Ştiri
Ministrul de externe ucrainean cere Iranului să nu mai furnizeze arme Rusiei
Șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba spune că i-a cerut omologului său iranian Hossein Amir-Abdollahian ca Iranul să nu mai trimită arme Rusiei.
Într-o postare pe Twitter, Kuleba a spus că într-o convorbire telefonică cu ministrul iranian de externe pe 28 octombrie „a solicitat ca Iranul să oprească imediat fluxul de arme folosite de Rusia ca să omoare civili și să distrugă infrastructura critică a Ucrainei”
Convorbirea telefonică a fost solicitată de partea iraniană.
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Rusia că a folosit drone de fabricație iraniană pentru a ataca centrale electrice și alte elemente de infrastructură, atacuri menite să-i lipsească pe ucraineni de căldura pentru iarnă.
Moscova și Teheranul resping aceste acuzații.
Ucraina spune că aproximativ o treime din centralele sale electrice au fost distruse de la lansarea de către Rusia a primului val de bombardamente asupra insfrastructurii ucrainene pe 10 octombrie.
Pagubele au determinat autoritățile de la Kiev să oprească din nou pe 28 octombrie curentul în și împrejurul orașelor mari
Moldovagaz are știri de la Gazprom despre gazele pentru noiembrie
Concernul rus Gazprom a „confirmat” ce volum de gaze va livra Republicii Moldova în luna noiembrie, a anunțat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban în seara de 28 octombrie într-o încercare de a aplana temerile privind o posibilă întrerupere a livrărilor de la 1 noiembrie.
Într-o postare pe canalul său din rețeaua Telegram, Ceban a spus că în confirmarea primită de la Moscova se spune că Gazprom va livra R. Moldova în luna noiembrie 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce reprezintă 171 de milioane de metri cubi de gaze.
Într-o postare anterioară, Ceban scria că, în luna noiembrie, malul drept al Nistrului consumă 115-120 de milioane de metri cubi. Astfel, volumul „confirmat” de Gazprom ar acoperi integral consumul malului drept al Nistrului și consumul integral sau parțial al celui stâng.
Nu este limpede care poate fi consumul malului stâng și cum, se împarte între cel al gospodăriilor casnice și al întreprinderilor industriale, inclusiv al centralei de la Cuciurgan (MGRES). Aceasta produce și cea mai mare parte a energiei electrice consumate în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului.
Anunțurile din 28 octombrie survin la câteva zile după ce autoritățile de la Chișinău s-au plâns că nu au primit vreun răspuns de la în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși au încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute pe acest subiect.
Șeful Moldovagaz, care este deținută în proporție de 65% de Gazprom, a mai informat că „prețul preliminar” al gazelor rusești pentru noiembrie va fi de 821,58 de dolari pentru o mie de metri cubi.
Este un preț mai mic decât cel pentru luna octombrie, de aproximativ 1031 de dolari pentru o mie de metri cubi, și mult mai mic decât cel pentru luna septembrie, de 1880 de dolari.
Potrivit contractului de import între Moldovagaz și Gazprom, formula de calculare a prețului se schimbă, la 1 octombrie, astfel încât prețul scade în perioada rece a anului când se consumă un volum de gaze naturale mai mare.
Chișinăul și Tiraspolul nu au ajuns la un numitor comun în problema energetică
Tiraspolul nu a acceptat propunerea Chișinăului ca autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului să-și coordoneze acțiunile pentru a raționaliza consumul de energie. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, după întrevederea negociatorilor în formatul 1+1, care a avut loc vineri, 28 octombrie, la sediul OSCE de la Tiraspol.
Într-o conferință de presă, Oleg Serebrian a declarat că, deși întrunirea nu a adus „rezultate palpabile” pe sectorul energetic, totuși lasă „încă loc speranțe că anumite lucruri pot fi făcute pentru a ușura povara crizei energetică”.
Potrivit lui Serebrian, grupurile de lucru de pe ambele maluri ale Nistrului ar urma să se întâlnească și săptămâna viitoare, pentru a discuta problema asigurării cu resurse energetice.
„A fost tangențial atins și subiectul evaluării în comun a riscurilor care pot apărea, din varii motive, a sistării importurilor de gaze naturale din Federația Rusă. În acest moment, din păcate, trebuie să luăm în considerare toate scenariile posibile, inclusiv cele mai proaste”, a spus vicepremierul.
Cele două părți au în continuare opinii diferite în privința importului de medicamente spre regiunea transnistreană. De asemenea, Chișinăul încă analizează datele pentru a decide dacă va prelungi autorizația de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița. Nici discuțiile privind subiectul bancar nu au adus vreun rezultat.
Totuși, spune Serebrian, dialogul cu Tiraspolul este un semnal pentru societate că, în pofida neînțelegerilor, negocierile continuă și pot fi găsite compromisuri pe anumite subiecte.
Pe 26 octombrie, Chișinăul a cerut o întrevedere cu Tiraspolul pentru a discuta despre gestionarea crizei energetice. Într-o primă reacție, negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus că este gata pentru o întâlnire în formatul 1+1, dar pentru a discuta despre „restricțiile ce vizează importul de medicamente, produse și sistemul bancar”. El a sugerat că, în ceea ce privește problema energetică, Chișinăul ar trebui să discute direct cu Rusia.
După ce concernul rus Gazprom a redus, în luna octombrie, cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova, autoritățile transnistrene au decis să limiteze consumul întreprinderilor mari, inclusiv al Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. Drept urmare, centrala a micșorat pachetul de curent furnizat malului drept, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică, acoperit, deocamdată, din achiziții din România, la un preț mai mare.
Ministra de Interne îi cere primarului să se adreseze în instanță pentru a interzice protestele Partidului Șor
Ministra de Interne, Ana Revenco, i-a solicitat, într-o postare pe Facebook, primarului Chișinăului, Ion Ceban, să se adreseze în instanța de judecată pentru a cere interzicerea protestelor organizate de Partidul Șor. În replică, Ion Ceban a afirmat că nu este în competența primăriei Chișinău să facă acest lucru.
Ministra susține că zilnic sunt înregistrate zeci de apeluri la 112 de la cetățeni „care sunt supuși presiunilor din partea celor care se numesc protestatari organizați de Partidul Şor”. De asemenea, ea spune că locuitorii capitalei se plâng de mai multe încălcări pe care le-ar comite protestatarii, cum ar fi „zgomotul excesiv, mizeria de pe străzi, care implică riscuri sanitare, orășeni și jurnaliști agresați, persoane în stare avansată de ebrietate, limbaj licențios”.
„Situația în capitală a ajuns la limita siguranței cetățenilor, de aceea chem cu insistență primăria Chișinău să solicite instanței de judecată interzicerea manifestațiilor organizate de fugarul penal Ilan Șor”, a scris Revenco.
La rândul său, Ion Ceban susține că acest lucru nu ține de competența primăriei. Primarul a făcut trimitere la dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale care stabilește că Poliția „poate îndepărta orice protest și fără implicarea organizatorului în cazul inacțiunii acestuia”. „Să nu caute doamna ministru să-i fac eu lucrările pe care trebuie să le realizeze dumneaei”, a spus Ceban.
Mai multe organizații neguvernamentale au condamnat acțiunile protestatarilor Partidului Șor, care au instalat, pe 26 octombrie, corturi pe pragul și în fața Procuraturii Generale, blocând astfel accesul în clădire. De asemenea, ONG-urile de media au solicitat, într-o declarație, organelor de drept să sancționeze protestatarii care au agresat fizic și verbal mai mulți jurnaliști.
Un comunicat al Poliției anunță că, vineri dimineață, mai mulți tineri protestatari au mutat pe carosabil corturile din fața Procuraturii Generale, blocând circulația. „În același timp, toți protestatarii au părăsit locul aflării în fața Procuraturii Generale, lăsând corturile abandonate și mizerie în preajmă. La întrebarea Poliției care este motivul părăsirii întrunirii, aceștia au răspuns că este o decizie colectivă”, precizează oamenii legii.
Elon Musk preia controlul asupra Twitter
Miliardarul Elon Musk a preluat controlul asupra platformei de socializare Twitter și a concediat directorii companiei, într-o mișcare care pune una dintre cele mai importante platforme de socializare în mâinile celui mai bogat om din lume.
În urma preluării, Musk a scris pe Twitter că „pasărea a fost eliberată”, făcând referire la logo-ul companiei care reprezintă o pasăre stilizată.
Musk i-a concediat imediat pe directorul general, Parag Agrawal, precum și pe directorul financiar, Ned Segal, și pe șeful departamentului de afaceri juridice și politici, Vijaya Gadde, relatează presa americană citând surse anonime. Agrawal s-a adresat anterior instanței pentru a-l obliga pe Musk să respecte termenii înțelegerii de care încercase să scape.
Preluarea a avut loc cu câteva ore înainte de termenul-limită stabilit de instanță pentru ca Musk să încheie acordul de achiziționare a rețelei de socializare. Musk a scris pe Twitter la începutul zilei că a cumpărat Twitter „pentru că este important pentru viitorul civilizației să avem o piață digitală comună, unde o gamă largă de convingeri pot fi dezbătute într-un mod sănătos”. Twitter nu a comentat până la această oră concedierea directorilor companiei.
Senatul kazah aprobă amnistierea participanților la protestele din ianuarie
Camera superioară a parlamentului kazah, Senatul, a aprobat un proiect de lege prin care se acordă amnistie în masă pentru sute de persoane acuzate și încarcerate în legătură cu protestele antiguvernamentale violente din ianuarie, care au făcut cel puțin 238 de victime.
Proiectul de lege aprobat de Senat la 27 octombrie trebuie să fie semnat de președintele Qasym-Zhomart Toqaev pentru a deveni lege. Potrivit textului proiectului de lege, amnistia va avea efecte asupra a peste 1500 de persoane care au fost arestate și inculpate pentru implicarea lor în protestele din 4-7 ianuarie, precum și în dispersarea manifestanților.
Cei care au comis infracțiuni minore vor fi eliberați și toate acuzațiile împotriva lor vor fi retrase, în timp ce celor care au fost condamnați pentru infracțiuni grave li se vor reduce pedepsele cu închisoarea la jumătate sau trei sferturi. Persoanele găsite vinovate de terorism, extremism, înaltă trădare, corupție și organizarea de tulburări publice nu vor beneficia de efectele amnistiei, se arată în proiectul de lege.
Toqaev anunțase planul de amnistie în masă la începutul lunii septembrie, în condițiile în care grupurile pentru drepturile omului și activiștii politici din această națiune din Asia Centrală au cerut o anchetă completă privind reprimarea sângeroasă a protestelor.
Ion Ceban cere explicații de la Ambasada SUA și îi dă în judecată pe premier și ministrul justiției
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că informațiile din raportul Departamentului Trezoreriei americane ce vizează Mișcarea Alternativă Națională sunt „false și eronate”. El cere Ambasadei SUA să vină, în cel mult 10 zile, cu explicații și probe în ceea ce privește faptul că partidul pe care l-a creat ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați Kremlinului.
Ion Ceban a anunțat vineri, 28 octombrie, într-o conferință de presă, că îi va acționa în judecată pe prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litivinenco, după ce aceștia au comentat sancțiunile americane, pomenind și Mișcarea Alternativă Națională. Primarul i-a acuzat de „declarații mincinoase și manipulatorii” și a menționat că, în cazul în care cei doi nu vor veni cu dezmințiri, va cere în instanță ca aceștia să măture Piața Marii Adunări Naționale timp de un an.
De asemenea, primarul susține că se va adresa Consiliului Audiovizualului, acuzând mai multe instituții media că ar fi scris materiale denigratoare la adresa lui și a formațiunii.
Natalia Gavrilița a declarat, pe 26 octombrie, într-o conferință de presă, că „în lista persoanelor sancționate de SUA sunt menționați și cei care au beneficiat de ajutor financiar ilegal în timpul campaniilor electorale, ajutor care fură, de fapt, voturile cetățenilor - Igor Dodon și Mișcarea Alternativă Națională”.
„Principalii în această listă sunt beneficiarii furtului miliardului, Plahotniuc și Șor, care au utilizat și utilizează resurse pentru a submina securitatea R. Moldova. Pe lângă acești criminali cu acte în regulă la nivel internațional, în lista sancțiunilor sunt incluse mai multe personaje care au încercat să falsifice alegerile municipale, prezidențiale, parlamentare, inclusiv unele grupuri de inițiativă pentru constituirea de partide chipurile de sorginte proeuropeană, dar care au fost finanțate de către serviciile secrete rusești”, a spus, tot atunci, Sergiu Litvinenco.
Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni Vlad Plahotniuc și Ilan Șor și a altor persoane și entități asociate lor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
În comunicatul de presă emis de instituție se menționează despre sprijinul oferit de consilieri politici de la Moscova pentru anumite partide și politicieni din Moldova, inclusiv pentru Mișcarea Alternativă Națională, lansată de Ion Ceban în luna august.
Departamentul de Stat al SUA, „dezgustat” de răpirea în Iran a trupului unui jurnalist RFE/RL
Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat dezgustul față de informațiile potrivit cărora corpul jurnalistului RFE/RL Reza Haghighatnejad a fost sechestrat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și a cerut autorităților iraniene să returneze imediat rămășițele lui Reza familiei sale.
„Suntem dezgustați de informațiile că IRGC a confiscat rămășițele lui Reza în timp ce erau repatriate în Iran pentru a fi înmormântate în orașul său natal Șiraz", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-o declarație din 27 octombrie, transmisă la Radio Farda, unde Haghighatnejad a lucrat din 2019 până la moartea sa.
Confiscarea trupului lui Haghighatnejad „subliniază măsura în care conducerea Iranului se teme de jurnaliștii care îi expun fărădelegile, chiar și după moartea lor”, a declarat purtătorul de cuvânt, făcând apel la autoritățile iraniene să elibereze imediat rămășițele lui Reza familiei sale.
Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a murit pe 17 octombrie la Spitalul Charite din Berlin, iar trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, cadavrul său a dispărut la sosire, pe fondul unor informații neconfirmate potrivit cărora agenți ai IRGC l-ar fi preluat și ascuns într-un loc necunoscut. Pe 27 octombrie, Beygumjan Raeisi, mama lui Haghighatnejad, a făcut o declarație video în care a afirmat că agenții de securitate iranieni au răpit cadavrul fiului ei.
Blinken: Utilizarea dronelor iraniene în Ucraina este „terifiantă”
Secretarul de stat american Antony Blinken afirmă că utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene în Ucraina este „terifiantă”, iar Statele Unite și aliații vor încerca să blocheze astfel de transporturi. Rusia a folosit dronele pentru „a ucide civili ucraineni și a distruge infrastructura pe care se bazează pentru electricitate, pentru apă, pentru căldură. Este îngrozitor”, a declarat Blinken la 27 octombrie, în timpul unei vizite la Ottawa.
El a declarat că Statele Unite și Canada „vor continua să coopereze cu aliații și partenerii noștri pentru a demasca, pentru a descuraja și pentru a contracara furnizarea de către Iran a acestor arme”.
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Moscova că a folosit drone de fabricație iraniană în atacurile asupra Ucrainei din ultimele săptămâni, afirmând că atacurile asupra centralelor electrice sunt concepute pentru a-i priva pe ucraineni de căldură pentru casele lor în iarna care se apropie. Moscova și Teheranul au negat acuzațiile.
Un deținut pe viață ar fi pornit incendiul de la Psihiatrie
Incendiul de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ar fi fost provocat de un bărbat condamnat la detenție pe viață, precizează Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă. Acesta ar fi convins și alți pacienți din aceeași secție și împreună ar fi dat foc la mai multe saltele și ar fi deteriorat camere video.
În secție erau internate, pentru supraveghere riguroasă, persoane care au comis infracțiuni grave. După ce ar fi incendiat bunurile, bărbatul ar fi amenințat că îi ia ostatici și că îi va omorî. Polițiștii au încercat să discute cu el, dar fără succes, de aceea au apelat la brigada cu destinație specială „Fulger”, care a evacuat persoanele din secție și le-a separat de presupusul instigator.
Incendiul a izbucnit joi, 27 octombrie, în jurul orei 04:00, la Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru. Potrivit poliției, 62 de pacienți s-ar fi baricadat la etajul doi și ar fi dat foc la saltele și mobilier. Contactat de Radio Europa Liberă, directorul instituției, Victor Furtună, a refuzat să ofere detalii, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a sesizat din oficiu și a anunțat că va efectua verificări. Ombudsmanul a creat o comisie de monitorizare, formată din angajații Oficiului Avocatului Poporului, membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii și reprezentanți ai ONG-urilor de profil.
Cazul este investigat de Poliție.
Ucraina susține că Moscova trimite întăriri la Herson, unde luptele se intensifică
Armata ucraineană afirmă că Rusia își adună trupe pe malul drept al fluviului Nipru, în timp ce ambele părți par să se pregătească pentru ceea ce ar putea fi o bătălie crucială pentru orașul Herson din sudul Ucrainei.
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat pe 28 octombrie că Moscova a trimis până la 1000 de soldați mobilizați recent pentru a compensa pierderile de personal suferite în urma contraofensivei ucrainene în curs de desfășurare în regiunea Kherson.
„Comandamentul forțelor de ocupație ruse, pentru a evita panica în rândul personalului, încearcă prin toate mijloacele să ascundă pierderile reale de militari... Există o întărire a grupului inamic pe malul drept al teritoriului ocupat temporar din regiunea Herson cu militari mobilizați în număr de până la 1000 de persoane", a declarat Statul Major General într-un comunicat în care se mai precizează că civilii au continuat să fie strămutați din orașul Herson de pe malul drept al Niprului pe malul stâng.
Ucraina a continuat ofensiva de recucerire a regiunii Herson și a capitalei regionale cu același nume, pe care forțele rusești le-au capturat în primele zile ale războiului. În regiunea estică Donețk, bombardamentele rusești au ucis patru locuitori locali, a declarat pe 28 octombrie Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare a regiunii.
Între timp, oficiali americani citați de Reuters și Associated Press au afirmat că Statele Unite pregătesc un nou pachet de asistență militară în valoare de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, pentru a susține contraofensiva acesteia împotriva forțelor rusești.
Șeful Moldovagaz nu exclude că Gazprom va opri livrările către Moldova
Președintele Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz Vadim Ceban nu exclude că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaze în luna noiembrie.
Ceban a declarat laconic pentru TASS, agenția oficială de la Moscova: „Eu nu exclud un asemenea scenariu”.
Vicepremierul pentru Infrastructură, Andrei Spînu, a spus la ședința guvernului din această săptămână că, deși a făcut mai multe încercări de a discuta cu responsabili ai Gazprom, nu a primit nici un răspuns, astfel încât nu există claritate în privința livrărilor de gaze rusești pentru luna noiembrie. Spînu a mai spus că autoritățile fac achiziții noi de volume suplimentare de gaze. Rezervele de gaze au ajuns la aproximativ 100 de milioane de metri cubi.
La aceeași ședință a Cabinetului de miniștri, premierul Natalia Gavrilița și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situația din sectorul energetic, spunând că „se întâmplă cele mai pesimiste scenarii” și că Republica Moldova se confruntă „cu mai multe probleme suprapuse concomitent.”
De la 1 octombrie, Gazprom a redus livrările de gaze către Moldova cu 30%. Acest fapt a condus la micșorarea de la 70% până la 27% a pachetului de energie electrică achiziționat de la Centrala de a Cuciurgan (MGRES).
În aceste zile, volumul cumpărat de malul drept de la MGRES nu acoperă nici jumătate din necesitățile malului drept. 35% din volume sunt acoperite din importurile din România. Asta după ce Ucraina a fost nevoită să întrerupă livrările de gaze către Moldova urmare a distrugerilor masive cauzate sectorului energetic în rezultatul atacurilor ruse.
Pe fondul unui deficit de energie, autoritățile moldovene au recomandat cetățenilor și agenților economici să economisească resursele energetice.
Bosnia-Herțegovina | Milorad Dodik, declarat câștigător al președinției după renumărarea voturilor
Comisia Electorală Centrală din Bosnia-Herțegovina l-a declarat pe Milorad Dodik câștigător al alegerilor pentru președinția entității sârbe a țării, Republika Srpska, după renumărarea voturilor exprimate la 2 octombrie.
Comisia a declarat la 27 octombrie că membrii săi au votat cu 6-1 pentru a aproba rezultatele renumărării voturilor, operațiune inițiată în urma sesizărilor privind integritatea procesului electoral, pe fondul suspiciunilor de fraudă electorală.
Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, a fost cel mai puternic politician din Republica Srpska timp de ani de zile. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Statele Unite și Marea Britanie i-au aplicat sancțiuni pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară. Renumărarea voturilor „a confirmat faptul că Milorad Dodik care reprezintă poporul sârb și care era în frunte... a rămas astfel cu cel mai mare număr de voturi”, a declarat Suad Arnautovic, președintele comisiei.
Procurorii și ofițerii de poliție au supravegheat renumărarea, care a avut loc la Sarajevo. MIlorad Dodik obiectase împootriva renumărării la Sarajevo, spunând că procesul electoral ar trebui să se întoarcă la Republika Srpska și că buletinele de vot nu ar trebui să mai fie numărate niciodată în capitala bosniacă.
ONU respinge acuzațiile Rusiei referitoare la activitatea americană cu arme biologice în Ucraina
Un oficial al Agenției pentru dezarmare a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și ambasadorul american la ONU au respins o plângere depusă de Rusia la Consiliul de Securitate al ONU prin care se cerea inițierea unei anchete privind „activitățile biologice militare” ale SUA în Ucraina.
Acuzația, formulată de Ministerul rus de Externe la 27 octombrie, este „o pură invenție fără nicio dovadă”, a declarat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield în fața Consiliului de Securitate. Ea a mai spus că a dorit să clarifice faptul că nici Ucraina și nici Statele Unite nu au un program de arme biologice.
Înaltul Reprezentant adjunct al ONU pentru afaceri de dezarmare, Adedeji Ebo, a răspuns și el la această întrebare, declarând în fața Consiliului de Securitate că ONU „nu are cunoștință” de niciun program de arme biologice în Ucraina. Ebo a precizat că predecesorul său, Izumi Nakamitsu, a informat Consiliul în martie și, din nou, în mai că ONU nu are cunoștință de astfel de programe de arme biologice. El a mai spus că Națiunile Unite nu au mandat sau capacitatea tehnică de a investiga afirmația.
Putin susține că ar fi luat partea Chișinăului la negocierile cu Gazprom
Președintele rus Vladimir Putin a spus că atunci când guvernul Moldovei a negociat cu Gazprom contractul livrărilor de gaze, el însuși ar fi luat partea Chișinăului, contrazicându-l pe șeful gigantului energetic, Alexei Miller.
Adresându-se în cadrul unui club de discuții pe teme de relații internaționale, joi, Putin și-a amintit că la negocierile cu reprezentanții guvernului moldovean, ținute în toamna anului 2021, Gazprom a adoptat o poziție pragmatică, de piață – relatează Ria Novosti.
„Partea moldoveană nu a fost de acord cu poziția Gazpromului și a insistat asupra prețurilor preferențiale. Gazprom a insistat. Apoi dl. Alexei Miller (șeful concernului) a venit la mine, mi-a explicat punctul lui de vedere și a declarat că acesta este cel corect. L-am rugat să iasă în întâmpinarea părții moldovene, ținând cont de posibilitățile economice, financiare, ale statului moldovean” – a declarat Putin.
El a mai spus că l-a întrebat pe Alexei Miller „ce sens are” să insiste asupra prețului de piață la gazele livrate moldovenilor, chiar dacă prețul este corect, devreme ce moldovenii nu-și permit să-l plătească. „Nu a fost de acord cu punctul de vedere, dar cred că a ascultat opinia mea” – a mai spus Putin.
În octombrie 2021, Moldova a semnat un nou contract cu Gazprom, care prevede printre altele prețuri diferențiate pentru sezonul rece și cel cald, la gaze, dar și obligația R. Moldova să achite plățile în avans, în mărime de 50%, până la data de 20 a fiecărei luni.
Tot potrivit termenilor contractului, preţul este stabilit în fiecare lună şi depinde de preţurile spot la gaze naturale şi petrol.
Remarcile lui Putin despre negocieri vin la puțin timp după ce vicepremierul moldovean Andrei Spînu declara miercuri că guvernul nu a primit niciun răspuns de la concernul rus Gazprom în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși a încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute acest subiect.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova.
Putin acuză Occidentul că vrea să „domine” lumea
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat țările occidentale că ar nesocoti normele relațiilor internaționale pentru a-și menține dominația și a ține la pământ statele pe care le consideră „civilizații de categoria a doua”.
Vorbind la o conferință de experți în politici internaționale joi, 27 octombrie, Putin a încercat să explice conflictul din Ucraina ca parte a efortului Occidentului de a-și asigura dominația globală.
În discursul către Clubul de Discuții Valdai, un think tank, Putin a mai pretins că Occidentul a ajutat la provocarea conflictului din Ucraina și că vrea să creeze și o criză în jurul Taiwanului ca să-și păstreze hegemonia planetară.
Putin a spus că Vestul nu are ce să ofere lumii, decât „propria dominație”, iar rostul globalizării este „un neocolonialism pentru dominație mondială”, iar Rusia nu face decât să-și apere dreptul la existență în fața acestor uneltiri occidentale.
Alte idei din discursul lui Putin:
- Vestul nu are ce să ofere lumii, decât „propria dominație”; rostul globalizării este „un neocolonialism”, iar Rusia nu face decât să-și apere dreptul la existență în fața acestor uneltiri occidentale.
- Occidentul a folosit „revoluții colorate” și sancțiuni economice împotriva rivalilor pentru că nu-i poate concura în mod cinstit, economic, mai ales Asia. Sancțiunile economice impuse Rusiei deja nu mai provoacă mari dificultăți, efortul de a provoca colapsul economic în Rusia a eșuat.
- Rusia apără „valorile tradiționale”, „nimeni nu poate dicta (Rusiei) cum să se dezvolte și ce societate să construiască”. Marșurile gay și acceptarea oamenilor transgender sunt lucruri pe care Occidentul caută să le impună altor națiuni.
- Rusia nu a considerat niciodată Vestul drept inamic și are multe în comun cu țările vestice, dar va continua să se opună „dictatului” elitelor neoliberale. Unii ruși au vederi pro-vestice, dar când vine vorba de interesul național, rușii sunt uniți.
Rusia: muncitori uzbeci mobilizați cer ajutorul țării lor
Muncitori uzbeci de la o fabrică de procesare a deșeurilor din orașul Oriol, în vestul Rusiei, au cerut ajutorul președintelui țării lor după ce au primit însțiințări de mobilizare de la armata rusă și ordine să se prezinte la un punct de recrutare.
Moscova a început mobilizarea, prima de după al doilea război mondial, luna trecută, pe fondul stagnării campaniei militare din Ucraina. Sute de mii de bărbați au fugit de atunci din Rusia ca să nu fie trimiși pe front.
Citând presa locală, Reuters scrie că autoritățile din Oriol au trimis săptămâna aceasta un nou rând de ordine de mobilizare, inclusiv la 50 de muncitori de la fabrica EcoCity. Acolo, însă, jumătate din muncitori sunt cetățeni uzbeci. Ei au arătat televiziunii locale Istoki pașapoarte uzbece și au făcut apel la președintele Șavkat Mirziioev să-i ajute.
Ambasada Uzbekistanului la Moscova a spus joi că 26 de uzbeci au primit ordine de mobilizare din greșeală și că chestiunea a fost „rezolvată”, cum s-a mai întâmplat și în alte cazuri de uzbeci chemați la recrutare.
Numărul uzbecilor aflați la muncă în Rusia este estimat la peste un milion.
Greșelile numeroase din campania de mobilizare l-au făcut pe președinte rus Vladimir Putin să ceară mai multă atenție autorităților de resort.
Uzbekistanul și-a avertizat la rândul lui cetățenii că mercenariatul se pedepsește penal.
Banca Centrală Europeană anunță o nouă creștere a dobânzii, cu recesiunea la orizont
Banca Centrală Europeană (BCE) a operat joi, 27 octombrie încă o creștere cu 0,75% a ratei dobânzilor ca să controleze inflația, făcând economiștii să se întrebe cât va mai continua cu asemenea creșteri, în condițiile în care recesiunea se întrevede deja la orizont.
Consiliul de guvernatori BCE, cu 25 de membri, anunțase o decizie similară în urmă cu numai o lună, copiind, parcă, măsurile luate peste ocean de Rezervele Federale (banca centrală) din Statele Unite - tot ca să țină în frâu prețurile de consum.
De acum, BCE a mărit rata dobânzii cu 2 puncte procentuale „pline” în numai trei luni. Pentru comparație, în anii 2005-2007 (ultima perioadă de creșteri rapide ale ratei) creșterea cu 2% a durat un an și jumătate.
Acum, dobânda-cheie europeană pentru împrumuturi pe termen scurt băncilor se cifrează la 2%, un nivel văzut ultima oară în martie 2009.
Spectrul recesiunii
O rată mai ridicată a dobânzilor poate ajuta la stăvilirea inflației, mărind costul împrumuturilor, cheltuielilor și investițiilor și făcând să scadă cererea de bunuri. Dar efortul concertat de mărire a dobânzilor (toate băncile centrale fac asta, deodată) aduce cu sine amenințări la adresa creșterii economice și a valorii acțiunilor și obligațiunilor.
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) Kristalina Georgieva a avertizat că a înăspri politicile monetare „prea mult și prea rapid” înseamnă a crea condiții pentru recesiuni prelungite în multe economii. IMF prognozează că creșterea economiei globale va încetini de la 3,2% anul acesta la 2,7% la anul.
Joi, șefa BCE Christine Lagarde a admis riscul recesiunii în zona euro cu 19 țări membre, dar a adăugat că „inflația rămâne prea ridicată” și se va menține așa o vreme, așa că banca va continua cu măririle de dobânzi.
„Treaba noastră este să asigurăm stabilitatea prețurilor”, a spus Lagarde, adăugând că alții trebuie la rândul lor să-și facă datoria, într-o „săgeată” la adresa liderilor europeni care au criticat măsura de joi, ca Emmanuel Macron sau Giorgia Meloni.
Temeri pentru euro
BCE este datoare să vegheze între timp și la cursul monedei europene unice, euro, care s-a devalorizat față de dolar în ultima vreme, deși banca spune că nu ține foarte mult la o anume rată de schimb.
Joi, după decizia BCE, euro a coborât sub paritatea cu dolarul, urcând apoi la loc – dar și așa rămâne la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.
Associated Press scrie că motivele căderii euro sub paritate începând din august au fost: ratele dobânzilor crescute din SUA, care atrag investiții cu prețul în dolari pe scară mai largă și, în plan mai general, perspectivele mai întunecate ale economiei europene. „Bolovanii” pe care îi trage după ea Europa în această perioadă sunt pierderea gazului ieftin rusesc și încetinirea creșterii economice în partenerul ei comercial, China.
Moldova va putea primi gaze prin conductele bulgare
Companiile Energocom și Bulgartransgaz au semnat joi, 27 octombrie, un contract privind transportarea gazelor prin rețelele Bulgariei. Ceremonia a avut loc în prezența președintei Maia Sandu și a omologului său bulgar, Rumen Radev, aflat în vizită oficială la Chișinău.
Potrivit președintelui bulgar, Moldova obține astfel acces la gazele naturale lichefiate din terminalele din Turcia și Grecia și poate face achiziții de la prestatorii din aceste țări, iar Bulgaria va asigura transportul prin conductele sale.
„Prin posibilitățile de transport în revers a gazelor naturale, noi putem livra gaze de la sud la nord, prin Grecia, Turcia și România spre Republica Moldova”, a explicat Rumen Radev.
Președinta Maia Sandu a declarat că acest contract va oferi Moldovei acces la surse alternative de energie și o va ajuta să-și consolideze rezistența energetică.
Vicepremierul Andrei Spînu a precizat ulterior că acest contract deschide noi oportunități pentru a cumpără gaz din zona Mării Mediterane și din zona Mării Caspice.
Cei doi șefi de stat au discutat și despre asigurarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Liderul de la Sofia a spus că Bulgaria este al treilea cel mai mare exportator de energie electrică din UE, iar guvernele celor două țări urmează să discute condițiile și posibilitățile de import a electricității.
Spitale, școli și grădinițe vor reduce consumul de energie datorită unui grant oferit de Comisia Europeană
Mai multe spitale, școli și grădinițe vor beneficia de lucrări de reabilitare energetică, datorită unui grant în valoare de 12,4 milioane de euro oferit de Comisia Europeană.
Parlamentul a ratificat joi, 27 octombrie, acordul de grant cu Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea proiectului ,,Eficiența energetică în Republica Moldova”.
Bugetul total al proiectului constituie 75,5 milioane euro, bani care vin din partea Uniunii Europene, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii Europene pentru Investiții. Proiectul urmează a fi implementat până în anul 2025.
„Proiectul are drept scop implementarea unui program național de reabilitare energetică a clădirilor publice, deținute/administrate atât de autoritățile publice centrale, cât și de cele locale, care au o performanță energetică scăzută, urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei investițiilor în lucrările de consolidare a eficienței energetice”, se arată în comunicatul parlamentului.
Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului se întâlnesc la sediul Misiunii OSCE din stânga Nistrului
Negociatorii-șefi de la Chișinău și Tiraspol, vicepremierul Oleg Serebrian și Vitali Ignatiev, se întrunesc vineri, 28 octombrie, în format 1+1, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol.
Partea transnistreană precizează într-un comunicat că dialogul se va axa pe „un cadru larg” de probleme de actualitate, pe care însă nu le precizează.
Convocarea reuniunii în formatul 1+1 a fost cerută, miercuri, de Chișinău pentru a discuta gestionarea crizei energetice. La discuții au fost invitați și reprezentanți ai instituțiilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și reprezentanții mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri 5+2.
Într-o primă reacție la solicitarea formulată de Chișinău negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că este gata pentru o întâlnire în formatul 1+1, dar pentru a discuta despre „restricțiile ce vizează importul de medicamente, produse și sistemul bancar”, precizând că despre problema energetică, Chișinăul ar trebui să discute direct cu Rusia.
Centrala de la Cuciurgan a redus livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului de după ce Gazprom a exportat cu 30% mai puține gaze naturale în R. Moldova, generând un deficit de curent în R. Moldova. Centrala asigura miercuri, 26 octombrie, 46% din necesarul de energie electrică, după ce Moldovagaz i-a transmis jumătate de milion de metri cubi de gaze din economiile făcute de consumatori.
Jurnalista rusă Ksenia Sobciak a părăsit țara pentru a evita o posibilă arestare (surse)
Agențiile de presă informează că jurnalista și personalitatea TV Ksenia Sobciak a părăsit Rusia pentru a evita o posibilă arestare.
Știrile din presa ruse au citat surse anonime apropiate forțelor de ordine care au declarat că Sobciak a părăsit Rusia în timpul nopții îndreptându-se către Lituania, prin Belarus, cu câteva ore înainte ca anchetatorii să planifice să o rețină pentru acuzații nespecificate.
Conform altor informații publicate în 26 octombrie, poliția a percheziționat casa lui Sobciak din orașul de lux Gorki-8, în apropiere de capitala rusă, ca parte a unei anchete de șantaj lansate împotriva asociatului lui Sobciak, Kirill Suhanov, care a fost reținut cu o zi mai devreme. Suhanov este directorul comercial al holdingului Ostorojno.Media al lui Sobciak.
Sobciak nu este o persoană de interes în cadrul anchetei, susțin oficialii citați de agențiile de știri sub rezerva anonimatului. Sobciak a calificat arestarea lui Suhanov drept „un alt exemplu de presiune împotriva presei” în Rusia.
Sobciak, în vârstă de 40 de ani, fiica fostului primar din Sankt Petersburg, Anatoli Sobciak, mentor politic al președintelui Vladimir Putin, s-a poziționat de ani de zile ca o figură a opoziției. Ksenia Sobciak a candidat împotriva lui Putin în 2018, dar mulți în Rusia au considerat-o ca fiind o persoană apropiată de Putin și de guvernul său.
Deputații ruși au aprobat în primă lectură înăsprirea legii privind „propaganda homosexuală”
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat prima lectură a unei serii de amendamente la controversata lege privind „propaganda homosexuală”, o extindere a legislației despre care activiștii pentru drepturile omului spun că a pus în pericol persoanele LGBT și a dus la creșterea discriminării și a violenței.
Proiectul de lege, susținut de aproximativ 400 de legislatori, a fost aprobat în unanimitate în prima din cele trei lecturi la 27 octombrie.
Amendamentele la legea din 2013, dacă vor fi aprobate conform așteptărilor, interzic în totalitate „propaganda relațiilor sexuale netradiționale” și autorizează blocarea resurselor de internet care abordează subiecte LGBT și interzicerea filmelor pe care guvernul le interpretează ca conținând o astfel de propagandă.
Conform proiectului de lege, informațiile despre „stilurile de viață netradiționale” sau „respingerea valorilor familiei” ar fi asimilate, din punct de vedere juridic, cu pornografia, promovarea violenței sau încurajarea dușmăniei rasiale, etnice sau religioase.
Autoritățile ruse au declarat că legea privind „propaganda homosexuală” și amendamentele sunt necesare pentru a ajuta la apărarea moralității în fața a ceea ce ele susțin că sunt valorile liberale promovate de Occident. Activiștii pentru drepturile omului spun că legislația este folosită pentru a intimida comunitatea LGBT din Rusia.
Homosexualitatea a fost o infracțiune penală în Rusia până în 1993 și a fost considerată o boală psihică până în 1999. În 2020, Rusia a adoptat o nouă constituție care a inclus o formulare care definește căsătoria doar ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Oficial rus: Sateliții comerciali occidentali ar putea deveni ținte „legitime”
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe a avertizat că sateliții comerciali occidentali ar putea deveni ținte legitime pentru Rusia dacă sunt utilizați în războiul din Ucraina.
Konstantin Voronțov, director adjunct al departamentului pentru neproliferare și control al armelor din cadrul Ministerului rus de Externe, a declarat la 26 octombrie la Națiunile Unite că utilizarea sateliților occidentali pentru a ajuta efortul de război ucrainean este „o tendință extrem de periculoasă”.
„Infrastructura cvasi-civilă poate fi o țintă legitimă pentru o lovitură punitivă”, a declarat Voronțov în fața primului comitet al Națiunilor Unite, adăugând că utilizarea de către Occident a unor astfel de sateliți pentru a sprijini Ucraina este „provocatoare”.
„Vorbim despre implicarea unor componente ale infrastructurii spațiale civile, inclusiv comerciale, de către Statele Unite și aliații lor în conflicte armate”, a declarat Voronțov în fața Comitetului, fără a numi vreo firmă de sateliți anume.
Directorul general Tesla și SpaceX, Elon Musk, a declarat la începutul acestei luni că firma sa de rachete SpaceX va continua să finanțeze serviciul său de internet Starlink în Ucraina.
Musk a activat Starlink, o rețea de peste 2000 de sateliți care orbitează în jurul Pământului și mii de terminale la sol, la sfârșitul lunii februarie, după ce serviciile de internet au fost întrerupte din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Prima Comisie a ONU este una dintre cele șase comisii principale din cadrul Adunării Generale a ONU și se ocupă de dezarmare și de probleme de securitate internațională. Prima Comisie se reunește în fiecare an în luna octombrie pentru o sesiune de 4-5 săptămâni.
Rusia are o capacitate spațială ofensivă semnificativă - la fel ca Statele Unite și China. Anul trecut, Rusia a lansat o rachetă antisatelit pentru a distruge unul dintre propriii sateliți dezafectați.
Autoritățile iraniene împiedică înmormântarea unui jurnalist iranian RFE/RL
Agenții de securitate iranieni au răpit trupul neînsuflețit al jurnalistului Reza Haghighatnejad de la Radio Europa Liberă/Radio Liberty, împiedicând astfel înmormântarea lui.
Reza Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a fost bolnav de cancer și a murit pe 17 octombrie la Spitalul Charite din Berlin. Trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, surse au declarat pentru Radio Farda de la RFE/RL, unde Haghighatnejad lucra din 2019, că agenți ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au interceptat cadavrul și l-au ascuns.
Rudele și prietenii au declarat pentru Radio Farda că au fost emise permisele necesare pentru a îngropa trupul în Șiraz, orașul său natal. Radio Farda a obținut, de asemenea, informații care indică faptul că familia lui Haghighatnejad este presată de guvern să accepte o înmormântare într-un alt cimitir din afara orașului său natal.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a declarat că manipularea de către regimul iranian a familiei lui Haghighatnejad este „rușinoasă și dezgustătoare” și că rudele jurnalistului merită să li se permită să îl înmormânteze fără hărțuirea regimului. Autoritățile iraniene nu au făcut niciun comentariu.
Haghighatnejad a părăsit Iranul pe fondul creșterii presiunii asupra jurnaliștilor și nu s-a putut întoarce în Iran din cauza activităților sale jurnalistice. Haghighatnejad a lucrat ca editor la Radio Farda din 2019 până la moartea sa.
