări în Occident că ar pregăti acțiuni militare împotriva țării vecine.
MAE român: este inadmisibilă solicitarea Moscovei ca NATO să-și retragă trupele din România
Ministerul român de externe a declarat că solicitarea Rusiei de retragere a trupelor NATO din România și Bulgaria este inadmisibilă.
Într-un comunicat postat pe pagina de internet a ministerului român de externe, diplomația de la București respinge ca inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile ministerului rus de externe legate de prezența militară aliată pe flancul estic al NATO.
„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată reprezentanții MAE.
O reacție similară a venit de la Sofia, unde premierul Bulgariei Kiril Petkov a declarat că țara sa decide singură asupra planurilor de apărare, în coordonare cu aliații săi din NATO. Vorbind vineri în fața Parlamentului bulgar, Petkov a cerut Rusiei să dialogheze cu Occidentul pentru detensionarea situației.
BECS va contesta la Curtea Constituțională instituirea stării de urgență
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor vor contesta la Curtea Constituțională proiectul de hotărâre al parlamentului prin care a fost instituită starea de urgențătransmite IPN. Parlamentari de opoziție și-au acuzat colegii din majoritatea parlamentară că urmăresc interese personale și că încalcă Regulamentul Parlamentului. În semn de protest, au părăsit ședința legislativului.
Deputatul Vlad Batrîncea a spus că, „sub paravanul instituirii stări de urgență, potrivit mai multor experți și juriști, se comit mai multe ilegalități, inclusiv și încercarea de a cenzura presa și de a interzice acțiuni de protest”.
