Ştiri
Prin decizia autorităților (CSE), Moldovagaz este împrumutată cu peste 1 miliard de lei
Comisia pentru Situații Excepționale a decis că Energocom va acorda companiei Moldovagaz un împrumut de peste un miliard de lei (1.050 de milioane MDL) pentru a achita spre Gazprom consumul de gaze pentru septembrie și avansul pe octombrie.
Ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a precizat într-o postare pe Telegram, că acest împrumut se face fără acordul prealabil al consiliilor de administrație sau al adunărilor generale ale celor două companii, iar Moldovagaz va garanta împrumutul cu sistemul de transport al gazelor, Moldovatransgaz, dacă datoria nu este plătită la data scadentă de 1 mai 2023, cu o dobândă de 21,5%, egală cu rata de bază a Băncii Naționale.
În acest fel, argumentează Spînu în postarea sa, guvernul vrea să garanteze securitatea energetică a țării, pentru că financiar cel puțin, Gazprom nu ar avea nici nu motiv să sisteze eventual livrarea de gaze spre R. Moldova.
Banii vor fi debursați joi, 20 octombrie, după semnarea acordurilor de împrumut și gajare a Moldovatransgaz, a mai precizat Spînu.
Directorul general al companiei Moldovagaz, Vadim Ceban a scris la rândul său pe Telegram că datorită împrumutului de peste un miliard de lei, „Moldovagaz va putea achita integral datoria actuală către (...) Gazprom, evitând în același timp să rămână fără numerar”.
La începutul lunii octombrie, Gazprom avertiza că va sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova, „în cazul încălcării obligațiunii privind achitarea gazului până la 20 octombrie 2022”.
Moldovagaz este o companie pe acțiuni, în care Gazprom deține majoritatea de 50%, în timp ce R. Moldova este acționar minoritar, cu 33,5%.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus livrările în R. Moldova cu 30%.
Pe 17 octombrie, autoritățile separatiste de la Tiraspol anunțau , printr-un comunicat de presă, că Gazprom ar fi decis să limiteze livrările de gaze în regiunea transnistreană cu 30% în luna octombrie și cu 40% - în noiembrie, comparativ cu aceleași perioade din anii precedenți, creând un deficit de 36 și, respectiv, 55 de milioane de metri cubi de gaze.
În consecință, Tiraspolul a decis să reducă gazul livrat marilor întreprinderi din regiune, inclusiv centralei termoelectrice de la Cuciurgan, care asigură 60% din consumul de electricitate pe malul drept.
Cifra de 40% pentru noiembrie, cu care operează autoritățile separatiste, nu a fost confirmată oficial de Chișinău, dar a mărit și mai mult temerile că Gazprom ar putea sista total livrările de gaze spre R. Moldova.
Ajutor de 3.000 de lei, bugetarilor cu salarii mai mici de 15.000 de lei
Guvernul R. Moldova a aprobat miercuri, 19 octombrie, decizia privind oferirea unor alocații prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul 2022.
Decizia se referă la angajații din sectorul public cu salarii mai mici de 15 mii de lei. Nu este clar câte persoane exact vor beneficia de acest ajutor unic de trei mii de lei.
Se cunoaște însă că guvernul va cheltui pentru această decizie aproximativ 437 de milioane de lei, ceea ce ar înseamna că peste 140.000 de persoane ar trebui să beneficieze de ajutorul unic în valoare de trei mii de lei.
Potrivit statisticilor oficiale, din cei peste 700.000 de angajați din R. Moldova, puțin sub 300.000 lucrează la stat.
Potrivit legii, plățile unice cu caracter excepțional nu sunt supuse impozitării.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat „poporului ucrainean”
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost decernat miercuri poporului ucrainean, în onoarea rezistenței împotriva invaziei Rusiei.
Premiul, acordat anual de Parlamentul European, vine cu o sumă de 50.000 de euro, care va fi distribuită mai multor organizații ale societății civile ucrainene.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, numit după cunoscutul disident sovietic Andrei Saharov, este acordat din 1988 persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.
Anul acesta și Premiul Nobel pentru Pace a stat sub semnul invaziei ruse din Ucraina. A fost acordat activistului belarus Ales Bialiațki, grupului rus pentru drepturile omului Memorial și Centrului pentru libertăți civile din Ucraina.
„Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a precizat Comitetul Nobel norvegian în citația sa. „ Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.”
Finlanda vrea să întărească cu ziduri părți din frontiera cu Rusia
Principalele partide politice din Finlanda au căzut de acord ca părți din granița cu Rusia să fie întărite cu ziduri. „Trebuie să fim siguri că putem controla situația la graniță”, a declarat premierul Sanna Marin după o întrevedere cu liderii partidelor, precizând că în scurt timp se va lansa un proiect pilot, care va fi prezentat în Parlament până la sfârșitul anului.
Este vorba de construirea unei mici secțiuni de zid în sud-estul țării, care ar trebui să ofere mai multe informații cu privire la condițiile și costurile proiectului, a mai spus Sanna Marin. Poliția de frontieră finlandeză propune ca zidul să fie ridicat de-a lungul a 130 până la 260 de kilometri din granița finlandezo-rusă.
Guvernul finlandez este din ce în ce mai îngrijorat de înmulțirea trecerilor ilegale ale frontierei estice, lungă de peste 1.300 de kilometri. Numărul acestora a crescut simțitor după ce în Rusia s-a decretat mobilizare parțială pentru frontul din Ucraina.
Ilan Șor refuză să-și ceară scuze de la Maia Sandu, cum îl obligă instanța
Liderul Partidului Șor, deputatul Ilan Șor refuză să-i prezinte scuze publice președintei Maia Sandu pentru defăimare, așa cum l-au obligat magistrații Curții de Apel Chișinău.
„Eu, Ilan Șor, declar pe propria răspundere că voi respecta o decizie luată de justiția capturată de guvernarea PAS doar atunci când Maia Sandu își va vedea ceafa fără oglindă”, a scris pe Facebook deputatul fugar.
Curtea de Apel Chișinău a mențin în vigoare hotărârea primei instanțe care îl obligase pe Ilan Șor să dezmintă public informațiile precum că Maia Sandu ar fi primit bani în plic de la ex-premierul Vlad Filat. În plus, Șor ar trebui să-i achite președintei despăgubiri de 50.000 de lei.
În iunie 2018, Ilan Șor a scris în câteva postări pe Facebook că, pe vremea când era ministră a educației, Maia Sandu ar fi primit plicuri cu bani de la premierul de atunci, Vlad Filat, înainte ca guvernul să aloce cea de-a doua tranșă celor trei bănci devalizate.
„Trebuie să înțelegi: știu cât de mult ți-a plătit Filat în plic în fiecare lună, ca surplus la salariu. Anume eu am fost cel care punea banii în plic înainte ca el să ți-i transmită”, spunea Șor în una din postări.
Maia Sandu a negat că ar fi primit vreodată bani de la Vlad Filat și s-a plâns la Judecătoria Chișinău, iar instanța a decis, în 2021, că aceste aserțiuni publice i-ar afectat grav imaginea, că ar fi false și defăimătoare.
Putin decretează legea marțială în cele patru regiuni ucrainene anexate abuziv de Moscova
Președintele rus Vladimir Putin a decretat miercuri legea marțială în cele patru regiuni anexate abuziv recent de Moscova, și a dat noi puteri în caz de urgență guvernatorilor din toate regiunile Rusiei, relatează agenția Associated Press.
Putin n-a spus ce măsuri anume se vor lua sub legea marțială, dar a precizat că ea va intra în vigoare începând de joi. Decretul lui dă forțelor de poliție trei zile ca să înainteze propuneri specifice și ordonă crearea unor forțe de apărare teritorială în cele patru regiuni anexate.
„Lucrăm la îndeplinirea unor foarte dificile sarcini pe termen lung, pentru a asigura securitatea Rusiei și un viitor sigur, pentru a ne apăra poporul”, a spus liderul de la Kremlin într-o declarație televizată la începutul unei ședințe a Consiliului rus de Securitate.
Se așteaptă ca decizia lui Putin de impune legea marțială în regiunile anexate abuziv Donețk, Herson, Luhansk și Zaprojie să fie ratificată rapid de Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus.
Potrivit agenției Associated Press, proiectul de lege în acest sens dă de înțeles că ar putea fi vorba de restricții de circulație și în privința adunărilor publice, o cenzură mai aspră și o mai mare autoritate dată poliției.
Putin nu a dat detalii despre noile puteri acordate șefilor regiunilor ruse prin decretului său, mărginindu-se la a spune că având în vedere situația actuală el crede necesar ca guvernatorilor din toate regiunile Rusiei să li se acorde prerogative în plus.
Președintele rus a ordonat de asemenea crearea unei Comisii de coordonare pentru a spori interacțiunea diversele agenții guvernamentale ruse în abordarea luptelor din Ucraina, pe care el continuă să le numească „operațiune militară specială”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că decretul lui Putin nu are în vedere închiderea granițelor Rusiei, relatează agenția de știri de stat RIA-Novosti, citată de Associated Press.
Mii de oameni încep să fie evacuați din Herson
La Herson, în sudul Ucrainei, a început evacuarea civililor. Liderul regiunii, instalat de Rusia, Vladimir Saldo a anunțat că 5.000 de persoane au plecat deja din regiune și că în următoarele șase zile vor fi evacuate între 50.000-60.000 de persoane. Va fi evacuată și toată administrația instalată de Moscova în orașul Herson, a mai spus Saldo
Herson a fost primul oraș mare cucerit de forțele ruse la începutul invaziei din Ucraina, în februarie. În ultimele săptămâni însă, armata ucraineană a recucerit mult teren pierdut în regiunea Herson, a înaintat până la 30 de kilometri spre sud în lungul râului Nipru, amenințând să încercuiască și izoleze trupele ruse.
Evacuarea forțată sau deportarea populației civile de către o putere ocupantă din teritoriul aflat sub controlul său este considerată crimă de război.
Kievul a acuzat Rusia pe 19 octombrie evacuarea este „un spectacol de propagandă”, menit să-i sperie pe locuitorii din Herson și să inducă ideea că armata ucraineană s-ar pregăti să bombardeze orașul.
„Rușii încearcă să sperie oamenii din Herson cu mesaje false despre bombardarea orașului de către armata noastră și organizează un spectacol de propagandă cu evacuare”, a scris Andri Iermak, șeful biroului președintelui ucrainean, pe Telegram.
Între timp, președintele Vladimir Putin a anunțat că la Herson și în celelalte trei regiuni ucrainene anexate abuziv de Rusia pe 30 septembrie, se impune legea marțială. Este vorba de Donțek, Luhansk, Zaporojie și Herson. În peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, s-a limitat libertatea de deplasare a locuitorilor, la fel ca în alte opt regiuni rusești, din apropierea graniței cu Ucraina.
În timp ce începe evacuarea civililor din sud, armata rusă continuă să lovească masiv cu rachete și drone kamikaze/sinucigașe orașele ucrainene, țintind în primul rând infrastructura energetică și de comunicații. Se estimează că o treime din centralele electrice din țară au fost avariate.
HRW: torturarea prizonierilor din Izium, Ucraina - parte a politicii ruse
Torturarea periodică a prizonierilor de către forțele ruse și subordonații lor, în cele șase luni de ocupație a orașului Izium din estul Ucrainei, a făcut parte a unei „politici și a unui plan”, a afirmat organizația Human Rights Watch (HRW) pe 19 octombrie.
Orașul Izium, din regiunea Harkov, a fost ocupat de trupele ruse după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina în luna februarie, și a fost eliberat de forțele ucrainene luna trecută.
După eliberare, în apropierea orașului a fost găsită o groapă comună de unde au fost exhumate câteva sute de cadavre, între care 30 aveau urme de tortură.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
„Forțele ruse și cei care operau sub comanda lor îi torturau periodic pe cei luați prizonieri în timpul celor șase luni de ocupație la Izium”, spune HRW în declarația dată publicității miercuri.
HRW a intervievat mai mult de 100 de supraviețuitori care au relatat cum au fost torturați cu șocuri electrice, cu metoda prosopului cu apă, bătăi severe, amenințări cu arma la tâmplă, sau fiind forțați să rămână ore întregi în poziții incomode.
Supraviețuitorii au identificat cel puțin șapte locuri în Izium, între care două școli, unde au fost deținuți și supuși abuzurilor de către soldații ruși.
„Violența extremă și abuzurile nu au fost incidente întâmplătoare la Izium. Multe victime ne-au împărtășit mărturii credibile despre experiențe de tortură similare în timpul interogatoriilor în facilități aflate sub controlul trupelor ruse și al subordonaților lor, indicând că acest tratament a făcut parte dintr-o politică și dintr-un plan”, se mai spune în raportul HRW de pe 19 octombrie.
Von der Leyen: atacurile asupra infrastructurii Ucrainei sunt crime de război
Atacurile cu rachete și cu drone asupra centralelor electrice și a altor infrastructuri civile din Ucraina sunt „acte de pură teroare”, care echivalează cu crime de război, a declarat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pe 19 octombrie.
„Ieri am văzut din nou atacuri ale Rusiei contra infrastructurii civile. Asta marchează un nou capitol într-un război deja foarte crud. Acestea sunt crime de război”, a spus von der Leyen într-un discurs rostit la Parlamentul European.
Pentru mai mult de o săptămână, Rusia a lovit în mod repetat ținte civile și de infrastructură în toată Ucraina, ucigând zeci de oameni și scoțând din funcțiune aproape o treime din centralele electrice ale țării, lăsând fără curent electric mai mult de 1.000 de orașe și sate.
„Atacurile deliberate asupra infrastructurii civile, cu scopul clar de a lăsa bărbați, femei și copii fără apă, electricitate și căldură înainte de venirea iernii, toate acestea sunt acte de pură teroare și trebuie să le numim ca atare”, a mai spus Ursula von der Leyen, care a reiterat sprijinul acordat Ucrainei de Uniunea Europeană „pentru cât timp va fi nevoie”.
Ce salarii vor primi cadrele medicale după majorările de 10%
Începând cu luna noiembrie, lucrătorii medicali vor ridica salarii mai mari, după ce guvernul a operat modificări la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medicale publice. Majorările vor oscila între 300 și 3.000 de lei.
Guvernul promite o mărire de 10% pentru medici și de 5,5% pentru directori și vicedirectori, pentru care din Fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală vor fi alocate 216,4 milioane de lei, până la finele anului curent.
Un medic de familie, cu o vechime în muncă de până la 10 ani, va avea o mărire de salariu cu puțin peste 1.000 de lei și va ridica 12.610 lei. Cei cu peste 20 de ani de experiență vor avea un spor de 1.300 de lei și vor primi 14.850 de lei.
Medicii de pe ambulanță, cu o vechime de până la 10 ani, vor avea un salariu de 10.070 de lei, cu 900 de lei mai mult, iar cei cu peste 20 de ani – 12.110 lei, cu 1.100 de lei în plus.
Chirurgii, endoscopiștii și medicii anesteziologi-reumatologi din spitalele republicane, municipale și regionale, cu o vechime în muncă de până la 10 ani, vor ridica un salariu de 12.110 lei, cu 1.100 de lei mai mult decât până acum. Cei cu peste 20 de ani de experiență vor lua cu 1.350 de lei mai mult, adică 14.850 de lei.
Aceiași specialiști din spitalele raionale, cu o vechime de până la 10 ani, vor ridica după majorare 10.850 de lei, cu 1.700 de lei mai mult. Cei cu peste 20 de ani de stagiu vor avea un salariu cu 2.940 mai mare – 13.300 de lei.
Psihiatrii și narcologii, cu până la 10 ani de muncă, vor avea o leafă cu puțin peste 1.000 de lei mai mare (12.500 de lei) și cei cu peste 20 de ani de experiență cu puțin peste 1.300 de lei (14.520 de lei).
Medicii morfopatologi, ftiziopneumologi, cei responsabili de prelevarea și procesarea organelor și cei din serviciul de medicină nucleară, cu o vechime de până la 10 ani, vor avea cu 1.470 de lei mai mult la salariu (16.130 de lei). Cei cu peste 20 de ani de experiență - cu 1.650 mai mult decât ridicau anterior (18.150 de lei).
Asistenții medicilor de familie, cu până la 10 ani de experiență, vor primi 7.460 de lei pe lună, în comparație cu 6.780 cât aveau până acum, cei cu peste 20 de ani de experiență - 8.820 de lei, cu 800 de lei mai mult.
Salariile directorilor și vicedirectorilor spitalelor va oscila între 13.540 și 27.060 de lei, în funcție de de volumul mijloacelor acumulate de spital anual.
În același timp, salariul personalului medical inferior va crește în medie cu 300 de lei și va fi între 4.220 și 5.080 de lei.
Moldova se împrumută de la BERD pentru a construi gunoiști regionale
Cabinetul de miniștri întrunit miercuri, 19 octombrie, la Ungheni a decis să inițieze negocieri pentru un împrumut în valoare de 25 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru un proiect de gestionare a deșeurilor solide în trei regiuni.
Prima regiune în care va fi implementat proiectul, din anul 2023, cuprinde raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. O altă regiune include raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița și Briceni, iar cea de-a treia: raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia și Găgăuzia.
Banii vor fi folosiți pentru construcția depozitelor regionale, a stațiilor de sortare, de compostare și de transfer, pentru procurarea transportului, containerelor și tomberoanelor, dar și pentru lichidarea gunoiștilor neautorizate.
Anterior, R. Moldova a mai împrumutat pentru acest proiect 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții și a primit un grant de 5,6 milioane euro din partea Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est.
Ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, demis pentru comentariile despre uciderea rușilor
Ucraina l-a demis pe ambasadorul său în Kazahstan, Petro Vrublevski, din cauza comentariilor sale din august despre uciderea rușilor.
Site-ul prezidențial informează că președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret pe 18 octombrie pentru a-l demite oficial pe ambasador, care s-a aflat în centrul unui scandal după ce a declarat într-un interviu cu cunoscutul blogger kazah Dias Kuzairov că „cu cât mai mulți ruși ucidem acum, cu atât mai puțini dintre ei vor trebui să ucidă copiii noștri în viitor”.
Moscova și organizațiile rusești din Kazahstan au cerut oficialilor de la Astana să îl expulzeze pe diplomat pentru controversata sa declarație, dar autoritățile kazahe au refuzat, cerând totuși Kievului să îl înlocuiască.
Zelenski nu a numit deocamdată un înlocuitor. Kazahstanul, care s-a aliniat ca aliat economic al Rusiei, nu a condamnat oficial agresiunea militară a Moscovei împotriva Ucrainei de când a fost lansată la sfârșitul lunii februarie.
Atacurile aeriene au întrerupt curentul electric în mai multe regiuni ucrainene
Loviturile cu rachete rusești, atacurile cu drone și bombardamentele asupra utilităților energetice au lăsat mai multe sate, orașe și comune ucrainene fără energie electrică pe 19 octombrie, au declarat autoritățile. După mai bine de o săptămână de atacuri aeriene aproape o treime din centralele electrice din Ucraina au fost distruse și peste 1000 de localități au rămas fără energie electrică.
Bombardamentele rusești au întrerupt curentul electric și apa în unele părți din Enerhodar, în regiunea Zaporojie, a spus Dmitro Orlov, primarul orașului din sudul țării, situat în apropierea centralei nucleare Zaporojie, care a fost un punct fierbinte al conflictului de aproape opt luni.
De asemenea, o centrală electrică din Krivoi Rog, un oraș din sudul și centrul Ucrainei, a fost grav avariată de bombardamentele rusești, lăsând sate, orașe și un cartier al orașului fără electricitate, spune guvernatorul regional.
Forțele rusești au țintit, din nou, regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei cu drone kamikaze, la începutul zilei de 19 octombrie. Comandamentul de sud al armatei ucrainene a declarat pe 19 octombrie că trupele sale au doborât 12 drone în cursul nopții.
În discursul său de aseară, președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat din nou pe ucraineni să facă depună eforturi pentrupentru economisirea energie.
Îngrijorări pentru soarta unei alpiniste iraniene care a concurat „din greșeală” fără hijab
Campioana iraniană la escaladă Elnaz Rekabi spune că a concurat din greșeală fără hijab, la o competiție internațională din Coreea de Sud,.
Organizațiile pentru drepturile omului sunt îngrijorate pentru siguranța ei, după ce mulți au spus că faptul că nu a purtat hijabul este un semn că ea îi susține protestatarii care au ieșit în stradă în Iran din cauza morții unei tinere reținute pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător acest văl.
Rekabi, care s-a clasat pe locul al patrulea la Campionatele Asiei, a dispărut timp de câteva ore după concurs. Tânăra în vârstă de 33 de ani a declarat pe 18 octombrie într-o postare pe Instagram că a concurat fără hijab, obligatoriu pentru femeile iraniene care ies în public, „din cauza unei programări proaste și a unei convocării neașteptate pentru mine la escaladă”. „Am avut din neatenție o problemă cu acoperământul meu”, a spus ea, adăugând că se va întoarce în Iran cu echipa „conform programului stabilit”.
Nu se știe dacă Rekabi a făcut postarea în mod liber și fără să fi fost presată de oficialii iranieni. Controversa survine după o lună de tulburări în Iran - una dintre cele mai profunde provocări la adresa regimului islamic de la revoluția din 1979 - declanșată de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, după ce a fost reținută de poliție pentru că ar fi încălcat regulile hijabului.
O elevă iraniană, bătută pentru că a refuzat să cânte un cântec care îl laudă pe ayatollah, a murit
O fată în vârstă de 16 ani bătută de forțele de securitate din orașul Ardabil din nord-vestul Iranului pentru că a refuzat să cânte un imn pro-regim a murit din cauza rănilor suferite.
Consiliul de coordonare a sindicatelor profesorilor din Iran a confirmat într-o postare pe Telegram că Asra Panahi a murit în urma raidului efectuat de forțele de securitate la un liceu de fete din Ardabil, la 13 octombrie. Potrivit consiliului, autoritățile din Ardabil au dus elevele de la liceul Shahed la o demonstrație pro-guvernamentală și le-au cerut să cânte un imn care îl laudă pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei.
După ce elevii s-au împotrivit, forțele de securitate i-au atacat pe elevi și i-au bătut pe mulți dintre ei. Zece dintre ei au fost duși într-un loc necunoscut de către forțele de securitate, în timp ce alți șapte au fost răniți. Se pare că Panahi a murit la spital la 14 octombrie. Oficialii iranieni au negat că forțele de securitate guvernamentale i-au bătut pe elevi.
Iranul a fost zguduit de tulburări de la moartea, la 16 septembrie, a lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător hijabul (vălul islamic trebuie să acopere tot părul femeilor). Guvernul a organizat mai multe contramitinguri pentru a încerca să-i reprime pe contestatari. De asemenea, a lansat o serie de razii prin școli, arestând violent elevii, în special elevele.
Blogger tadjik, condamnat la închisoare pe baza unor acuzații considerate nefondate
Un cunoscut blogger tadjik, Daleri Imomali, cunoscut pentru articolele sale critice la adresa guvernului, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru acuzații pe care organizațiile pentru drepturile omului le consideră nefondate.
Avocatul lui Imomali, Sadullo Qayumzoda, a spus la RFE/RL pe 18 octombrie că bloggerul a fost condamnat cu o zi mai devreme. Rudele bloggerului au declarat că instanța a dispus, de asemenea, ca Imomali să plătească o amendă considerabilă. Nu există alte detalii, deoarece procesul care a început la 7 octombrie s-a desfășurat cu ușile închise în incinta unui centru de detenție din Dușanbe.
Pe 12 octombrie, acuzarea a cerut tribunalului districtual Shohmansur să îl condamne pe Imomali sub acuzațiile de antreprenoriat ilegal, denunț fals premeditat și cooperare cu un grup terorist. Apoi a solicitat instanței să îl condamne la 10 ani și jumătate de închisoare. Imomali a pledat vinovat la acuzația de antreprenoriat ilegal, dar a respins celelalte două acuzații.
Cunoscut pentru articolele sale critice la adresa guvernului, Imomali a fost reținut împreună cu un cunoscut jurnalist, Abdullo Ghurbati, la 15 iunie. Ghurbati a fost condamnat la 4 octombrie la 7 ani și jumătate de închisoare fiind acuzat de insulte publice la adresa unei autorități, agresiune minoră asupra unei autorități și participare la activitățile unui grup extremist. Ghurbati a pledat nevinovat la toate cele trei acuzații.
Au fost descoperite găuri extinse în conductele Nord Stream
„Explozii puternice” au lăsat găuri în conductele Nord Stream, au declarat anchetatorii, care încearcă să afle dacă cele patru scurgeri descoperite luna trecută au fost produse de acte deliberate de sabotaj.
În condițiile în care Europa este deja îngrijorată cu privire la aprovizionarea cu energie în această iarnă, pe fondul reducerilor de aprovizionare din partea Rusiei, care duce un război împotriva Ucrainei, liderii mondiali - inclusiv din Rusia - au calificat avariile drept sabotaj.
Pe 18 octombrie, poliția din Copenhaga a declarat că investighează pagubele împreună cu Serviciul de Securitate și Informații din Danemarca, după ce seismologii din țară au declarat că au înregistrat unde de șoc cu magnitudinea de 2,3 grade - diferite de cele observate în timpul cutremurelor - în apropierea scurgerilor.
„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfășura cooperarea internațională cu, de exemplu, Suedia și Germania, deoarece depinde de mai mulți factori”, a declarat Poliția din Copenhaga într-un comunicat.
Anchetatorii suedezi au declarat deja că au găsit două găuri în conductă. Pe 18 octombrie, cotidianul suedez Expressen a publicat o înregistrare video și fotografii care arată fragmente de metal și o conductă larg deschisă, cu cel puțin 50 de metri lipsă, pe fundul Mării Baltice.
Apelul lui Navalnîi împotriva condamnărilor pentru fraudă și sfidare a legii a fost respins
O curte de apel din Moscova a respins demersul politicianului de opoziție încarcerat Aleksei Navalnîi de a obține anularea sentinței de nouă ani de închisoare la care a fost condamnat pentru fraudă financiară și sfidare a instanței.
A doua curte de apel de jurisdicție comună din capitala rusă a pronunțat decizia la 18 octombrie. Navalnîi, care a luat parte la audiere printr-o legătură video dintr-o colonie penală, și echipa sa de apărare au insistat asupra faptului că verdictul și sentința pronunțate în martie împotriva criticului deschis al Kremlinului, în timp ce acesta ispășea deja o altă pedeapsă cu închisoarea dintr-un caz separat, sunt ilegale și ar trebui anulate.
Tribunalul districtual Lefortovo din Moscova a pronunțat sentința de nouă ani la 22 martie, după ce l-a găsit vinovat de deturnare de fonduri și sfidare a instanței, acuzații pe care el și susținătorii săi le-au respins în mod repetat ca fiind motivate politic. Navalnîi a fost arestat în ianuarie anul trecut, la sosirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat pentru un atac toxicologic cu ceea ce laboratoarele europene au definit ca fiind un agent neurotoxic de tip sovietic.
El a primit atunci o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare pentru că a încălcat termenii unei eliberări condiționate anterioare din cauza convalescenței sale în străinătate. Condamnarea inițială a fost considerată de mulți observatori independenți ca fiind un caz inventat și motivat politic.
Raport ONU: Rusia, responsabilă de crime de război în Ucraina
Un raport al ONU publicat la 18 octombrie afirmă că forțele rusești au fost responsabile pentru „marea majoritate” a încălcărilor drepturilor omului, inclusiv pentru crime de război, în patru regiuni din Ucraina în primele săptămâni de război.
Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a documentat evenimentele din regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumi din nordul Ucrainei la sfârșitul lunii februarie și în martie 2022. Comisia a constatat că forțele rusești au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze și au atacat civilii care încercau să fugă.
Comisia „a găsit motive rezonabile pentru a concluziona că o serie de crime de război, încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional au fost comise în Ucraina”, a afirmat Consiliul ONU pentru Drepturile Omului într-un comunicat de presă.
Comisia a documentat modele de execuții sumare, detenție ilegală, tortură, rele tratamente, violuri și alte violențe sexuale comise în zonele ocupate de trupele rusești în cele patru regiuni acoperite de raport, a precizat Consiliul pentru Drepturile Omului.
Consiliul a precizat că, deși forțele armate ruse au fost responsabile pentru „marea majoritate a încălcărilor identificate, forțele ucrainene au comis, de asemenea, încălcări ale dreptului umanitar internațional în unele cazuri, inclusiv două incidente care pot fi calificate drept crime de război”.
Autoritățile numite de Rusia au anunțat că populația civilă va fi evacuată din Herson
Guvernatorul numit de Rusia la conducerea regiunii ucrainene Herson a anunțat că populația civilă va fi evacuată dintr-o parte a regiunii, avertizând că se așteaptă o escaladare a ostilităților.
Pe 18 octombrie, Vladimir Saldo a anunțat o „strămutare organizată și treptată” a civililor din patru localități de pe malul drept al fluviului Nipru. „Am luat o decizie dificilă, dar corectă, de a anunța transferul organizat al populației civile din localitățile Berislav, Belozerski, Snigiriovski și Aleksandrovski pe malul stâng al Niprului”, a spus Saldo, adăugând că „acolo unde operează armata, nu există loc pentru civili”.
Localitățile numite de Saldo sunt situate pe malul drept al fluviului Nipru, unde trupele ucrainene au avansat în ultimele săptămâni. Comentariile personalității numite de Moscova au venit după ce noul comandant al forțelor rusești din Ucraina a recunoscut dificultățile întâmpinate de trupele rusești.
Generalul Serghei Surovikin a declarat pentru canalul de știri al televiziunii de stat Rossia-24 că situația poate fi descrisă ca fiind tensionată. Într-un interviu acordat la 18 octombrie, Surovikin a declarat că inamicul „încearcă în mod continuu să atace pozițiile trupelor rusești”. Surovikin a mai spus că armata rusă va asigura cu toții evacuarea în siguranță a persoanelor afectate de evacuarea parțială.
Cercetătorul rus acuzat că a mințit FBI în legătură cu un dosar al lui Trump, achitat
Un analist rus stabilit în SUA care a adunat informații pentru așa-numitul Dosar Steele, care susținea existența unor legături între campania prezidențială din 2016 a fostului președinte Donald Trump și Rusia, a fost achitat de acuzația că a mințit FBI.
Pe 18 octombrie, un juriu din Alexandria, Virginia, l-a găsit pe Igor Dancenko - un cercetător privat care a fost sursa principală pentru dosarul cu acuzații privind legăturile lui Trump cu Rusia - nevinovat de faptul că ar fi mințit FBI în legătură cu locul de unde și-a obținut informațiile.
Verdictul este o nouă lovitură pentru avocatul special John Durham. Acesta începuse din 2019 să revizuiască ancheta FBI care analiza dacă, în 2016, biroul de campanie al lui Trump a colaborat cu Rusia.
Până în prezent, nicio persoană acuzată de avocatul special nu a ajuns la închisoare și doar un singur angajat al guvernului a pledat vinovat pentru o infracțiune penală. Durham a refuzat să comenteze în timp ce ieșea din sala de judecată.
El a susținut că Dancenko i-a indus în eroare pe oficialii FBI care l-au întrebat despre sursele sale, după ce agenția a stabilit că cercetătorul era persoana anonimă din spatele unora dintre cele mai explozive acuzații despre Trump. Dancenko a fost principalul cercetător al fostului spion britanic Christopher Steele, care a pregătit dosarul pentru o firmă privată de investigații numită Fusion GPS.
Stoltenberg: NATO va trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană
Alianța Nord-Atlantică va trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană în zilele următoare, a anunțat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pe 18 octombrie, după ce atacurile rusești lansate acum mai mult de o săptămână au distrus aproape o treime din centralele electrice ale acestei țări.
Vorbind la o conferință pe teme de securitate la Berlin, Stoltenberg a spus că sistemele de apărare antiaeriană vor ajuta Ucraina să se apere, inclusiv contra dronelor iraniene, care au cauzat pierderi de vieți omenești și distrugeri după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri pe 10 octombrie.
Ceva mai devreme marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut cunoscut că atacurile de pe 18 octombrie au lovit zone rezidențiale și infrastructuri energetice la Kiev și în alte orașe din Ucraina.
El a spus pe Twitter că atacurile din ultima săptămână au cauzat masive pene de curent în toată Ucraina, și a afirmat că „nu mai e loc de negociere” cu președintele rus Vladimir Putin.
Cel puțin 15 morți în urma prăbușirii unui avion militar rus în regiunea Krasnodar
În Rusia, numărul morților ca urmare a prăbușirii unui avion militar în apropierea unei clădiri rezidențiale a crescut la cel puțin 15, au anunțat autoritățile ruse. Avionul, care era într-un zbor de antrenament, s-a prăbușit la scurt timp după decolare, dar piloții au reușit să se catapulteze.
Accidentul a avut loc în regiunea Krasnodar din sud-vestul Rusiei, iar autoritățile locale au declarat pe 18 octombrie că două persoane rănite cu o zi înainte, au decedat. Avionul a provocat o explozie și un incendiu de proporții într-un bloc de nouă etaje din Eisk, în regiunea de la granița cu peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014.
Piloții care au supraviețuit accidentului au relatat că accidentul a fost provocat de un incendiu la unul dintre motoarele avionului, în timpul decolării.
Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare sugerează că o explozie a urmat accidentului, iar o mare parte a blocului a luat foc. Autenticitatea videoclipurilor nu a putut fi verificată.
Comitetul de Investigații din Rusia a declarat că a deschis un dosar penal și a trimis anchetatori la fața locului.
Autoritățile din regiune au anunțat un doliu de trei zile în memoria victimelor accidentului.
Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu și se va afla sub control judiciar
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost eliberată din arestul la domiciliu și plasată sub control judiciar pentru 30 de zile, în urma unei decizii luate marți, 18 octombrie, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Deputata este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Avocații săi au declarat după ședință că nu a existat un temei pentru prelungirea arestului la domiciliu. Marina Tauber s-a declarat nevinovată, repetând că dosarul său ar fi o „comandă politică directă din partea președintei Maia Sandu”.
„Nu m-am eschivat niciodată de la anchetă și nu am dat vreun motiv ca să fiu ținută în arest”, a spus Tauber.
În fața judecătoriei, deputata a fost așteptată de susținătorii Partidului Șor și a ținut un discurs în fața lor, îndemnându-i să iasă la proteste.
Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară și a fost reținută pe 21 iulie pentru 72 de ore. Pe 23 iulie, ea a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr.13 din Chișinău, iar pe 14 septembrie – în arest la domiciliu.
CE propune un ajutor de 40 de miliarde de euro pentru compensarea facturilor la energie
Comisia Europeană propune să folosească 40 de miliarde de euro pentru a compensa costurile galopante pentru energie, pe care le vor avea de plătit la iarnă gospodăriile individuale, dar și întreprinderile. Suma propusă marți de Comisia Europeană este cam o cincime din pachetul de 200 de miliarde de euro decis recent de guvernul german pentru compensarea costurilor la energie și a inflației.
Scopul ajutorului european este de a sprijini în primul rând întreprinderile mici și mijlocii, amenințate de faliment și gospodăriile „vulnerabile”, sărace.
Banii ar trebui luați din resurse neutilizate pentru dezvoltarea regională în UE.
Compensațiile pentru energie sunt parte dintr-un pachet care mai include propunerea ca țările UE să cumpere împreună gaze, ceea ce ar întări poziția de negociere a Uniunii Europene. Propunerea este veche, din martie, dar nu s-a mai făcut nici un progres, multe țări membre fiind atunci convinse că singure ar putea negocia prețuri mai avantajoase, cum a fost cazul Ungariei cu Gazprom.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat marți la o conferință de presă: „Știm că cererea de energie a Europei este foarte mare. Este logic ca, în loc să se concureze reciproc, statele membre și companiile energetice să-și folosească puterea de cumpărare comună”.
În ultimele săptămâni, mai multe țări UE au cerut și plafonarea prețului de achiziție a gazului, mai ales din Rusia. Germania, Olanda și alte state membre se opun însă, de teamă că plafonarea ar putea submina securitatea aprovizionării. Von der Leyen se declarase deschisă ideii de plafonare a prețurilor, dar aceasta nu se regăsește în proiectul de marți, relatează DPA.
