Ştiri
America intenționează să cumpere 150.000 de tone de cereale ucrainene pentru țările sărace
Statele Unite vor cumpăra 150.000 de tone de cereale ucrainene care urmează să fie distribuite țărilor sărace prin intermediul Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (United Nations’ World Food Program - WFP).
Șeful WFP David Beasley a declarat pe 20 august agenției Associated Press în timpul unei vizite în Kenia că destinațiile finale ale cerealelor urmează încă să fie stabilite.
El a precizat că o se așteaptă ca navă cu 23.000 de tone de grâne ucrainene să ancoreze la Djibuti pe 26 sau 27 august, și că acest transport ar putea livra rații pentru un milion 500 de mii de oameni din Capul Horn al Africii, confruntați cu o secetă masivă și un conflict violent.
Ucraina a fost sursa a unei jumătăți din cantitatea de cereale folosită de Programul Alimentar Mondial pentru a hrăni 130 de milioane de oameni anul trecut, dar transporturile au fost oprite, după ce porturile ucrainene au fost închise din cauzainvaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
În iulie, Rusia și Ucraina au încheiat un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor ucrainene de grâne. De atunci, aproximativ 25 de vase cu cereale la bord au plecat din porturile Ucrainei spre diverse destinații.
Șeful WFP le-a cerut statelor din Golful Persic să urmeze exemplul Statelor Unite și să finanțeze ajutorul alimentar, „în special pentru că ei sunt vecinii lor, frații lor…”
„Chiar dacă seceta se termină, vorbim de o criză alimentară pentru cel puțin încă 12 luni, iar în ce-i privește pe cei mai săraci dintre săraci vorbim de ani de zile până ce ei vor ieși din asta”, a mai spus șeful Programului Alimentar Mondial David Beasley, citat de Associated Press.
Maia Sandu a discutat cu António Guterres despre situația umanitară și de securitate din regiune
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a avut vineri seara o întâlnire de lucru cu secretarul general ONU António Guterres, cu care a discutat despre situația umanitară și de securitate din regiune și despre provocările cu care se confruntă R.Moldova, la aproape șase luni de război la granița sa, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău.
Au fost abordate și problemele refugiaților ucraineni din Moldova și nevoia de a-i sprijini în continuare.
Secretarul general al ONU a sosit vineri în R. Moldova într-o escală neanunțată după ce a vizitat vineri portul ucrainean Odesa pentru a vedea cum e pus în aplicare acordul ce permite exportul de cereale ucrainene.
Sâmbătă, António Guterres a plecat la Istanbul, unde îşi încheie turneul european cu o vizită la Centrul Comun de Coordonare (JCC) care monitorizează cum e respectat acordul dintre Rusia și Ucraina, mediat de Naţiunile Unite şi Turcia, privind reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Secretarul general al ONU s-a aflat joi la Liov, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, despre coordonarea aplicării acordului privind exportul de cereale ucrainene.
Cei trei au mai discutat la Liov despre situaţia de securitate de la centrala nucleară Zaporojie şi despre problema prizonierilor de război ucraineni.
Procuratura anticorupție a confiscat telefonul mobil al contabilei PSRM
Procuratura anticorupţie a anunțat că în urma percheziţiilor făcute pe 20 august la domiciliul și în automobilul contabilei PSRM, acesteia i-au fost confiscate telefonul mobil, alte dispozitive electronice și documente.
Procuratura spune într-un comunicat că în telefonul mobil au fost găsite conversații referitoare la finanțarea PSRM, pe care învinuita le-a avut cu alte persoane prin SMS și prin diverse aplicații online.
Potrivit comunicatului citat, contabila PSRM e cercetată în stare de libertate, având interdicție de a părăsi localitatea de domiciliu și de a comunica sau interacționa direct sau indirect cu persoanele implicate în această cauză penală.
Ceva mai devreme, Procuratura anticorupție de la Chișinău a făcut cunoscut că persoana în cauză e „învinuită de complicitate împreună cu fostul șef de stat și alte persoane de acceptarea finanțării partidului politic PSRM din partea grupului criminal creat și condus de Plahotniuc Vladimir”.
Contabila e învinuită și de falsificarea rapoartelor de gestiune financiară a PSRM pentru anii 2018 și 2019, falsificare de documente oficiale și de participarea la spălarea de bani „de către un grup criminal organizat”.
Partidul Socialiștilor a condamnat perchezițiile la domiciliul contabilei partidului, spunând că e vorba despre „metode murdare utilizate de sistemul represiv al guvernării împotriva opoziției”.
Reamintim că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a prelungit cu încă 30 de zile arestul la domiciliu al fostului președinte Igor Dodon, învinuit de mai multe încălcări ale legii, între care corupție și trădare de patrie. Dodon, care pledează nevinovat, a anunțat prin avocații săi că va contesta decizia, pe care o consideră neîntemeiată.
Procurorii ceruseră prelungirea arestului la domiciliu motivând că există în continuare riscul ingerinței în actul de urmărire penală, al distrugerii de probe și al influențării de martori din partea fostului președinte.
Josep Borrell cere eliberarea imediată din închisoare a lui Alexei Navalnîi
Coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a criticat Rusia pentru tratamentul aplicat disidentului Alexei Navalnîi și a cerut eliberarea lui imediată din detenție, la aniversarea a doi ani de la otrăvirea aproape fatală a acestuia cu un agent chimic neurotoxic de producție sovietică.
Într-o declarație postată pe Telegram la 20 august, Borrell a spus că Executivul Uniunii Europene „condamnă ferm tentativa de asasinare a lui Navalnîi” și cere Rusiei să-și „respecte obligațiile din cadrul Convenției contra Armelor Chimice”.
În declarația lui Borrell e exprimat, de asemenea, regretul că Moscova a scos în afara legii organizațiile anticorupție ale opozantului rus, numite de Kremlin „extremiste”, „condamnându-i la închisoare pe Navalnîi și pe alți membri ai echipei sale”.
Declarația cere eliberarea imediată din închisoare a lui Navalnîi și solicită Rusiei să-și respecte angajamentele luate în cadrul Convenției Europene pentru Drepturile Omului.
În august 2020, activistul rus anticorupție s-a îmbolnăvit grav îm timp ce se reîntorcea din Siberia la Moscova. După ce a fost internat de urgență la Omsk, el a fost transportat în Germania, unde experții au stabilit că fusese otrăvit cu un agent neurotoxic militar din familia Noviciok, același tip de agent chimic folosit și în tentativa de asasinare a fostului agent de informații militare rus Serghei Skripal, la Salisbury, Anglia în 2018.
Navalnîi a spus că otrăvirea sa a fost pusă la cale de agenți ai Serviciul Federal de Securitate rus, la ordinul președintelui Vladimir Putin.
Opozantul rus a fost arestat pe aeroportul din Moscova la revenirea sa în Rusia, în ianuarie 2021.
În februarie, același an, a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru că, în convalescență fiind în Germania, a încălcat interdicția de a părăsi țara, prevăzută de o sentință anterioară de condamnare care îl lăsa în libertate condiționat.
În martie 2022, el a fost condamnat la 9 ani de închisoare într-un dosar penal separat, pentru fraudă și pentru insultarea unui judecător.
Alexei Navalnîi susține că toate aceste condamnări sunt motivate politic din cauza criticilor sale la adresa regimului lui Vladimir Putin.
Atac cu dronă la Sevastopol
Cartierul general al flotei rusești de la Marea Neagră din Sevastopol, Crimeea, a fost ținta unui atac cu dronă duminică dimineața devreme, a anunțat administratorul rus al orașului.
Mihail Razvojaiev, administratorul instalat de Moscova la Sevastopol a anunțat pe Telegram că drona a lovit acoperișul clădirii și că nimeni nu a fost rănit.
Un video care arată nori de fum ridicându-se deasupra clădirii a fost postat pe rețelele de socializare:
Incidentul vine la doar o zi după ce Moscova a confirmat că viceamiralul rus Viktor Sokolov a preluat comanda flotei rusești de la Marea Neagră, după mai multe eșecuri ale fostului comandant.
Este al doilea atac cu dronă asupra cartierului general al flotei. La sfârșitul lui iulie, autoritățile locale din Sevastopol au suspendat ceremoniile legate de sărbătorirea Zilei Marinei, după ce o bombă lansată de o dronă a rănit șase persoane.
În aprilie, nava amiral a flotei rusești de la Marea Neagră, distrugătorul Moskva, s-a scufundat în apropiere de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de ruși. Rusia a pretins atunci că o explozie a muniției de la bord a cauzat scufundarea navei, în timp ce Ucraina a susținut că a scufundat vasul cu un atac de rachetă.
Pe 9 august, o bază militară aeriană din Crimeea a fost zguduită de mai multe explozii, care au distrus cel puțin nouă avioane rusești de luptă. Agenția germană de știri DPA a citat pe 19 august oficialități militare occidentale cu declarația că atacul de la baza aeriană Saki a distrus jumătate din flotila aeriană rusă de la Marea Neagră, forțând-o să adopte o postură defensivă.
Tot pe 19 august, apărarea antiaeriană a fost activată în orașul Kerci, punctul terminus al Podului Crimeea (numit și Podul Strâmtorii Kerci, sau Podul lui Putin), un proiect de infrastructură cu un cost de 4 miliarde de dolari care unește peninsula ucraineană ocupată abuziv de ruși de Rusia continentală.
În ultimele zile, în Crimeea au avut loc mai multe explozii, dintre care una a distrus un depozit rusesc de muniție situat în nordul peninsulei. Autoritățile ruse au vorbit de un sabotaj, dar Kievul nu și-a asumat public responsabilitatea pentru aceste explozii.
Cu toate acestea, o oficialitate ucraineană de rang înalt neidentificată e citată de New York Times cu declarația că o unitate de elită ucraineană care operează în spatele liniilor inamice ar fi responsabilă pentru câteva din aceste atacuri.
Percheziții la domiciliul contabilei PSRM
Partidul Socialiștilor condamnă perchezițiile făcute de Procuratura anticorupție la domiciliul contabilei partidului. Într-un comunicat de presă, PSRM susține că sunt niște „metode murdare utilizate de sistemul represiv al guvernării împotriva opoziției”, iar PSRM a respectat legea și a susținut reformele menite să consolideze statul de drept.
Procuratura anticorupție de la Chișinău a anunțat percheziții la domiciliul contabilei Partidului Socialiștilor din R.Moldova, care e „învinuită de complicitate împreună cu fostul șef de stat și alte persoane de acceptare a finanțării partidului politic PSRM din partea grupului criminal creat și condus de Plahotniuc Vladimir”.
Contabila e învinuită și de falsificarea rapoartelor de gestiune financiară a PSRM pentru anii 2018 și 2019, de falsificarea unor documente oficiale și de spălare de bani „de către un grup criminal organizat”.
Procurorii anticorupţie spun că vor reveni cu detalii după finalizarea acţiunilor de urmărire penală, și afirmă că ancheta penală în acest caz se face în limitele legii, cu asigurarea principiului prezumției de nevinovăție și a confidențialității urmăririi penale.
Reamintim că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a prelungit cu încă 30 de zile arestul la domiciliu al fostului președinte Igor Dodon, învinuit de mai multe încălcări ale legii, între care corupție și trădare de patrie. Dodon, care pledează nevinovat, a anunțat prin avocații săi că va contesta decizia, pe care o consideră neîntemeiată.
Procurorii ceruseră prelungirea arestului la domiciliu motivând că există în continuare riscul ingerinței în actul de urmărire penală, al distrugerii de probe și al influențării de martori din partea fostului președinte.
Statele Unite au anunțat un nou pachet de asistență pentru Ucraina de 775 milioane de dolari
Statele Unite au anunțat un nou pachet de asistență pentru Ucraina de 775 milioane de dolari, menit să ajute forțele ucrainene să recucerească teritorii și să lanseze o contraofensivă împotriva invadatorilor ruși.
O oficialitate de rang înalt la ministerul american al apărării a declarat presei pe 19 august că pachetul va include 15 drone de supraveghere ScanEagle, 50 de vehicule blindate rezistente la mine cunoscute drept MRAP și 2000 de proiectile anti-blindaj care pot ajuta trupele ucrainene să înainteze spre est și sud, unde forțele ruse au plasat mine.
Pachetul mai include 1.500 de rachete antitanc, 1.000 de rachete Javelin, și un număr neprecizat de rachete HARM contra sistemelor radar.
Noul ajutor face ca asistența militară trimisă de Statele Unite Ucrainei să se ridice la un total de 10 miliarde 600 de milioane de dolari, de la începutul administrației Biden. Este a 19-a oară când Pentagonul furnizează echipament Ucrainei din stocurile ministerului american al Apărării din august 2021.
Secretarul general ONU Antonio Guterres a sosit vineri în R. Moldova
Secretarul general ONU Antonio Guterres a sosit vineri în R. Moldova, unde urmează să se întâlnească cu preşedinta Maia Sandu, a anunțat purtătorul lui de cuvânt Farhan Haq, citat de Agerpres care preia o știre a agenției EFE.
Escala la Chişinău, care nu fusese planificată în itinerarul anunţat inițial de Naţiunile Unite, vine după ce Guterres a vizitat vineri portul ucrainean Odesa, pentru a vedea cum e pus în aplicare acordul care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene.
Sâmbătă, Antonio Guterres se va deplasa la Istanbul, unde îşi încheie turneul european cu o vizită la Centrul Comun de Coordonare (JCC) care monitorizează cum e respectat acordul dintre Rusia și Ucraina mediat de Naţiunile Unite şi Turcia privind reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Secretarul general al ONU s-a aflat joi la Liov, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu cel al Turciei Recep Tayyip Erdogan despre coordonarea aplicării acordului privind exportul de cereale ucrainene.
Cei trei au mai discutat la Liov despre situaţia de securitate de la centrala nucleară Zaporojie şi despre problema prizonierilor de război ucraineni.
Macron: Putin a acceptat o inspecție internațională la centrala de la Zaporojie
Președintele Franței Emmanuel Macron i-a spus omologului său rus Vladimir Putin că e îngrijorat de riscurile de securitate de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a anunțat Palatul Élysée, adăugând că Putin a acceptat trimiterea acolo a unei echipe de experți de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Cei doi șefi de stat au convenit să-și continue discuțiile în zilele următoare, potrivit unei stenograme a convorbirii telefonice dintre Macron și Putin trimisă presei de președinția franceză, relatează Reuters.
Compania ucraineană Energoatom, operatorul centralei nucleare de la Zaporojie, a spus vineri că e posibil ca Moscova să decupleze centrala de la rețeaua electrică a Ucrainei. O operațiune complexă despre care Kievul spune că ar putea declanșa un dezastru.
Centrala nucleară de la Zaporojie a fost ocupată de ruși în martie, imediat după declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina, pe 24 februarie. Centrala, cea mai mare centrală de acest fel din Europa, a fost în ultimele săptămâni ținta unor bombardamente pentru care Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
Potrivit stenogramei de la Kremlin a conversației telefonice dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, acesta din urmă a susținut că bombardarea centralei nucleare controlată de ruși, pentru care el a dat vina pe Kiev, a creat riscul unei „catastrofe pe scară largă”.
Roskomnadzor spune că a decis să aplice „măsuri coercitive” împotriva mai multor companii IT străine
Agenția de reglementare a mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a decis să aplice „măsuri coercitive” împotriva mai multor companii IT străine, printre care TikTok, Telegram, Zoom, Discord și Pinterest, pentru încălcarea legislației ruse.
„Companiile de mai sus nu respectă procedura de ștergere a informațiilor interzise și principalele obligații stabilite de legea federală”, se arată într-un comunicat publicat în 19 august de Roskomnadzor.
Comunicatul precizează că măsurile vor fi în vigoare până companiile încep să respecte regulile și legea.
În ultimele luni, tribunalele rusești au amendat Google, Facebook, Twitter, Twitch, WhatsApp, Telegram și TikTok în privința datelor personale și pentru că au refuzat să șteargă conținut declarat interzis de legile rusești.
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat platformele social media și alte companii IT din străinătate că încalcă legile referitoare la internet din Rusia. El dorește să forțeze firmele străine să-și deschidă birouri în Rusia și să-și stocheze datele local.
Mulți critici acuză autoritățile ruse că încearcă să pună căluș nemulțumirilor prin impunerea de reguli mai stricte companiilor care pun la dispoziție conținut pe internet.
17 morți în bombardamentele rusești în regiunea Harkov din Ucraina
17 civili ucraineni au fost uciși și alți 42 răniți pe 18 august în bombardamentele rusești din Harkov, a anunțat pe Telegram guvernatorul regiunii Oleh Siniehubov, care a numit bombardamentele „terorism”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că bombardamentele rusești de la Harkov au fost un „atac josnic și cinic asupra civililor, care nu are nici o justificare”. În regiunea Harkov se dau lupte grele de câteva zile.
Rusia neagă că atacă civili, și a spus că loviturile din 18 august au fost efectuate cu „armament de înaltă precizie” și au avut ca țintă o „bază temporară pentru mercenari străini”.
Guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, care se învecinează cu regiunea Harkov din Ucraina, a raportat pe 19 august evacuarea a două sate după declanșarea unui incendiu la un depozit de muniție.
Veaceslav Gladkov a scris pe Telegram că nimeni nu a fost rănit în incidentul care a avut loc în noaptea de 18-19 august.
Cu o zi în urmă, Gladkov i-a avertizat pe localnici să fie atenți la minele plantate de-a lungul graniței dintre cele două regiuni. El a spus că minele fuseseră găsite după ce zona fusese bombardată de ucraineni. Spusele lui Gladkov nu au putut fi confirmate din surse independente.
Ministerul britanic al apărării, care monitorizează zilnic situația de pe frontul din Ucraina, a scris pe Twitter la 19 august că forțele rusești încearcă „să oblige Ucraina să mențină un număr mare de trupe [în apropiere de Harkov] pentru a preveni trimiterea lor ca forță de contra-atac în altă parte”.
Erdogan: situația de la Zaprojie e „o amenințare pentru întreaga lume”
După convorbirile avute cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, președintele turc Recep Erdogan a spus că intenționează să discute chestiunea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, cu președintele rus Vladimir Putin.
Vorbind jurnaliștilor pe 19 august la întoarcerea sa din Ucraina în Turcia, Erdogan a spus că situația de la centrala Zaporojie - cea mai mare de acest fel din Europa - este „o amenințare pentru întreaga lume”. Liderul turc a adăugat că în timpul convorbirilor avute joi la Liov, Zelenski a spus că dorește ca Rusia să demineze zona din jurul centralei.
„Vom discuta chestiunea cu dl Putin, și îi vom cere exact asta, așa încât Rusia să se achite de obligațiile sale în această privință, ca un pas important pentru pacea mondială. [Rușii] trebuie să facă acest pas. Ucraina are atât personal tehnic cât și forțe armate la Zaporojie. Și sunt capabili să asigure securitatea acolo, cu tehnicienii și militarii lor”, a mai spus Erdogan, care joi a afirmat „nu ne dorim încă un Cernobîl”.
Energoatom: e posibil ca Rusia să pregătească o provocare la Zaporojie
Compania nucleară de stat a Ucrainei Energoatom a spus pe 19 august că forțele rusești vor să oprească blocurile de alimentare de la centrala nucleară Zaporojie și să le deconecteze de la rețeaua ucraineană de electricitate, relatează Reuters.
În comunicatul său de vineri, Energoatom susține că e posibil ca Rusia, care deține controlul asupra centralei din sudul Ucrainei, să se pregătească pentru o „provocare pe scară largă” acolo. Joi, Moscova acuzase Kievul de exact același lucru, spunând că ucrainenii ar plănui o provocare la Zaporojie.
„Există informații că forțele ocupante ruse plănuiesc să închidă blocurile de alimentare și să le deconecteze de la rețeaua electrică din Ucraina în viitorul apropiat. Armata rusă caută furnizori de motorină pentru generatoarele care vor intra în funcțiune după închiderea blocurilor de alimentare, în absența unei surse externe de energie pentru sistemele de răcire a combustibilului nuclear”, se spune în declarația Energoatom de vineri, citată de Reuters.
Cea mai mare centrală atomică din Europa a fost ocupată de forțele rusești în martie, dar e operată în continuare de personal ucrainean, deși doar două din cele șase reactoare de acolo funcționează la ora actuală.
Oprirea centralei de la Zaporojie ar pune presiune în plus asupra rezervelor energetice ale Ucrainei, mai ales în sud. Ucraina se pregătește pentru cea mai grea iarnă de la declararea independenței și pentru o posibilă penurie energetică, relatează Reuters.
Un activist kazah, eliberat după 16 ani în închisoare pentru că ar fi organizat un protest
Un activist kazah care a fost condamnat alături de importantul poet disident Aron Atabek (Edigeev) pentru că a ajutat la organizarea protestelor care au dus la moartea unui ofițer de poliție în 2006 a fost eliberat după ce a petrecut 16 ani în spatele gratiilor.
Administrația coloniei penitenciare UK-161/2 din orașul nordic Qostanai a declarat pentru RFE/RL că Qurmanghazy Otegenov a fost eliberat mai devreme pe 19 august. Avocatul Gulmira Quatbek a confirmat eliberarea clientului său și a declarat că activiștii kazahi pentru drepturile omului l-au întâmpinat pe Otegenov la porțile penitenciarului.
Otegenov, Atabek și alți doi activiști au fost arestați în iulie 2006, după ce poliția a intrat în conflict cu proprietarii de locuințe din suburbia Snagyraq din Almatî, din cauza unei decizii judecătorești de a le demola casele, deoarece au fost construite „ilegal". Un ofițer de poliție a fost incendiat de protestatari și a murit la spital, câteva zile mai târziu.
În 2007, cei patru au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea după ce un tribunal i-a găsit vinovați de organizarea protestelor, lucru pe care activiștii și susținătorii lor l-au respins cu vehemență.
În timp ce se afla în închisoare, Atabek a publicat cartea Sufletul Eurasiei, în care îl critica pe președintele de atunci, Nursultan Nazarbaev. I s-a oferit posibilitatea unei eliberări anticipate în octombrie 2021, din cauza stării sale de sănătate extrem de fragile. A murit în noiembrie, în timp ce era tratat într-un spital din Kazahstan pentru COVID-19.
Ca pedeapsă pentru cartea sa, care a fost publicată după ce a fost scoasă pe ascuns din închisoare, Atabek a fost mutat de la o colonie penală la un penitenciar cu sistem celular timp de doi ani. Atabek a respins o ofertă de grațiere din partea guvernului în 2012, care ar fi pretins ca el să își recunoască vinovăția.
Metroul londonez nu mai circulă pe fondul intensificării acțiunilor sindicale în Marea Britanie
Sistemul de transport subteran din Londra a fost oprit pe 19 august din cauza unei greve privind locurile de muncă, salariile și pensiile.
„Îi sfătuim pe clienți să nu călătorească deloc cu metroul”, a declarat un purtător de cuvânt al sistemului de transport în comun. Greva are loc la o zi după o grevă națională a lucrătorilor feroviari care a dus la anularea a aproximativ 80% din trenurile de pasageri. O grevă similară a feroviarilor a fost programată pentru 20 august.
Acțiunile sindicale fac parte dintr-o campanie de vară în cadrul căreia lucrătorii din sectorul public și privat cer majorări salariale care să-i ajute să facă față creșterii prețurilor la alimente și energie. Lucrătorii poștali, avocații, lucrătorii din telecomunicații și cei din porturi au anunțat greve pentru sfârșitul acestei luni.
La Edinburgh, lucrătorii din domeniul salubrizării au început pe 18 august o grevă de 11 zile, chiar în momentul în care turiștii au început să sosească în oraș pentru Festivalul Edinburgh Fringe.
Inflația în Regatul Unit a ajuns la 10,1% în luna iulie.
Președintele indonezian Joko Widodo: Putin și Xi vor veni la summitul G20 din noiembrie
Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping intenționează să participe la summitul G20 care va avea loc pe insula indoneziană Bali în perioada 15-16 noiembrie, a declarat președintele indonezian Joko Widodo la 19 august.
Widodo a mai spus că a fost invitat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă Ucraina nu este membră a G20. Acesta ar fi confirmat că va participa fie în persoană, fie virtual.
Xi nu a făcut călătorii în afara țării de la începutul pandemiei COVID-19. Luna trecută, el a făcut prima sa călătorie în afara Chinei continentale, când s-a deplasat la Hong Kong.
Jakarta s-a confruntat cu presiuni occidentale pentru a-l exclude pe Putin din cauza invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, Indonezia a încercat să mențină o poziție neutră, iar Widodo a vizitat atât Kievul, cât și Moscova în acest an.
Summitul G20 are loc, de asemenea, într-un moment de mare tensiune între China și Statele Unite cu privire la statutul Taiwanului și la pretențiile chineze în Marea Chinei de Sud.
Autoritățile iraniene blochează codurile de verificare pe telefoanele mobile
Autoritățile iraniene au blocat utilizatorii de telefoane mobile să primească pe dispozitivele lor coduri de verificare în doi pași, într-o măsură menită să restricționeze și mai mult accesul la rețelele sociale și să filtreze accesul la informații.
Mai mulți utilizatori de rețele sociale au avertizat că mesajele-text care conțineau codurile de conectare pentru aplicațiile pentru Telegram, Twitter și WhatsApp sunt filtrate de operatorii de telefonie mobilă din Iran și nu mai pot fi primite. Acest lucru înseamnă că, dacă un utilizator din Iran este deconectat de la aplicație, nu se mai poate reconecta la cont. Unii utilizatori spun că Telegram ar mai putea transmite prin telefon coduri de acces utilizatorilor.
Guvernul iranian a încercat să impună restricții suplimentare asupra comunicațiilor bazate pe internet și este acuzat că a început în secret să pună în aplicare proiectul de lege privind protecția spațiului cibernetic, care transferă controlul asupra căilor de acces la internet ale Iranului către forțele armate și incriminează utilizarea VPN-urilor.
Se presupune că proiectul de lege este în curs de examinare de către o comisie parlamentară, în ciuda criticilor publice acerbe. Un proiect de lege publicat în luna iulie a anului trecut a stârnit îngrijorărea cu privire la consolidarea autorității legale a guvernului de a bloca site-urile web și platformele gestionate de companii străine care nu au un reprezentant local în Iran.
Camere de audiere moderne la MAI, pe bani americani
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și una dintre subdiviziunile sale, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA), dispun de trei camere de audiere conforme cu standardele internaționale. Încăperile au fost renovate și echipate într-un program implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.
În sediul central al MAI au fost modernizate două camere de audiere. Încăperile au fost dotate cu aer condiționat, alarmă de incendii, sistem de monitorizare video, izolare fonică și iluminare eficientă energetic. Într-un spațiu adiacent, au fost amplasate mijloacele tehnice de comunicare și monitorizare.
La Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI au fost echipate o cameră de audiere și un depozit de păstrare a corpurilor delicte. Camera de audiere este utilizată pentru intervievarea persoanelor în dosarele de corupție. Echipamentul instalat permite înregistrarea integrală a procesului de depunere a mărturiilor sau a audierilor. Ulterior, informația este analizată pentru a fi utilizată în procesul penal, fără posibilitatea de a interveni pe conținut.
Camera de păstrare din sediul SPIA servește pentru depozitarea corpurilor delicte și a altor obiecte care au legătură cu dosarele penale examinate. Anterior, încăperea nu corespundea rigorilor tehnice minime. După modernizare, aceasta este mobilată și dispune de un sistem de ventilare și recuperare de căldură.
Suprafața totală a încăperilor modernizate este de 70 metri pătrați, iar costurile de reconstrucție și dotare au constituit circa 500.000 lei.
Investitor american cunoscut pentru pozițiile pro-ucrainene, găsit mort în Washington DC
Un brocker de bursă american care a făcut avere pe piața rusă în anii 1990 și 2000, unul dintre cei care au deschis un elegant club de noapte în Moscova înainte de a părăsi țara, a fost găsit mort pe stradă, în Washington, D.C.
Poliția a declarat că investighează moartea lui Dan Rapoport, în vârstă de 52 de ani, care a fost găsit în fața unei clădiri de apartamente într-un cartier din nord-vestul SUA, Capitoal, dar spune că, deocamdată, nu există indicii că ar fi vorba despre un act criminal.
Rapoport era un susținător al lui Alexei Navalnîi și critica deschis războiul din Ucraina. Știrea a fost confirmată de soția lui Rapoport, Alyona.
Într-un raport preliminar al poliției se spune că ofițerii au răspuns la o sesizare referitoarea la cineva care s-a aruncat de la fereastra imobilului în seara zilei de 14 august, iar bărbatul, identificat ulterior ca fiind Rapoport, a fost dus la un spital din apropiere, unde a fost declarat mort. În raportul poliției se precizează că ofițerii au găsit asupra lui Rapoport când i-au găsit cadavrul pe trotuar, 2620 de dolari în numerar căști audio, un telefon mobil spart, un permis de conducere din Florida și alte obiecte. Victima purta șlapi.
Poliția spune că nu există martori ai incidentului. Brianna Burch, un purtător de cuvânt al poliției, a spus pentru RFE/RL că nu părea să fie nimeni cu Rapoport în acel moment și că nu au fost înregistrați martori. Ea a spus că nu are informații care să sugereze că acesta a lăsat un bilet de adio. Nu era clar dacă Rapoport locuia în clădirea de apartamente. El se mutase recent înapoi în Washington după ce a lucrat mai mulți ani în domeniul financiar în Ucraina.
Explozii în regiunea ucraineană Crimeea ocupată de Rusia
Cel puțin patru explozii au fost înregistrate în regiunea ucraineană ocupată de Rusia, Crimeea, în cursul nopții, în apropierea aeroportului militar Belbek, în afara orașului portuar Sevastopol, potrivit unor surse locale.
Guvernatorul impus de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaiev, a scris pe Telegram, în noaptea zilei de 18 august, că apărarea antiaeriană a doborât o dronă ucraineană. El a adăugat că exploziile nu au provocat pagube.
În aceeași zi, un oficial rus din orașul Kerci din Crimeea a declarat că au fost nevoiți să activeze apărarea antiaeriană. Kerci este situat în extremitatea estică a Crimeei și este punctul terminus al Podului Crimeei (numit și podul din strâmtoarea Kerci), o importantă legătură rutieră și feroviară construită de Rusia între regiunea ucraineană ocupată și partea continentală a Rusiei. Oficialul a declarat: „Nu există niciun pericol pentru oraș sau pentru pod".
Podul Crimeei a fost finalizat în mai 2018 și construcția lui a costat aproximativ patru miliarde de dolari. A fost un proiect de prestigiu semnificativ, menit să consolideze pretențiile Moscovei asupra Crimeei, inaugurat de președintele rus Vladimir Putin.
Bazele militare ruse din Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014, au fost zguduite de explozii în ultimele zile. Un depozit de muniții al armatei ruse din nordul Crimeei a explodat pe 16 august, într-un incident pe care autoritățile ruse l-au atribuit unui „sabotaj”.
În aceeași zi, o substație electrică din districtul Djankoi din peninsula de la Marea Neagră a explodat. Cauza acestei explozii a rămas necunoscută.
La 9 august, la baza aeriană Saki s-au înregistrat explozii care au distrus cel puțin nouă avioane militare, inclusiv avioane de luptă Su-30SM și bombardiere Su-24M.
Oficialii ucraineni au evitat să revendice public responsabilitatea pentru explozii, dar un înalt oficial ucrainean anonim a fost citat de New York Times spunând că o unitate militară ucraineană de elită care operează în spatele liniilor inamice a fost cea care a efectuat cel puțin o parte dintre atacuri.
La 31 iulie, festivitățile de Ziua Marinei rusești din Sevastopol au fost anulate după ce o lovitură cu dronă asupra sediului central al Flotei rusești din Marea Neagră a rănit șase persoane.
Rudele kazahilor arestați în timpul protestelor din ianuarie cer rejudecarea proceselor
Rudele unor cetățeni kazahi care au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea sub acuzația de participare la dezordine în masă și de furt de arme de foc în timpul protestelor antiguvernamentale fără precedent din ianuarie, soldate cu cel puțin 238 de morți, au cerut eliberarea lor sau rejudecarea procesului.
Membrii apropiați ai familiilor, inclusiv mame și soții, și-au prezentat cererile în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la 18 august la Almatî și la care a participat Rysbek Sarsenbaiuli, membru al Comisiei publice care investighează tulburările din ianuarie.
Biroul Procurorului General al Kazahstanului a declarat că peste 10 000 de persoane au fost arestate în urma vărsării de sânge din ianuarie, iar peste 5300 de persoane au fost inculpate. Până în prezent, 834 de persoane au fost condamnate la diverse pedepse cu închisoarea în cadrul unor procese rapide.
Sarsenbaiuli a declarat că investigațiile au fost conduse neprofesionist, cu încălcări ale legii, adăugând că mulți suspecți au fost bătuți și torturați după ce au fost arestați.
Zelenski: Ucraina și ONU au convenit asupra obiectivelor misiunii AIEA la centrala nucleară Zaporojie
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a fost de acord cu obiectivele misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară Zaporojie în cadrul discuțiilor cu secretarul general al ONU și cu liderul Turciei.
Zelenski a declarat într-o conferință de presă, la 18 august, după discuțiile din orașul Lvov din vestul Ucrainei, că Rusia ar trebui să își retragă imediat forțele și să înceteze bombardamentele de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. În timp ce liderul ucrainean purta discuții cu președintele turc Tayyip Erdogan și cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că plănuiesc să organizeze o „provocare” la centrala, cea mai mare din Europa, situată în regiunea Zaporojie.
Temerile legate de riscul unui dezastru nuclear de tip Cernobîl au crescut, deoarece Kievul și Moscova se acuză reciproc de bombardarea centralei controlate de Rusia, ceea ce a determinat apeluri pentru o misiune a AIEA la centrală.
Guterres s-a declarat „foarte îngrijorat” de situația de la centrală și a spus că aceasta trebuie demilitarizată, adăugând: „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume - orice potențială pagubă la Zaporojie este sinucigașă".
O colaboratoare a serviciului rus al RFE/RL a început greva foamei în închisoare
Jurnalista rusă încarcerată Elena Șukaieva, care colaborează la Serviciul rus al RFE/RL și la alte câteva instituții media independente, a început o grevă a foamei pentru a protesta față de sentința de 14 zile de închisoare pronunțată la 17 august în orașul Ekaterinburg din Urali pentru că a postat online materialele de investigație ale politicianului de opoziție încarcerat Alexei Navalnîi.
Grupul pentru drepturile omului OVD-Info a declarat pe 18 august că Șukaieva a spus că face greva foamei în semn de protest „împotriva comportamentului arbitrar al poliției, împotriva a denaturării bunului simț și a cedării judecătorilor la orice fantezie a poliției".
Șukaieva a fost condamnată la 14 zile de închisoare după ce un tribunal din Ekaterinburg a găsit-o vinovată de propagarea și afișarea publică a simbolurilor unei organizații extremiste.
Anul trecut, Rusia a declarat Fundația Anticorupție a lui Navalnîi drept „extremistă” și a interzis utilizarea tuturor simbolurilor legate de grup, ca parte a unei represiuni tot mai ample împotriva disidenței.
Președinția cehă a UE susține primirea României în spațiul Schengen
Președinția cehă a Uniunii Europene susține primirea României în spațiul Schengen, în vreme ce Bucureștiul speră ca acest obiectiv să avanseze pe perioada celor șase luni în care Praga asigură președinția Consiliului UE, a afirmat joi, la Praga, ministrul de externe român Bogdan Aurescu, potrivit portalului CaleaEuropeană.ro, care citează un comunicat al diplomației de la București.
Bogdan Aurescu a avut la Praga consultări politice cu omologul său ceh Jan Lipavský, cu care a discutat despre agresiunea Rusiei în Ucraina și impactul regional al acesteia, cooperarea în cadrul Alianței Nord Atlantice, precum și chestiuni ce țin de securitatea energetică și de extinderea Uniunii Europene.
„L-am asigurat pe Bogdan Aurescu de sprijinul nostru pentru primirea României în Schengen”, a scris Jan Lipavský într-o postare pe Twitter.
Volodimir Zelenski a cerut ONU să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Națiunilor Unite să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, după creșterea temerilor legate de securitatea centralei atomice ocupată de ruși din cauza luptelor care se dau acolo și a desfășurării de trupe rusești în incinta centralei.
În cadrul convorbirilor avute la Liov cu secretarul general ONU, Antonio Guterres, și cu președintele turc Recep Erdogan, Zelenski a abordat și chestiunea exporturilor ucrainene de cereale din porturile de la Marea Neagră, care au fost repornite recent după semnarea unui acord între Rusia și Ucraina mediat de ONU și de Turcia.
Zelenski a mai spus că o atenție deosebită trebuie acordată la ceea ce el a numit șantajul nuclear al Rusiei în ce privește centrala de la Zaporojie. Liderul de la Kiev a adăugat că „terorismul deliberat” de care dă dovadă agresorul poate avea consecințe catastrofice pentru toată lumea.
Președintele ucrainean a spus că ONU trebuie să asigure securitatea clădirilor strategice de la Zaporojie, demilitarizarea completă a zonei și completa ei eliberare de sub ocupația rusească.
Armata rusă a ocupat centrala atomică de la Zaporojie în martie, la puțin timp după lansarea de către Rusia a invaziei neprovocate în Ucraina. Centrala, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost bombardată frecvent în ultimele săptămâni, generând temeri privind declanșarea unui dezastru nuclear.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și comunitatea internațională și-au exprimat îngrijorarea profundă privind riscul unui dezastru nuclear acolo, după ce au fost raportate lupte în vecinătatea centralei. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții la fața locului de către experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar Moscova a respins ideea unei misiuni internaționale de inspecție care să călătorească la Zaporojie prin regiunea Kiev, deși a promis că va face totul pentru a asigura accesul AIEA la centrală.
