Ştiri
Germania spune că va livra rapid Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană
Ministrul german al apărării Christine Lambert a anunțat pe 10 octombrie că țara sa va trimite Ucrainei în următoarele zile patru sisteme de apărare anti-aeriană de tip IRIS-T SLM, după ce Rusia a atacat cu rachete câteva localități ucrainene, ucigând mai mulți civili.
„Noile atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe [din Ucraina] arată cât de important este ca Ucrainei să i se livreze rapid sisteme de apărare anti-aeriană. Rachetele și dronele rusești terorizează în primul rând populația civilă”, a spus Lambrecht la câteva ore după atacurile din dimineața zilei de 10 octombrie.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că atacurile de luni au fost o ripostă la ceea ce el a numit acțiunile teroriste ale Kievului, între care și atacul asupra podului de peste strâmtoarea Kerci de la sfârșitul săptămânii trecute, nerevendicat de ucraineni, dar pus de ruși pe seama serviciilor secrete ale Ucrainei.
NATO și UE condamnă atacurile masive rusești asupra orașelor ucrainene
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg și aliații europeni au criticat valul „oribil” de atacuri cu rachete, lansat luni dimineață de Rusia împotriva mai multor orașe din Ucraina. Au fost lovite multe ținte civile, iar potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 11 persoane au fost ucise, între care 8 la Kiev.
Moscova a spus că sunt represalii pentru acțiunile „teroriste” ale Kievului, în primul rând explozia de sâmbătă a unui camion capcană pe podul strategic care leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Moscova încă din 2014. Podul rutier și cel feroviar au fost parțial distruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că și-a programat intenționat atacurile la ora de vârf a traficului matinal pentru a lovi cât mai mulți civili. A fost vizată și infrastructura energetică a țării, atacată și cu drone kamikaze de fabricație iraniană.
„Am vorbit cu ministrul de externe (ucrainean) Dmitro Kuleba și am condamnat atacurile oribile și fără discriminare ale Rusiei împotriva infrastructurii civile din Ucraina”, a scris Secretarul general ONU, Jens Stoltenberg pe Twitter.
„NATO va continua să sprijine poporul ucrainean curajos în lupta sa cu agresiunea Kremlinului atât timp cât este nevoie”, a mai scris Stoltenberg.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „șocată și îngrozită” de atacurile rusești de luni asupra orașelor ucrainene.
„Rusia a arătat încă o dată lumii ce reprezintă: teroare și brutalitate”, a spus von der Leyen, vorbind în orașul estonian Narva.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Disidentul rus Vladimir Kara-Murza, laureat al premiului Vlaclav Havel
Consiliul Europei i-a decernat luni politicianului rus de opoziție Vladimir Kara-Murza premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului pentru curajul de a înfrunta conducerea Rusiei.
Kara-Murza, care are dublă cetățenie, rusă și britanică, a fost unul din colaboratorii apropiați ai liderului opoziției Boris Nemțov, asasinat în centrul Moscovei în 2015.
De două ori, în 2015 și 2017, Kara-Murza s-a îmbolnăvit brusc și a intrat în comă. De fiecare dată a spust că ar fi fost otrăvit de serviciile ruse de securitate, acuzații respinse categoric de Moscova.
Kara-Murza este acum în arest preventiv, fiind acuzat, conform noilor legi adoptate la opt zile după începerea invaziei Ucrainei din 24 februarie, că ar fi răspândit informații false despre forțele armate ale Rusiei.
„Este nevoie de un curaj incredibil în Rusia de astăzi pentru a fi împotriva puterii ”, a declarat Tiny Kox, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, într-un comunicat.
„Astăzi, Kara-Murza dă dovadă de acest curaj din celula sa de închisoare”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Cel puțin 11 morți în Ucraina, în urma atacurilor rusești cu rachete și drone
În Ucraina, numărul morților în urma atacurilor rusești cu rachete de luni dimineață se ridică la cel puțin 11, a informat Serviciului ucrainean pentru starea de urgență. Numai la Kiev, numărul morților este estimat la cel puți 8 persoane.
Numărul răniților a crescut la 64, au mai anunțat autoritățile ucrainene.
Rusia a lansat luni dimineață un atac masiv cu rachete de croazieră și drone asupra mai multor orașe ucrainene, ca reacție la distrugerea parțială a podului de peste strâmtoarea Kerci, în urma exploziei de sâmbătă a unui camion capcană.
Luni, la ședința Consiliului rus de Securitate, președintele Vladimir Putin a spus că „o astfel de crimă nu poate fi lăsată fără răspuns”, susținând că planul bombardamentelor masive aparține Ministerului Apărării.
În timp, Crucea Roșie și-a întrerupt temporar operațiunile în Ucraina din motive de securitate, relatează Reuters.
Consiliul norvegian pentru Refugiați a anunțat și el că sistează temporar activitatea din motive de securitate.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Putin: „Răspunsul Rusiei va fi dur”
Președintele Vladimir Putin a avertizat că răspunsul Rusiei va fi „dur” dacă se vor comite „noi acte de terorism pe teritoriul nostru”, referite directă la atacul asupra podului spre Crimeea, distrus parțial la sfârșitul săptămânii de explozia unui camion capcană, un atac calificat de Putin drept „act terorist”.
Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată abuziv de Rusia în 2014, iar podul peste strâmtoarea Kerci a fost inaugurat în 2018 și joacă un rol cheie în aprovizionarea trupelor rusești aflate în sudul Ucrainei.
Președintele Putin a proferat noile amenințări în cursul unei reuniuni a Consiliului rus de Securitate, transmisă în direct la televiziunea rusă de stat.
Cu doar câteva ore mai devreme, cel puțin 13 orașe ucrainene au fost lovite de rachete și drone rusești, la o oră de maxim trafic matinal. Iată mesajul președintelui ucrainean Zolodimir Zelenski după atacul rusesc:
În remarcile televizate, Putin a acuzat din nou Ucraina pentru atacul asupra Podului Kerci, descriindu-l drept „un act de terorism”. Și a susținut că valul de rachete de croazieră lansat luni dimineață asupra mai multor orașe ucrainene, începând cu Kiev-ul, ar fi țintit infrastructura energetică, militară și de comunicații a Ucrainei, ca răzbunare pentru atacul asupra podului.
Oficialitățile ucrainene, dar și corespondenții internaționali aflați în Ucraina relatează însă că au fost lovite multe ținte civile, între care și un loc de joacă pentru copii la Kiev, fără nici o relevanță militară.
La București, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a informat că una din rachete a căzut la cam 850 de metri de ambasada României la Kiev. Într-un mesaj pe Twitter, el a condamnat „atacul rusesc cu rachete îndreptat împotriva unor ținte civile, o încălcare gravă a regulilor internaționale, soldată cu pierderi de vieți omenești”.
Petroliștii se alătură protestelor iraniene
Peste 1000 de lucrători de la uzinele petrochimice Bushehr și Damavand s-au alăturat protestelor din Iran.
Manifestanții revoltați de moartea unei tinere reținute de poliția moralității pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar au continuat să sfideze amenințările cu reprimarea violentă a disidenței.
Potrivit informațiilor Radio Farda, pe 10 octombrie, petroliștii au blocat drumurile de acces și au scandat sloganuri precum „Moarte dictatorului!” în fața numeroaselor trupe de securitate din apropiere.
S-au înregistrat în ultimele zile greve ale muncitorilor în mai multe orașe din țară, în special în zonele cu populație kurdă semnificativă, acolo unde protestele publice au fost inițial cele mai puternice atunci când s-a răspândit vestea că Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit la 16 septembrie, la trei zile după ce a fost ridicată în capitală de poliția iraniană pentru moralitate pentru că ar fi purtat „incorect” un hijab.
Grupul Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, afirmă că cel puțin 92 de protestatari au fost uciși de forțele de securitate, deși alte grupuri citează cifre de 160 de morți sau mai mult, alături de alte sute de răniți și mii de persoane arestate.
Inexplicabilă pană de curent pe o insulă din apropierea scurgerilor din conductele Nord Stream
O pană de curent inexplicabilă a afectat o insulă din Danemarca, aflată în apropierea locului în care a avut loc un presupus „sabotaj” asupra conductelor de gaz Nord Stream.
Operatorul de electricitate Energinet a anunțat pe 10 octombrie că investighează cauza penei de curent de pe insula Bornholm, cădere de curent care ar putea fi cauzată de o problemă legată de un cablu subacvatic.
Întreruperea survine la două săptămâni după ce au fost descoperite patru scurgeri majore de gaze în conductele Nord Stream, chiar în largul insulei Bornholm. Conductele, care leagă Rusia de Germania, au fost atribuite unor detonări subacvatice cauzate probabil de un „sabotaj”.
Occidentul și-a concentrat suspiciunile asupra Rusiei, care este blocată într-un război energetic cu Europa din cauza măsurilor de izolare a Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina. Kremlinul a respins orice responsabilitate pentru scurgeri și a acuzat la rândul său Occidentul de sabotarea conductelor.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Ministrul german de externe cere sancțiuni împotriva Iranului din cauza reprimării protestelor
Ministrul german de externe a cerut Uniunii Europene să impună noi sancțiuni Iranului pentru ceea ce a descris ca fiind represiunea brutală a Teheranului împotriva protestatarilor antiguvernamentali din mai multe orașe iraniene.
Conform cotidianului Bild am Sonntag, Annalena Baerbock afirmă că „cei care bat femei și fete pe stradă, arestează arbitrar de pe stradă oameni care nu vor altceva decât să trăiască liber și îi condamnă la moarte se află de partea greșită a istoriei”.
Baerbock a declarat, fără a cita pe cineva anume, că „ne vom asigura că UE va impune interdicții de intrare în UE celor responsabili de această represiune brutală și le va îngheța activele în UE”. „Le transmitem oamenilor din Iran: Suntem și rămânem alături de voi”.
Revoltele și violențele mătură orașele Iranului în ultimele săptămâni. Protestatarii sunt furioși din cauza morții unei tinere arestate de poliția moralității pentru încălcarea codului vestimentar și continuă să sfideze avertismentele oficialilor cu privire la aplicarea unor pedepse dure pentru a stopa tulburările.
Șeful securității cibernetice din Germania, pe punctul de a fi concediat pentru legături cu Rusia
În Germania, șeful agenției naționale pentru securitate cibernetica ( Bundesamtes für Sicherheit in der Informationstechnik – BSI) este pe punctul de a fi concediat, după ce au apărut informații că ar fi avut contacte cu serviciile ruse de informații, au declarat surse guvernamentale pentru DPA și alte agenții internaționale.
Ministerul de Interne a spus că „ia în serios rapoartele” și că „le investighează”.
Vineri seară, într-una din emisiunile de satiră politică ale canalului public de televiziune ZDF, s-a făcut dezvăluirea că Arne Schönbohm a fondat și condus până în 2016 o asociație privată de securitate cibernetică din care făcea partea și firma Protelion GmbH, desprinsă dintr-o firma rusească cu legături directe cu Serviciul Federal de Securitate, FSB.
Protelion produce programe pentru securitate cibernetică, dar cel puțin unul din produsele firmei, programul de securitate „ViPNet”, conceput pentru a proteja împotriva atacurilor hackerilor străini, vine de la o companie FSB din Rusia.
Întrebat de redacția ZDF, agenția națională pentru securitate cibernetică (BSI) nu a putut spune dacă programul respectiv este folosit și în ministerele germane.
Trei rachete de croazieră rusești contra Ucrainei au violat spațiul aerian al R. Moldova
Trei rachete de croazieră ale armatei ruse contra Ucrainei au survolat teritoriul Republicii Moldova, anunță într-un comunicat de presă ministerul apărării.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului apărării, Maria Aramă, a spus Europei Libere că este vorba de trei rachete de croazieră lansate de pe nave maritime.
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian cu „sisteme specializate”, a mai spus Aramă.
Un comunicat al ministerului de externe sugerează că rachetele trase de pe navele militare ruse amplasate în Marea Neagră au avut ținte în Ucraina și au tranzitat teritoriul R. Moldova în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca.
Potrivit autorităților, rachetele „prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile”.
Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la ministerul moldovean de externe „pentru a solicita explicații părții ruse în legătură cu lansarea a 3 rachete de croazieră de pe navele militare ruse”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Zelenski vorbește de „morți și răniți” după ce Ucraina a fost atacată cu rachete
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se înregistrează morți și răniți în exploziile care au zguduit orașe din Ucraina pe 10 octombrie și a acuzat Rusia că încearcă să șteargă țara sa „de pe fața pământului”.
Capitala ucraineană, Kiev, a fost zguduită de un val de explozii, iar serviciile de urgență au anunțat că mai multe persoane au fost ucise și rănite în explozii. Informații despre explozii au venit și din alte orașe ucrainene - Dnipro, Lvov și Ternopil - potrivit presei ucrainene. „Încearcă să ne distrugă și să ne șteargă de pe fața pământului... să ne distrugă oamenii care dorm acasă în (orașul) Zaporojie. Ucideți oamenii care merg la muncă în Dnipro și Kiev", a declarat Zelenskiy pe aplicația de mesagerie Telegram. „Alarmele aeriene nu se potolesc în toată Ucraina. Sunt rachete care lovesc. Din păcate, există morți și răniți”.
„Lașii luptă împotriva locurilor de joacă, a copiilor și a oamenilor", a scris Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale, pe rețelele de socializare. „Acesta este un alt semnal pentru lumea civilizată că problema rusă trebuie rezolvată prin forță.” Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că rachetele au lovit „infrastructura critică” din capitala Ucrainei.
Exploziile par să vizeze părțile mai apropiate de centrul Kievului în comparație cu loviturile rusești asupra orașului de la începutul războiului. Guvernatorul regiunii Lvov din vestul Ucrainei a declarat că bombardamentele au vizat infrastructura critică, inclusiv instalații energetice, în întreaga regiune.
Loviturile din întreaga Ucraină au avut loc după ce însuși președintele rus Vladimir Putin a acuzat serviciile secrete ucrainene, fără a furniza nicio dovadă, de atacul recent asupra podului de 18 kilometri care leagă Crimeea anexată de Moscova de Rusia continentală, numindu-l un „act de terorism”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Natalia Gavrilița discută la Baku despre importul de gaze din Azerbaidjan
Prim-ministra Natalia Gavrilița efectuează, în perioada 10-12 octombrie, o vizită oficială în Azerbaidjan, unde va discuta despre posibilitatea ca R. Moldova să importe gaze naturale din această țară.
Potrivit unui comunicat al guvernului, Natalia Gavrilița se va întâlni cu președintele azer, Ilham Aliyev, președinta parlamentului de la Baku, Sahiba Gafarova, și cu omologul său, Ali Asadov. Oficialii vor discuta despre extinderea colaborării în mai multe domenii importante, fortificarea cooperării în sectorul energetic și perspectivele importului de gaze naturale din Azerbaidjan.
De asemenea, prim-ministra va participa la ședința Comisiei interguvernamentale moldo-azere și la Forumul bilateral al oamenilor de afaceri.
Gazprom a redus în octombrie cu 30% livrările de gaze naturale către R. Moldova, prețul de achiziție fiind de 1.031 dolari pentru o mie de metri cubi. Din cauza că R. Moldova întârzie achitarea avansurilor pentru gazul primit, Moscova amenință cu sistarea livrărilor.
Pericol nuclear. Papa Francisc îndeamnă lumea „să învețe din istorie”
Reflectând asupra războiului din Ucraina, papa Francisc a îndemnat lumea să învețe din istorie cu privire la amenințarea războiului nuclear și să aleagă calea păcii, în timp ce a deplâns, de asemenea, situația dificilă a ucrainenilor forțați să fugă din acest conflict.
„Nu putem uita pericolul războiului nuclear care amenința lumea la acea vreme”, a spus Francisc în timpul unei slujbe în Piața Sfântul Petru, pe 9 octombrie, referindu-se la anii Războiului Rece din anii 1960.
„De ce să nu învățăm din istorie? Chiar și în acea perioadă au existat conflicte și tensiuni uriașe, dar s-a ales calea păcii”, a spus Francisc, în vârstă de 85 de ani. El le-a cerut celor prezenți să își amintească de situația dificilă a ucrainenilor care fug de război, despre care a spus că „ne provoacă mari suferințe”.
Papa a evitat în cea mai mare parte a timpului să atace direct Rusia de la invazia neprovocată din 24 februarie a Ucrainei, dar vorbește din ce în ce mai mult împotriva morții și distrugerilor provocate de război și a crizei refugiaților aferente.
Poliția a ridicat corturile protestatarilor care blocaseră bulevardul central
Poliția a intervenit în dimineața zilei de luni, 10 octombrie, și a ridicat cu forța corturile instalate de participanții la protestele organizate de Partidul Șor pe bulevardul Șefan cel Mare, în fața președinției, cu o zi mai devreme. Traficul a fost reluat.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției(IGP), Partidul Șor ar fi instalat ilegal corturile pe bulevard, blocând circulația în centrul capitalei. Într-o reacție imediată, Partidul Șor a spus că „organizatorii manifestației au notificat primăria, așa cum prevede legislația, și protestau în mod pașnic”.
Blocarea bulevardului central a fost subiect de dispută între primăria capitalei și poliție. Pe de o parte, IGP susținea că primăria trebuie să sisteze protestele din centrul capitalei, pe motiv că autoritățile locale sunt responsabile de ordinea în oraș și de buna desfășurare a evenimentelor publice. Pe de altă parte, primarul Ion Ceban declara că primăria nu a dat autorizație pentru blocarea drumului, iar poliția ar fi trebuit să reacționeze imediat.
În replică, Ceban a blocat, luni dimineață, cu mașinile primăriei și artera principală a orașului, bulevardul Ștefan cel Mare, porțiunea din fața primăriei.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a spus că primarul a „încălcat flagrant” Codului Contravențional și riscă o amendă de până la 90 de unități convenționale și/sau privarea dreptului de a-și ocupa funcția de la trei luni până la un an. La rândul său, Ceban spusese că va achita personal amenda pentru această încălcare.
Poliția spune că, de la începutul desfășurării întrunirilor Partidului Șor, din 18 septembrie, a înregistrat mai multe contravenții și infracțiuni comise de protestatari. Doar în data de 9 octombrie poliția ar fi constatat peste 45 de încălcări admise de către participanții la protestul Partidului Șor.
La sfârșitul săptămânii trecute, Poliția a anunțat că a cerut instanței de judecată să oblige autoritățile locale să sisteze protestele Partidului Șor din centrul capitalei.
Kârgâzstanul anulează exercițiile CSTO planificate
Autoritățile de la Bișkek au anunțat că anulează exercițiile militare ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Moscova, care urmau să aibă loc în Kârgâzstan în această săptămână.
Exercițiile „Frăția Indestructibilă-2022” erau programate pentru perioada 10-14 octombrie și urmau să includă personal militar din toate cele șase state membre ale CSTO - Belarus, Rusia, Kârgâzstan, Tadjikistan, Kazahstan și Armenia - precum și din alte cinci state, inclusiv Serbia, Siria și Uzbekistan. Nu a fost oferit niciun motiv pentru anularea anunțată la 9 octombrie.
În septembrie, armata kârgâză a fost implicat în ciocniri mortale cu Tadjikistanul, alt membru CSTO, de-a lungul graniței dintre cele două țări, după care a cerut CSTO să joace un rol activ în rezolvarea disputei. Se pare că legislatorii kârgâzi s-au opus ca Tadjikistanului să i se permită să participe la exerciții.
Alianța CSTO se aseamănă în mare măsură cu NATO, având ca principiu că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Exercițiile CSTO din Kazahstan s-au încheiat la 8 octombrie, după care participanții urmau să se îndrepte spre Kârgâzstan. Ei se vor întoarce acum în țările lor de origine.
Opoziția reia protestele de stradă în entitatea sârbă din Bosnia
Mii de susținători ai opoziției din Republica Srpska, entitatea sârbă a Bosniei-Herțegovina, au revenit în stradă pentru a protesta față de rezultatele recentelor alegeri prezidențiale, acuzând fraude și cerând renumărarea voturilor.
Partidul Progresului Democratic (PDP), Partidul Democrat Sârb, (SDS) și Lista pentru Justiție și Ordine cer renumărarea voturilor pentru președinte, pe fondul unor rapoarte privind zeci de nereguli electorale. Partidele de opoziție din Republica Srpska, una dintre cele două entități ale Bosniei-Herțegovina, afirmă că Jelena Trivic (PDP), candidatul pe care l-au susținut, l-a învins în alegerile din 2 octombrie pe liderul naționalist de lungă durată Milorad Dodik.
Potrivit rezultatelor numărate până în prezent de Comisia Electorală Centrală, Dodik, din partea Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), a obținut aproximativ 281 000 de voturi în cursa pentru funcția de președinte al entității iar Trivic aproximativ 252 000 de voturi. Rezultatele finale ale alegerilor nu au fost încă anunțate. Invocând neregulile raportate, autoritățile electorale centrale din Sarajevo au ordonat desigilarea urnelor și renumărarea voturilor de la aproximativ 1000 de secții de votare înainte de a stabili rezultatul final.
Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, a fost cel mai influent politician din Republica Srpska timp de ani de zile. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Statele Unite și Marea Britanie l-au sancționat pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară.
Primarul capitalei a blocat bulevardul central ca să dea o replică guvernului
Edilul Chișinăului, Ion Ceban, a blocat, luni dimineață, cu mașinile primăriei artera principală a orașului, bulevardul Ștefan cel Mare, pentru a da o replică guvernului și poliției, care au cerut autorităților locale să deblocheze porțiunea închisă de protestatari.
În mesajul video filmat de pe carosabilul din fața primăriei, primarul a acuzat guvernarea PAS că minte atunci când încearcă să învinuiască primăria că a autorizat manifestațiile organizate de Partidul Șor în fața parlamentului și a președinției și că nu a intervenit duminică, atunci când protestatarii au blocat strada, instalând corturi.
Ceban a ținut să spună că primăria nu a emis o autorizație în acest sens și, respectiv, nu are ce să retragă. El a anunțat că a trimis un demers în adresa guvernului și a Ministerului de Interne, prin care somează autoritățile centrale să deblocheze artera principală a orașului.
„Ați asigurat cu tot efectivul organelor de drept desfășurarea paradei homosexualilor și nu ați cerut permisiunea primăriei, atunci când nu a fost autorizație. Din informațiile pe care le-am recepționat, ați cheltuit 4 milioane de lei pentru această operațiune”, a scris primarul în demers.
Între timp, traficul în tot orașului a fost îngreunat. Ceban a spus că va achita personal amenda pentru această încălcare și și-a cerut scuze de la locuitorii Chișinăului.
La sfârșitul săptămânii, Poliția a anunțat că a cerut instanței de judecată să oblige autoritățile locale să sisteze protestele din centru, după ce a înregistrat circa 40 de încălcări și a trimis șase sesizări la primărie.
Zelenski condamnă „terorismul de stat” al Rusiei care continuă bombardamentele în Zaporojie
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că cel mai recent atac al Rusiei asupra unor obiective civile din orașul Zaporojie din sudul Ucrainei, în urma căruia au murit 14 persoane și alte zei, inclusiv copii, au fost rănite, a fost un act de „terorism la nivel de stat” care a dovedit că este imposibil de negociat cu Rusia.
„Terorismul constant împotriva populației civile este respingerea evidentă a Rusiei de a purta negocieri reale”, a spus Zelenskiy într-un mesaj video la sfârșitul zilei de 9 octombrie. „Terorismul la nivel de stat este una dintre cele mai grave crime internaționale.”
Oficialii ucraineni din Zaporojie spuneau că nouă rachete lansate de forțele rusești în cursul nopții au ucis 14 persoane și au rănit 70 de persoane, inclusiv 11 copii în două blocuri și zeci de case din oraș.
Peste noapte, noi bombardamente rusești asupra Zaporojie au distrus o clădire de apartamente, provocând răniți, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Staruh în dimineața zilei de 10 octombrie.
Centrala nucleară Zaporojie, aflată în apropiere, este situată la sud-vest de oraș, pe un teritoriu pe care Moscova l-a confiscat la începutul războiului.
„A fost o lovitură deliberată. Cel care a dat ordinul și cei care l-au executat știau unde să lovească”, a declarat Zelenski în mesajul său video. Declarația lui Zelenski a venit la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a acuzat serviciile secrete ucrainene pentru atacul recent asupra podului de 18 kilometri care leagă Crimeea anexată de Moscova de Rusia continentală, numindu-l un „act de terorism”. Fără a oferi dovezi, Putin și șeful Comitetului de Investigații al Rusiei au pus atacul asupra podului peste strâmtoarea Kerci pe seama forțelor speciale ucrainene.
Forțele rusești au bombardat, de asemenea, orașul Nikolaev, în sudul Ucrainei, în cursul nopții, lansând 10 rachete S-300, a anunțat șeful administrației militare regionale din Nikolaev, Vitali Kim.
Cu toate acestea, Kim a scris pe Telegram că „potrivit datelor preliminare, nu există victime”.
Forțele ucrainene au continuat să obțină victorii în cadrul unei contraofensive din sud și nord-est care durează de câteva săptămâni, determinând forțele rusești să se retragă în multe zone.
Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar de sud al Ucrainei, a declarat pe 9 octombrie că „de la începutul contraofensivei, au fost eliberați peste 1.170 de kilometri pătrați pe axa Herson”.
„Se luptă în continuare pentru consolidarea teritoriului, pentru curățarea acestuia și pentru desfășurarea operațiunilor de stabilizare, deoarece așezările în care intrăm conțin multe surprize lăsate de ocupanți”, a declarat ea pentru televiziunea ucraineană.
Ministerul britanic al Apărării a declarat în actualizarea sa zilnică de informații din 10 octombrie că „forțele ucrainene” continuă să exercite presiune asupra forțelor ruse atât în nord-est, cât și în regiunea Herson, în sud".
Cu toate acestea, serviciile de informații britanice au declarat că Moscova continuă să considere prioritare operațiunile în estul Ucrainei, în principal în jurul Bahmut, în regiunea Donețk, unde forțele rusești sunt pe punctul să pătrundă în orașul care a suferit pagube considerabile în urma bombardamentelor.
Pierderile rusești au continuat după ce Moscova a anunțat luna trecută că anexează regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, deținute parțial de forțele rusești. Pe 8 octombrie, autoritățile impuse de Rusia în regiunea Herson au declarat că se confruntă cu „o perioadă dificilă” și au autorizat o evacuare parțială în fața contraofensivei ucrainene.
După ce ceea ce oficialii ruși au numit „un atac cu camion-capcană” a distrus o bandă a secțiunii de autostradă a podului din Crimeea și a avariat secțiunea feroviară, Moscova a făcut schimbări la comanda efortului său de război în Ucraina și la securitatea infrastructurii-cheie din Crimeea, Putin punând FSB - succesorul KGB-ului din epoca sovietică - la conducerea operațiunilor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va prezida o reuniune cu Consiliul său de Securitate la Moscova pe 10 octombrie.
Mai multe explozii au zguduit Kievul
Mai multe explozii au lovit centrul capitalei Ucrainei, Kiev, la începutul zilei de 10 octombrie,a declarat primarul Vitali Klitschko.
"Mai multe explozii în cartierul Șevcienskivskiy -- în centrul capitalei", a declarat Klitschko pe aplicația de mesagerie Telegram. „Detalii mai târziu”, a mai adăugat el.
Nu există deocamdată informații privind victimele.
În jurul orei locale 8.15 , au avut loc explozii puternice, au declarat jurnaliști și martori, alarmele aeriene sunând în oraș cu mai mult de o oră înainte de explozii.
Exploziile păreau să fi fost rezultatul unor lovituri de rachete, au declarat martorii.
La alegerile prezidențiale din Austria nu va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin (sondaje)
Președintele austriac Alexander Van der Bellen, fiul unor imigranți din Uniunea Sovietică, a evitat un al doilea tur de scrutin și se îndreaptă spre realegere, potrivit proiecțiilor de vot.
Televiziunea publică ORF a estimat, la scurt timp după închiderea ultimelor secții de votare la 9 octombrie, că liberalul Van der Bellen va câștiga cu aproximativ 54,6% din voturi. Cel mai apropiat rival al său, candidatul de extremă-dreapta al Partidului Libertății, Walter Rosenkranz, ar urma să obțină puțin sub 19 procente.
Van der Bellen, în vârstă de 78 de ani, reprezintă Partidul Verde din Austria. De asemenea, el a fost susținut de toate partidele parlamentare din Austria, în afară de Partidul Libertății, formațiunea naționalistă de dreapta a lui Rosenkranz.
Van der Bellen - căruia i se spune și „Sașa” - s-a născut la Viena, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dintr-un tată rus aristocrat și o mamă estoniană care a fugit din Uniunea Sovietică în timpul anilor de represiune ai dictaturii lui I. V. Stalin. Sosirea Armatei Roșii, un an mai târziu, a forțat familia să fugă în sudul statului Tirol, care a fost cuprins în zona de ocupație franceză după război.
La urne s-au prezentat aproape 6,4 milioane de alegători care au votat pentru această funcție, în mare parte ceremonială, care are un mandat de șase ani.
Autoritățile impuse de Rusia plănuiesc o evacuare majoră în regiunea Herson
Autoritățile impuse de Rusia în regiunea Herson, ocupată parțial și recent anexată în sudul Ucrainei, spun că se confruntă cu "o perioadă dificilă" și au autorizat o evacuare parțială a regiunii în fața unei contraofensive majore a forțelor ucrainene.
Vladimir Saldo, liderul instalat de Rusia în Herson, a declarat pe Telegram, că regiunile rusești Krasnodar și Stavropol sunt pregătite să primească copii și adulți din regiunea Herson. Șeful adjunct al regiunii, Kirill Stremousov, numit de Moscova, a declarat pentru agenția rusă RIA Novosti că copiii mici, părinții lor și persoanele în vârstă ar putea fi relocați în două regiuni din sudul Rusiei, deoarece zona Herson se pregătește „pentru o perioadă dificilă”.
La începutul săptămânii trecută, Stremousov le transmitea rezidenților că nu există niciun motiv de panică: „Artileria și avioanele noastre de luptă lovesc forțele inamice care intră pe teritoriul suveran al Rusiei”.
Rusia a declarat că anexează regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, chiar dacă forțele sale sunt împinse înapoi în multe zone. Occidentul a condamnat anexările ilegale, spunând că acestea nu vor fi niciodată recunoscute, și i-a sancționat drastic pe cei implicați.
În contraofensiva sa, Ucraina a înregistrat victorii importante în nord-estul țării. Progresele au fost mai lente în sud, dar forțele Kievului au respins trupele de ocupație rusești în regiunea Herson, cu scopul de a recuceri, în cele din urmă, strategicul oraș-port Herson.
Putin dă vina pe serviciile speciale ucrainene pentru explozia podului din Crimeea
Președintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că explozia masivă care a avariat un pod crucial care leagă Crimeea ocupată de Rusia de partea continentală a Rusiei a fost un act „terorist” organizat de serviciile speciale ucrainene.
„Nu există nicio îndoială. Acesta este un act de terorism care vizează distrugerea unei infrastructuri civile de importanță critică”, a declarat Putin într-o înregistrare video pe canalul Telegram al Kremlinului pe 9 octombrie, fără a oferi detalii sau dovezi. „Acest lucru a fost conceput, realizat și ordonat de serviciile speciale ucrainene”, a spus el.
Comentariile lui Putin au fost făcute după ce s-a întâlnit cu Aleksandr Bastrikin, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, pentru a discuta concluziile unei anchete privind explozia și incendiul din 8 octombrie de pe podul de 19 kilometri din Crimeea, în valoare de 3,6 miliarde de dolari.
Bastrikin susține că operațiunile serviciilor speciale ucrainene au fost asistate de cetățeni din Rusia și din alte țări, afirmând că un camion suspectat de atentat a fost, printre altele, în Bulgaria, Georgia, Armenia și regiunea rusă Osetia de Nord și Krasnodar.
Scafandrii ruși au început să examineze podul și să determine cauza exploziei.
Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia care a făcut ca un tronson din secțiunea de autostradă a podului să cadă în strâmtoarea Kerci și a avariat secțiunea de cale ferată. Dar explozia a devenit un impuls major pentru moralul soldaților și civililor ucraineni și o lovitură umilitoare pentru prestigiul lui Putin.
Podul, construit de Rusia după confiscarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, este considerat o rută-cheie pentru aprovizionarea teritoriului și pentru susținerea forțelor rusești care luptă în sudul Ucrainei. De asemenea, podul a fost folosit de Kremlin ca un simbol al controlului asupra Crimeei.
Coreea de Nord lansează încă două rachete balistice
Coreea de Nord a lansat încă două rachete balistice, în cea de-a șaptea lansare din ultimele două săptămâni. Două rachete balistice au aterizat în Marea Japoniei pe 9 octombrie, potrivit armatei sud-coreene. Într-o declarație, șeful Statului Major al Seulului a calificat lansările drept o „gravă provocare”.
Paza de coastă japoneză a declarat că proiectilele au aterizat în afara zonei economice exclusive a Japoniei, iar un înalt oficial din domeniul apărării a afirmat că una sau ambele rachete ar fi putut fi lansate de pe un submarin.
Lansările au avut loc la câteva ore după ce forțele americane și sud-coreene au încheiat o manevră navală comună care a inclus un portavion cu propulsie nucleară.
Administrația Națională de Dezvoltare Aerospațială din Coreea de Nord a justificat recentele lansări de rachete, susținând că acestea sunt măsuri de autoapărare împotriva Statelor Unite. Pyongyang-ul afirmă că lansările nu reprezintă o amenințare pentru vecinii țării.
Pe 4 octombrie, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică cu traiectorie deasupra Japoniei, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Statele Unite și Japonia au condamnat în comun această lansare.
17 civili uciși într-un atac rusesc la Zaporojie
O oficialitate de rang înalt din orașul ucrainean Zaporojie spune că cel puțin 17 oameni au fost uciși de un atac cu rachete lansat de ruși noaptea trecută.
Potrivit secretarului Consiliului orășenesc Anatoli Kurtev, cinci case au fost distruse și cam 40 avariate în orașul din partea controlată de ucraineni a regiunii cu același nume.
11 oameni au fost uciși pe 6 octombrie într-un atac similar.
Atacul de duminică vine după explozia care a distrus sâmbătă o parte a podului peste strâmtoarea Kerci.
După ce explozia unui camion care a distrus o parte din șoseaua și lini aferată a podului, Moscova a făcut schimbări la comanda efortului său de război și a securității infrastructurii din Crimeea.
Într-o contra-ofensivă lansată pe 6 septembrie, forțele ucrainene au eliberat zone importante din teritoriile ocupate de ruși în estul și sudul Ucrainei, chiar în cele patru regiuni anexate oficial de Moscova după referendumuri false.
Pe 7 octombrie, președintele Ucrainei Volodimit Zelenski a făcut un nou bilanț al câștigurilor armatei ucrainene în lupta contra ocupanților ruși, spunând că militarii au recucerit în ultima săptămână mai mult de 770 de kilometri pătrați de teritoriu și 29 de municipalități.
Londra: Explozia de la Kerci va avea un impact semnificativ asupra capacității militare a Moscovei
Pagubele de la Podul Kerci sunt examinate de scafandri ruși, la o zi după ce această cale de aprovizionare vitală pentru Rusia a fost distrusă de ceea ce pare să fi fost un camion-capcană. Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia de pe 8 octombrie, care a distrus o parte a șoselei și a căii ferate.
Podul, construit după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, este considerat o rută de aprovizionare cheie pentru trupele rusești care luptă în sudul Ucrainei.
Agențiile ruse de știri îl citează pe guvernatorul numit de ruși în Crimeea Serghei Aksionov cu declarația că „situația e controlabilă, e neplăcut, dar nu fatal”.
Între timp, în obișnuitul său buletin cotidian, serviciul de informații al ministerului Apărării de la Londra spune că nu se cunoaște deocamdată amploarea daunelor cauzate de explozie la linia ferată, dar orice întrerupere a capacității de transport va avea cu siguranță un impact asupra capacității deja slăbite a Moscovei de a-și susține forțele din sudul Ucrainei.
Linia ferată fusese deschisă pentru transportul de marfă abia în iunie 2020, d-a s-a dovedit crucială pentru trimiterea de vehicule militare grele în sudul Ucrainei în timpul invaziei.
Ministerul britanic al Apărării consideră că e foarte posibil ca incidentul să-l fi afectat mult pe președintele rus Vladimir Putin: a venit la câteva ore după ce el a împlinit 70 de ani; el personal a sponsorizat și inaugurat podul, iar firma constructoare îi aparține unui prieten din copilărie al lui Putin, Arkadi Rotenberg. Iar în ultimele luni, fostul bodyguard al lui Putin, acum comandant la Gărzii Naționale din Rusia, Viktor Zolatov, dădea asigurări publice cu privire la securitatea podului.
Kievul, care a înaintat în ultimele săptămâni considerabil în teritoriile ocupate de armata rusă, le-a cerut forțelor ruse să părăsească peninsula Crimeea.
Luna trecută, Moscova a anexat patru regiuni ucrainene pe care le controlează parțial în estul și sudul Ucrainei, după ce a fost obligată să-și retragă în fața contra-ofensivei ucrainene,
Nu e clar cine e în spatele exploziei de sâmbătă și dacă a fost vorba cu adevărat de un camion.
Autoritățile ucrainene susțin că tirul care ar fi transportat bomba venea din regiunea Krasnodar a Rusiei.
