Ştiri
Gazprom cere Republicii Moldova să-și achite la timp factura la gaze
Concernul rus de stat Gazprom, singurul furnizor de gaze pentru R. Moldova, a anunțat pe pagina sa de internet că șeful Gazprom, Alexei Miller, a avut o discuție cu vicepremierul moldovean pe probleme de infrastructură, Andrei Spînu.
Partea moldoveană nu a confirmat discuția dintre Miller și Spînu, care a avut loc în format on-line. Gazprom spune că au fost abordate chestiuni ce țin de aplicarea protocolului bilateral din 29 octombrie 2021 cu privire la rezolvarea problemelor din sfera gazelor. Concernul rus a mai afirmat că în timpul convorbirii „a fost subliniată în mod special” nevoia ca pe viitor partea moldoveană să achite la timp factura la gaze.
Marți, 30 august, Modovagaz a anunțat achitarea plății în avans pentru luna august către Gazprom, dar plata a fost făcută cu o întârziere de zece zile. Moldovagaz ceruse o amânare a plății pentru luna august pânăpe de 1 septembrie.Protocolul din 29 octombrie 2021 prevede, între altele, că Moldovagaz se angajează să-și onoreze plățile curente în avans până la data de 20 a fiecărei luni.
Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a anunțat pe Telegram că a fost achitată suma de 16,74 de milioane de dolari – plata în avans pentru august – din banii proveniți de la SA Energocom, care cumpără de la Moldovagaz 10 milioane de metri cubi de gaze pentru completarea rezervelor de gaze stocate în România. R. Moldova a depozitat în țara vecină alte 24 milioane de metri cubi de gaz.
Moldovagaz a plătit integral banii datorați Gazpromlui pentru luna iulie. Gigantul energetic de stat rus a amenințat în trecut că va opri livrările de gaze dacă R.Moldova nu achită la timp plățile datorate.
Dmitro Kuleba: doar oponenților „adevărați” ai lui Putin ar trebui să li se permită să viziteze UE
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut Uniunii Europene să interzică tuturor rușilor să călătorească în UE cu excepția opozanților politici, spunând că invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina se bucură de un sprijin larg în Rusia.
Într-un interviu acordat redacției ucrainene a Europei Libere în marginea reuniunii informale e miniștrilor de externe UE care se desfășoară la Praga, Kuleba a spus pe 30 august că Europa se iluzionează crezând că doar președintele rus Vladimir Putin e de vină pentru războiul dus de Rusia în Ucraina, nu și segmente mari din societatea rusă.
Propunerea de a interzice vizele europene pentru ruși a fost sprijinită masiv în ultimele săptămâni mai ales de statele central- și est-europene membre în UE, dar e privită cu scepticism de membri mai vechi ai Uniunii, cum sunt Germania și Franța. Pentru a fi adoptată, interzicerea vizelor pentru cetățenii Rusiei trebuie susținută de toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene.
În interviul pentru Europa Liberă, șeful diplomației ucrainene spune că doar oponenților „adevărați” ai lui Putin ar trebui să li se permită să călătorească în UE, și a respins ideea că vizitele în blocul pan-european ar putea avea vreun impact asupra opiniilor celorlalți ruși despre Putin sau despre război.
Kuleba a argumentat că de la instaurarea în 2007 a regimului preferențial în acordarea de vize pentru UE rușilor, Rusia a invadat Georgia și Ucraina, a asasinat oponenți politici în Europa și și-a folosit gazele naturale și petrolul ca arme contra Europei.
„Întrebarea mea este: funcționează impactul transformativ [al ușurăriii procesului de obținere a vizelor]? Poate că [europenii] ar trebui să vadă ce se întâmplă cu adevărat și să accepte că acestea sunt doar iluzii”, a declarat Europei Libere ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
Josep Borrell: UE va stabili o misiune de asistență militară pentru Ucraina
Miniștrii apărării din UE au căzut de acord la Praga să lucreze la stabilirea unei misiuni UE de asistență militară pentru Ucraina, pentru a ajuta această țară să se apere în fața actualei invazii a Rusiei, a anunțat coordonatorul politicii externe și de securitate ale Uniunii Europene Josep Borrell.
Borrell prezidează reuniunea de marți și miercuri la care miniștrii apărării și de externe discută la Praga războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
„Există multe inițiative privind instrucția [militarilor ucraineni], dar nevoile sunt enorme și trebuie să ne asigurăm că aceste eforturi au coerență”, a spus Borrell după reuniunea miniștrilor apărării.
Miniștrii examinează rolurile pe care l-ar putea juca țările lor în instruirea militară a recruților ucraineni pe teritoriul UE.
Josep Borrell a mai făcut cunoscut că miniștrii apărării comunitari au discutat și modalitățile de a mări producția de armament, din moment ce Occidentul sprijină cu arme Ucraina după șase luni de război.
„Ne golim stocurile [militare]. Trimitem atâtea arme Ucrainei că trebuie să ne reîmprospătăm stocurile”, a spus Borrell.
În cursul serii de marți și a doua zi dimineață miniștrii de externe din Uniunea Europeană dezbat o propunere de a impune restricții de viză cetățenilor ruși care vor să călătorească în UE pentru turism.
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a declarat Europei Libere că Bucureștiul se pronunță pentru limitarea a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în special în ce privește vizele pentru turism, „pentru că noi considerăm că turismul nu este un drept fundamental”.
„Dar pe de altă parte trebuie să lăsăm ușa deschisă pentru aceia care au nevoie să fie expuși valorilor europene, și pentru aceia care au nevoie de protecție pentru se opun regimului din Rusia”, a spus Europei Libere la Praga ministrul român de externe Bogdan Aurescu.
Peskov: acțiunile Europei față de Rusia sunt „la limita nebuniei”
Kremlinul a insistat, marți, că așa-numita sa „operațiune militară specială” în Ucraina se desfășoară conform planului, în ciuda anunțului că trupele ucrainene au lansat o contraofensivă în sudul țării.
la obișnuita sa conferință de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a fost rugat să răspundă la comentariile lui Volodimir Zelenski, potrivit cărora trupele rusești ar trebui să fugă după ce militarii ucraineni săi ar fi făcut marți mai multe breșe în apărarea rușilor.
„Operațiunea militară specială continuă, continuă metodic și în coordonare cu planurile actuale. Toate obiectivele vor fi îndeplinite”, a răspuns Peskov, potrivit Reuters.
Peskov a comentat și propunerea de eliminare a vizelor turistice UE pentru ruși, spunînd că e „irațională” și e cea mai recentă manifestare a agendei antirusești a Occidentului.
„Desigur, astfel de decizii nu pot rămâne fără răspuns”, a continuat el, adăugând că acțiunile Europei față de Rusia sunt „la limita nebuniei”.
Aurescu: România se pronunță pentru eliminarea vizelor turistice date de UE rușilor
Întrebat care este poziția României în privința propunerii de suspendare a înțelegerii cu Moscova privind acordarea de vize rușilor în regim preferențial, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a declarat într-un interviu pentru Europa Libere că Bucureștiul se pronunță în favoarea suspendării acordului încheiat în 2007, în primul rând pentru că Rusia însăși nu respectă prevederile acestei înțelegeri, și în al doilea rând pentru că Rusia a pus practic toate statele membre ale Uniunii Europene pe o listă a așa-numitelor țări ne-prietene.
Cât privește chestiunea suspendării acordării de vize UE cetățenilor ruși, ministrul român de externe a exprimat disponibilitatea țării sale de a discuta adoptarea de noi măsuri de limitare a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în special în ce privește vizele pentru turism, „pentru că noi considerăm că turismul nu este un drept fundamental, și mai trebuie să ținem cont și de starea actuală a relațiilor dintre UE și Rusia”, a spus Aurescu.
România nu e în spațiul Schengen, deci nu eliberează vize Schengen, dar acordă vize bilateral, și de la începutul anului a acordat cam 800 de vize unor cetățeni ruși, dintre care aproximativ 130 au fost vize turistice, a mai afirmat Bogdan Aurescu, precizând că în opinia lui este o chestiune de principiu: e o chestiune politică, nu una tehnică, ea trebuie discutată și trebuie văzut care sunt argumentele pro și contra.
România, a repetat ministrul român de externe, se pronunță pentru suspendarea vizelor turistice acordate cetățenilor ruși, cu condiția ca această decizie să aibă baze legale solide.
Pe de altă parte, spune Aurescu, e nevoie să se permită eliberarea de vize pentru acei cetățeni ruși care sunt disidenți, care fug de opresiune, sau care sunt amenințați de către regim, iar în ce privește România, abordarea corectă ar trebui să fie eliminarea vizelor pentru turism, cu excepții în cazuri umanitare.
„E nevoie de un semnal politic clar, pentru că un procent substanțial din societatea rusă sprijină războiul de agresiune al președintelui Putin contra Ucrainei, dar pe de altă parte trebuie să lăsăm ușa deschisă pentru aceia au nevoie să fie expuși valorilor europene, și dar și pentru aceia care au nevoie de protecție pentru că se opun regimului din Rusia”, a spus Europei Libere la Praga ministrul român de externe Bogdan Aurescu.
„Modovagaz” a achitat cu întârziere plata în avans pentru august către „Gazprom”
S.A. „Moldovagaz” a achitat plata în avans către concernul rus „Gazprom” pentru consumul de gaze în luna august. Plata în avans se face, de regulă, până la data de 20 a fiecărei luni și reprezintă jumătate din consumul gazelor livrate de furnizorul rus în luna curentă.
Șeful „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a anunțat pe canalul său de Telegram că a fost achitată suma de 16,74 de milioane de dolari din banii proveniți de la SA „Energocom”.
În ajun, Comisia pentru situații excepționale (CSE) a decis ca „Energocom” să procure din surse financiare alocate din buget 10 milioane de metri cubi de gaze pentru suplinirea rezervelor de gaze ale R. Moldova, care vor fi stocate în România. Potrivit contractului dintre „Energocom” și „Moldovagaz”, prima tranșă, de 5 milioane de metri cubi, va fi procurată la un preț de 1.458,92 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar cea de-a doua cu 1.881 de dolari per 1000 m.c..
La 22 august, Vadim Ceban anunțase că a solicitat „Gazpromului” amânarea plății în avans până la 1 septembrie, deoarece „Moldovagaz” nu dispunea de mijloacele necesare.
Anterior, șeful „Moldovagaz” a estimat consumul de gaz în luna august la 27 milioane de metri cubi la un preț total de 39,39 milioane de dolari. Prețul de achiziție a gazelor în luna august este de 1.458,92 de dolari/1000 m.c..
S.A. „Moldovagaz” și-a onorat pe deplin obligațiile financiare față de „Gazprom” pentru luna iulie.
Anterior, concernul „Gazprom” amenințase R. Moldova cu oprirea livrărilor de gaze în cazul întârzierii plăților curente pentru consumul de gaze.
Echipa lui Navalnîi a publicat o listă cu instigatori la război ruși care ar trebui sancționați
Echipa disidentului rus Aleksei Navalnîi a publicat o listă cu oficialități ruse, jurnaliști și celebrități despre care spune că trebuie sancționați imediat pentru că promovează poziția Kremlinului în privința războiului său neprovocat în Ucraina.
Lista are 200 de nume și a fost alcătuită la solicitarea diplomației britanice, a făcut cunoscut echipa lui Navalnîi, cunoscută sub numele de Fundația Internațională Anticorupție (MFNK).
Pe listă se află oficialități militare ruse, miniștri federali, parlamentari, autorități polițienești, oligarhi și propagandiști ai Kemlinului, care au scăpat până acum neatinși de sancțiunile economice și financiare impuse deja mai multor lideri ai Rusiei, între care și președintele Vladimir Putin.
MFBK a subliniat șase nume aflate pe această listă: ministrul de finanțe și membru al Consiliului de securitate Anton Siluanov, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei Elvira Nabiullina, omul de afaceri Iskandar Mahmudov, și jurnalistele de televiziune Ekaterina Adreeva și Tina Kandalaki.
Pe listă mai figurează actorul Marat Mașarov, cântăreții Nikolai Baskov, Iulia Cicerina și Filipp Kirkorov, filozoful naționalist Aleksandr Dughin, legislatorul Adam Delimhanov, și femeia de afaceri Svetlana Krivonogih, despre care se crede că a fost partenera lui Putin.
Fiica lui Dughin, Daria Dughina, de 29 de ani, comentatoare la o televiziune rusească naționalistă a fost ucisă pe 20 august, în explozia unui dispozitiv atașat la automobilul în care se afla.
Echipa lui Navalnîi spune că oamenii de pe această listă sunt „direct responsabili de războiul de agresiune lansat în Ucraina”.
Putin și asociații săi apropiați nu se află pe listă pentru că au fost sancționați deja la nivel internațional din cauza războiului din Ucraina.
Cele 200 de persoane de le lista lui Navalnîi sunt incluse într-o listă mai mare, de 6.000 de oameni despre care echipa disidentului rus spune că ar trebui sancționați din cauza războiului pornit de Rusia contra Ucrainei.
Praga: miniștrii de externe și ai apărării din UE discută agresiunea rusă din Ucraina
Miniștrii de externe din Republica Moldova, Ucraina și Georgia se află la Praga unde iau parte la o întâlnire informală de lucru a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. Întâlnirea de lucru din capitala Cehiei e prima în acest format după acordarea celor trei țări a statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană.
Diplomația de la Chișinău anunță într-un comunicat că ministrul moldovean de externe Nicu Popescu le va vorbi șefilor diplomațiilor europene „despre situația de securitate din Moldova și regiune în contextul războiului din Ucraina, despre impactul socio-economic asupra R. Moldova și despre eforturile autorităților moldovene procesul de reforme și modernizare în parcursul de aderare la Uniunea Europeană”.
De asemenea, Nicu Popescu va avea la Praga întrevederi bilaterale cu omologii săi din Belgia, Estonia, Slovenia, Luxemburg, Spania, Ucraina și Georgia.
Întâlnirea miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană e organizată de președinția cehă a UE, și are pe agendă discutarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și relațiile dintre blocul pan-european și Africa.
Șefii diplomațiilor europene vor discuta și o propunere de suspendare a unei înțelegeri încheiate cu Moscova în 2007, privind acordarea de vize rușilor în regim preferențial.
Propunerea de suspendare a acordului din 2007 pare să fi întâmpinat însă deja un obstacol major, după ce Germania și Franța au dat publicității cu puțin timp înainte de reuniunea de marți de la Praga un document în care spun că limitarea vizelor pentru ruși ar fi contraproductivă, din moment ce Uniunea Europeană încearcă să lupte pentru „inimile și mințile” acelor ruși care nu sunt de acord cu agresiunea neprovocată a Moscovei în Ucraina și nu o sprijină.
Chestiunea limitării vizelor UE acordate cetățenilor ruși a prins avânt recent în unele state membre ale Uniunii, dar e nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de membri ai blocului comunitar pentru ca ea să devină o sancțiune contra Rusiei pentru atacarea Ucrainei.
„Ar trebui să ne gândim la căi inteligente de a folosi importanta pârghie a acordării vizelor”, se spune în documentul franco-german.
„În timp ce limităm contactele cu reprezentanții regimului, trebuie să luptăm strategic pentru „inimile și mințile” populației ruse, cel puțin ale segmentelor care nu s-au înstrăinat complet de Occident”, se mai spune în documentul citat, care sugerează și că vizele ar trebui să rămână deschise pentru studenți, artiști, oameni de știință și alți profesioniști cheie care doresc că intre în UE.
Clemența șefului diplomației UE
O poziție similară a adoptat și coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, care afirmă că Uniunea ar trebui să evite interzicerea totală a vizelor pentru cetățenii ruși care doresc să călătorească în statele blocului comunitar.
Josep Borrell spune că se așteaptă la o înăsprire suplimentară a măsurilor împotriva Moscovei, pentru a o pedepsi pentru că a invadat Ucraina, dar că nu este de acord cu interzicerea completă a vizelor pentru ruși.
Problema limitării vizelor pentru ruși a fost pusă în discuție imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, blocul comunitar, de 27 de state membre, nu a reușit până acum să atingă unanimitatea necesară în această problemă. Unele țări, în special Germania, s-au arătat reticente în a restricționa sever accesul tuturor rușilor în UE.
„A existat deja o suspendare parțială [a regimului de vize]. Și cred că va fi încă un pas înainte”, a declarat Borrell într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă înainte de reuniunea de la Praga.
„Cred că trebuie să fim mai selectivi: nu toți rușii să fie interziși. Mulți oameni vor să părăsească Rusia. Peste 300.000 au plecat de la începutul războiului. Și cei mai mulți dintre ei sunt oameni profesioniști, cu studii superioare, care nu vor să mai rămână în Rusia. Ei nu vor să meargă la război. Ei nu susțin războiul. Nu vor să trăiască în continuare sub regimul lui Putin și pleacă. Deci, nu cred că trebuie să le închidem ușa acestor oameni”, a mai spus Josep Borrell.
Șeful ONU avertizează: Șase milioane de afgani sunt în pericol de foamete
Martin Griffiths, subsecretar general ONU pentru ajutor umanitar, a îndemnat donatorii să reia finanțarea Afganistanului, avertizând că șase milioane de afgani sunt în pericol de foamete, în timp ce mai mult de jumătate din cei 39 de milioane de locuitori ai țării au nevoie de ajutor umanitar.
„Sărăcia se adâncește, populația continuă să crească, iar autoritățile de facto nu au buget pentru a investi în propriul viitor. Este clar pentru noi că trebuie reluat un anumit sprijin pentru dezvoltare”, a declarat Martin Griffiths în fața Consiliului de Securitate al ONU, pe 29 august.
Talibanii au revenit la putere în august 2021, după ce coaliția internațională condusă de SUA s-a retras din țară, iar guvernul anterior s-a prăbușit rapid. Comunitatea internațională nu a recunoscut guvernul lor, care a zdrobit drepturile femeilor. De la preluarea puterii de către talibani, asistența internațională, care reprezenta 80% din bugetul Afganistanului, s-a epuizat. Talibanii sunt supuși sancțiunilor internaționale, despre care Națiunile Unite și grupurile de ajutorare spun că împiedică, în prezent, operațiunile umanitare din Afganistan.
„Autoritățile de facto ale Afganistanului trebuie, de asemenea, să-și facă treaba. Interferențele și procedurile birocratice încetinesc asistența umanitară atunci când este cea mai mare nevoie de ea. Femeilor care lucrează în domeniul ajutorului umanitar ... trebuie să li se permită să lucreze nestingherite și în siguranță. Iar fetelor trebuie să li se permită să își continue educația”, a declarat Griffiths.
În ciuda greutăților, Martin Griffiths spune că agențiile ONU și ONG-urile partenere au organizat „un răspuns fără precedent” în ultimul an, ajungând la aproape 23 de milioane de persoane. Oficialul ONU a adăugat însă că este nevoie urgentă de 614 milioane de dolari pentru pregătirile de iarnă, inclusiv pentru repararea și modernizarea adăposturilor și furnizarea de haine călduroase și pături - și că este nevoie de alte 154 de milioane de dolari pentru a depozita alimentele și alte provizii înainte ca vremea să taie accesul în anumite zone.
Gazprom va reduce și mai mult livrările de gaze către grupul francez Engie
Compania rusă Gazprom va reduce și mai mult livrările de gaze către grupul francez Engie, sporind astfel îngrijorările legate de aprovizionarea cu energie a Europei, în contextul în care gazoductul Nord Stream 1 este închis pentru întreținere.
Engie a fost informat de Gazprom pe 30 august că reducerea va avea loc imediat. Grupul francez nu a oferit detalii despre natura disputei cu Gazprom și precizează doar că livrările de gaze rusești fuseseră deja reduse substanțial de când Moscova a lansat războiul neprovocat împotriva Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie.
„Este foarte clar că Rusia folosește gazul ca armă de război și trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, cel al unei întreruperi complete a livrărilor”, a declarat ministrul francez al tranziției energetice, Agnes Pannier-Runacher, la postul de radio francez Inter.
Țările europene au fost deja anunțate că Gazprom va închide gazoductul Nord Stream 1 către Germania între 31 august și 2 septembrie pentru întreținere. Întreruperea a alimentat temerile că Rusia reduce aprovizionarea pentru a pune presiune asupra națiunilor occidentale și pentru a rupe unitatea acestora în sancționarea Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei, acuzație pe care Moscova o neagă.
Întreruperea și reducerea furnizării de către Rusia a dus la creșterea prețurilor la gaze și a forțat guvernele europene să se străduiască să găsească surse alternative de aprovizionare înainte de iarnă.
Ambasadorul SUA în Bosnia-Herțegovina: Occidentul „nu va lăsa Bosnia în mâinile Rusiei”
Ambasadorul SUA în Bosnia-Herțegovina a declarat că angajamentul Washingtonului față de acest stat balcanic este „de durată” și că se angajează, alături de aliații europeni, pentru păstrarea „integrității teritoriale, suveranității și securității și caracterului multietnic” al Bosniei.
Într-un interviu recent acordat serviciului balcanic al RFE/RL, ambasadorul Michael Murphy a acuzat Rusia că urmărește instabilitatea în regiune, dar a declarat că o recentă întărire a forțelor de menținere a păcii ale UE în mijlocul acestei provocări a fost un indiciu al hotărârii transatlantice.
„Cred că ați văzut un răspuns din partea Statelor Unite și a europenilor și ar trebui să fie un semnal că nu vom lăsa [Bosnia-Herțegovina] în mâinile Rusiei”, a declarat Murphy.
La începutul acestei luni, Germania a trimis aproximativ 30 de militari pentru a se alătura din nou misiunii europene de menținere a păcii EUFOR, pentru a asigura ordinea civilă și respectarea unui acord de pace vechi de 26 de ani care organizează țara pe criterii etnice, cu un înalt reprezentant al comunității internaționale care deține puteri extinse.
Răspunsul internațional la războiul Rusiei din Ucraina a pus la încercare guvernele unor țări aspirante la statutul de membru al UE, precum Bosnia și Serbia, și disponibilitatea acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale și altor măsuri de pedepsire a agresiunii rusești, precum și de a accelera reformele menite să asigure compatibilitatea cu instituțiile occidentale.
Scrisoare de protest față de „deceniile de opresiune” prin care au trecut femeile iraniene
Peste 1000 de cetățeni iranieni și activiști civili au semnat o declarație de protest față de „patru decenii de opresiune a femeilor iraniene”.
Semnatarii scrisorii au fost determinați să ia atitudine de recenta arestare și presupusa tortură a unei femei pentru că a protestat împotriva regulilor privind obligativitatea purtării vălului pe cap. În scrisoare se afirmă că „mărturisirile forțate” făcute de Sepideh Rashno la televiziunea de stat au fost o continuare a eforturilor sistematice ale guvernului de a exclude femeile din spațiile publice în ultimele patru decenii.
„Noi nu suntem nici criminali, nici infractori, noi suntem cei care, văzând ochiul vânăt al lui Sepideh Rashno, nu numai că nu facem un pas înapoi, dar strigăm împreună că eliberarea este dreptul nostru, iar puterea noastră constă în faptul că ne unim”, se arată în scrisoare.
Rashno, scriitoare și artistă în vârstă de 28 de ani, a fost arestată pe 15 iunie, după ce o înregistrare video în care apare certându-se cu o altă femeie care-i cerea să respecte regulile privind purtarea eșarfei pe cap într-un autobuz din Teheran a devenit virală.
Germania și Franța: Limitarea vizelor UE pentru ruși este „contraproductivă”
O propunere a membrilor Uniunii Europene de interzicere a vizelor turistice pentru ruși din cauza războiului din Ucraina pare să se lovească de un obstacol major, în timp ce miniștrii blocului se pregătesc să se întâlnească pe 30 august la Praga.
Franța și Germania au emis un document de poziție comună chiar înaintea reuniunii, afirmând că problema limitării vizelor pentru ruși ar fi contraproductivă, în timp ce UE încearcă să lupte pentru „inimile și mințile” acelor ruși care nu susțin agresiunea neprovocată a Moscovei împotriva Ucrainei.
Chestiunea limitării vizelor pentru ruși a luat amploare în ultimele zile în rândul unor țări din UE, însă trebuie să se ajungă la un acord între toți cei 27 de membri ai blocului pentru ca aceasta să devină cea mai recentă sancțiune împotriva Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina.
„Ar trebui să ne gândim la modalități inteligente de a folosi pârghia importantă a eliberării de vize”, se afirmă în documentul comun al Germaniei și Franței. „În timp ce limităm contactele cu reprezentanții și autoritățile regimului la domeniile de interes vital pentru UE, trebuie să luptăm strategic pentru inimile și mințile populației ruse - cel puțin segmentele care nu sunt încă complet înstrăinate de Occident", mai spune documentul, sugerând ca vizele să rămână deschise pentru studenți, artiști, oameni de știință și alți profesioniști-cheie care doresc să intre în UE.
Țările care au granițe comune cu Rusia - statele baltice, Polonia și Finlanda - vor restricții mai mari pentru vizele turiștilor ruși. Având în vedere că UE a interzis zborurile din Rusia pe calea aerului, majoritatea călătorilor folosesc frontierele terestre pentru a se deplasa în alte țări ale UE.
Un acord din 2007 privind vizele, care prevedea reducerea cerințelor de intrare în UE pentru ruși, a fost suspendat parțial la sfârșitul lunii februarie. Documentul vizează persoanele apropiate președintelui rus Vladimir Putin, cum ar fi delegațiile oficiale ale Rusiei și deținătorii de pașapoarte diplomatice.
Însă așa numiții „ruși obișnuiți” au continuat să se bucure de avantajele oferite de UE în materie de facilitare a eliberării vizelor, cum ar fi reducerea timpilor de așteptare și a costurilor și necesitatea de a prezenta mai puține documente la depunerea cererii. Luna aceasta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut UE să înceteze să mai elibereze toate vizele pentru cetățenii ruși pentru a pedepsi Moscova pentru atacul asupra țării sale.
„A existat deja o suspendare parțială [a regimului de vize]. Și cred că va mai fi un pas înainte”, a declarat șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, pentru RFE/RL, într-un interviu acordat la Praga la 29 august. „Dar nu pot să vă spun dacă va fi o [interdicție] completă... Nu aș fi în favoarea ideii de a spune că niciun rus, niciodată, din niciun motiv, nu ar putea intra în Europa... Dar este la latitudinea miniștrilor UE să decidă", a adăugat șeful diplomației europene.
Borrell încearcă, de asemenea, să obțină aprobarea la reuniunea informală a miniștrilor de la Praga pentru a începe să lucreze la o misiune de pregătire militară a UE pentru Ucraina.
Lituania a terminat de construit zidul la granița cu Belarus pentru a opri migranții ilegali
Lituania declară că a încheiat construcția unui zid de oțel care se întinde de-a lungul frontierei cu Belarus pentru a opri fluxul de migranți ilegali, după ce zeci de mii de persoane, majoritatea din Orientul Mijlociu, au încercat anul trecut să intre în această țară și în alte state membre ale UE, Polonia și Letonia, de pe teritoriul belarus.
Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a declarat că la 29 august EPSO-G construction, compania implicată în construirea zidului de oțel acoperit cu sârmă ghimpată, lung de 502 kilometri, a informat guvernul că a finalizat lucrările. Restul frontierei lituaniano-belaruse, și anume un segment de peste 100 de kilometri, străbate o rețea de râuri și lacuri.
Lituania și alte state din Uniunea Europeană susțin că conducătorul autoritar belarus Alexandr Lukașenko a orchestrat criza migranților împreună cu aliatul său, președintele rus Vladimir Putin, ca represalii la sancțiunile impuse împotriva sa și a regimului său pentru reprimarea brutală a disidenței, după ce protestele în masă legate de alegerile prezidențiale contestate din august 2020 i-au oferit lui Lukașenko un al șaselea mandat la putere.
La sfârșitul lunii iunie, Polonia a finalizat un zid similar de-a lungul graniței sale cu Belarus, lungă de 186 de kilometri.
Chișinăul cere acces la terenurile agricole disputate în stânga Nistrului
Autoritățile de la Chișinău spun că cele de la Tiraspol au fost „receptive” la solicitarea de a renunța la termenul limită de 31 august pentru accesul fermierilor moldoveni din stânga Nistrului la terenurile lor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol.
Într-un comunicat guvernamental se spune că cererea a fost formulată la 29 august, la o întâlnire prin videoconferință a grupurilor de experți din domeniul agriculturii, fitosanitar și veterinar de pe cele două maluri ale Nistrului, așa încât agricultorii din raionul Dubăsari să poată efectua lucrările sezoniere, folosi echipament agricol și transporta roada.
Experții de la Tiraspol „au manifestat receptivitate și au menționat deschiderea de a contribui la rezolvarea dificultăților întâmpinate de fermieri”, se spune în comunicat.
Deși sunt numite „de experți”, din grupurile de dialog sectorial peste Nistru fac parte oficiali guvernamentali de la Chișinău și membri ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol. La ultima întâlnire, grupul din partea Chișinăului a fost condus de Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
Într-un comunicat de la Tiraspol despre reuniune, se spune numai că problema terenurilor a fost abordată „la inițiativa părții moldovene”.
Accesul fermierilor din mai multe sate din raionul Dubăsari rămase sub controlul Chișinăului (inclusiv Doroțcaia, Pohrebea, Coșnița, Pârâta, Cocieri, Molovata Nouă, Roghi) la terenuri agricole aflate la est de traseul controlat de forțele transnistrene este o problemă recurentă în relația R. Moldova cu regiunea sa secesionistă. Problema a apărut în 1998, când administrația transnistreană a instalat puncte de control la trecerile peste traseu.
În august 2018, guvernul de la Chișinău anunța că fermierii din raionul Dubăsari și-au recăpătat accesul la terenuri, după restabilirea unui mecanism din 2006, prin care proprietarilor de terenuri și arendașilor urma să li se elibereze certificate de access pe un termen de 20 de ani. Negocierile au vizat drepturile a 5.561 de deținători de terenuri și o suprafață totală de 6.495 hectare.
La sfârșitul anului 2021, Tiraspolul a notificat despre intenția de a limita până în data de 30 iunie 2022 prevederile deciziei din 2018 privind accesul fermierilor la terenuri. În ziua expirării termenului, acesta a fost prelungit cu o lună, la cererea Chișinăului, până la 31 august.
Un fost deputat ucrainean numit de Rusia în guvernul regiunii Herson a fost găsit mort
Fostul deputat ucrainean Oleksi Kovaliov, care s-a alăturat guvernului regional Herson impus de Rusia după ce forțele armate ruse au preluat controlul asupra unor zone din sud-estul Ucrainei, a fost găsit mort.
Un consilier al administrației regionale controlate de Kiev, Serhi Hlan, a declarat la 29 august că Kovaliov a fost găsit mort cu o zi înainte în casa sa din orașul Hola Pristan. Rapoartele presei ucrainene au afirmat că Kovaliov a fost găsit cu o rană de glonț în cap. Lângă el se afla o pușcă Mossberg, înregistrată oficial pe numele fostului membru al partidului de guvernământ ucrainean Servitorul Poporului.
Rapoartele poliției afirmă, de asemenea, că soția lui Kovaliov a fost și ea înjunghiată și a fost spitalizată. Autoritățile impuse de Rusia nu au comentat informațiile, dar canalele pro-ruse de pe Telegram le-au confirmat.
În ultimele săptămâni, mai mulți oficiali numiți de Moscova în zone din Ucraina au murit în urma unor atentate sau atacuri.
Proteste în Kazahstan împotriva deciziei de a crește vârsta de pensionare a femeilor
Femeile activiste din patru orașe importante din Kazahstan au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva programului guvernamental de creștere treptată a vârstei de pensionare a femeilor în această națiune din Asia Centrală.
Zeci de activiste din Nur-Sultan, capitala țării, și din cel mai mare oraș din Kazahstan, Almatî, precum și din orașul Aqtobe din nord-vest și din orașul Shymkent din sud s-au adunat pe 29 august, ținând în mâini afișe pe care scria: „Schimbarea vârstei de pensionare a femeilor nu face decât să încalce Constituția”, „Reveniți la 58 de ani ca vârstă de pensionare pentru femei” și „Ați mărit vârsta de pensionare, cum rămâne cu locurile de muncă?”.
Guvernul kazah ia măsuri pentru a crește treptat vârsta de pensionare a femeilor de la 58 la 63 de ani - vârsta actuală de pensionare pentru bărbați - până în 2027. Deocamdată, vârsta de pensionare pentru femei a fost ridicată de la 58 la 60 ani și jumătate. În Nur-Sultan, reprezentanții partidului Aq Zhol (Calea luminoasă) și ai Partidului Popular din Kazahstan s-au întâlnit cu protestatarele și le-au promis că vor ridica problema la o viitoare sesiune parlamentară. Mitingurile au fost organizate de Mișcarea femeilor din Kazahstan. Acțiuni similare au avut loc la începutul acestui an în alte câteva orașe din țară.
Măsura luată de guvern în 2018 de a aduce treptat vârsta de pensionare a femeilor la cea a bărbaților a fost extrem de nepopulară în societatea kazahă. În luna mai, pe fondul protestelor tot mai mari față de această măsură, vicepremierul Eraly Toqzhanov a declarat public că guvernul lucrează la reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care lucrează în anumite sectoare ale economiei.
Grupul de investigații Proiekt: Acuzațiile de trădare împotriva jurnalistului Safronov sunt „nefondate”
Grupul rus de investigații Proiekt (Proiect) a tras concluzia că acuzațiile de înaltă trădare împotriva lui Ivan Safronov, un fost important jurnalist judecat pentru că ar fi predat materiale secrete unor agenți străini, sunt „nefondate”.
Concluzia grupului Proiekt s-a bazat pe documentele oficiale de acuzație împotriva lui Safronov, care riscă până la 25 de ani de închisoare dacă va fi condamnat. Grupul și-a publicat concluziile pe 29 august.
Anchetatorii îl acuză pe Safronov că, în 2017, i-ar fi predat agentului serviciului secret ceh Martin Laris materiale secrete despre vânzările de arme efectuate de Rusia în Orientul Mijlociu către Republica Cehă, membră NATO, și că i-ar fi dat informații secrete nespecificate agentului serviciului secret german Dmitri Voronin. Safronov a negat, în mod repetat, acuzațiile, iar susținătorii săi au organizat pichete la Moscova și în alte orașe pentru a cere eliberarea sa.
Proiekt a studiat documentele de acuzare ale anchetatorilor și a tras concluzia că nu a găsit niciun oficial rus care i-ar fi putut înmâna lui Safronov materiale sau informații care ar putea fi definite ca fiind clasificate.
În plus, Proiekt a declarat că nu a putut găsi nicio dovadă care să demonstreze că jurnalistul ceh Laris și analistul politic german Voronin ar avea vreo legătură cu serviciile secrete ale celor două națiuni ale Uniunii Europene.
Cehia convoacă o reuniune extraordinară a UE pentru a analiza criza energiei
Republica Cehă a convocat o reuniune extraordinară a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană, pe fondul creșterii prețurilor și a îngrijorărilor legate de aprovizionarea provocate de invazia Rusiei în Ucraina.
Ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a blocului comunitar, a convocat reuniunea pentru 9 septembrie. Sikela a declarat, pe 29 august, că o potențială soluție pentru a contribui la atenuarea crizei ar fi plafonarea prețului pentru gazul utilizat în producția de energie electrică. „Trebuie să separăm prețurile la gaz de cele la electricitate”, a spus el.
Blocul celor 27 de țări a luat măsuri pentru a-și diminua dependența de importurile de energie din Rusia și a introdus recent un plan prin care li se cere statelor membre să reducă utilizarea gazelor naturale cu 15%. Planul a fost inițiat pentru pregătirea unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale rusești, o preocupare care a crescut odată cu anunțul recent că o conductă-cheie va fi oprită temporar pentru întreținere.
Rolul dominant al Rusiei în calitate de furnizor de energie pentru Uniunea Europeană îi face pe membrii blocului comunitar să se teamă că Moscova ar putea limita livrările în timpul iernii, ca răzbunare pentru sancțiunile adoptate de UE pentru a pedepsi Rusia pentru războiul său neprovocat împotriva Ucrainei.
Zelenski: Ucraina își recuperează propria țară!
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat trupele rusești să fugă de ofensiva lansată de forțele sale în apropierea orașului strategic Herson din sudul țării, ocupat de Rusia încă de la începutul războiului, afirmând că militarii ucraineni își recuperează teritoriul.
Vorbind în discursul său nocturn din 29 august, Zelenski a promis că trupele ucrainene vor urmări armata rusă „până la graniță”. „Dacă vrea să supraviețuiască - este timpul ca armata rusă să fugă. Să plece acasă”, a spus el. „Ucraina își recuperează propria țară”, a spus Zelenski.
Anterior, consilierul prezidențial Oleksi Arestovici afirmase într-o intervenție video că forțele ucrainene bombardează feriboturile pe care armata rusă le folosește pentru a aproviziona o secțiune a teritoriului ocupat de Rusia pe malul vestic al fluviului Nipru, în regiunea Herson.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat că mișcarea Ucrainei are deja un impact asupra capacităților militare rusești, deoarece le forțează să-și repoziționeze forțele și să reducă efectivele unor unități din est. „Rușii au fost nevoiți să retragă resurse din est pur și simplu din cauza informațiilor că ucrainenii ar putea intensifica ofensiva din sud", le-a spus Kirby reporterilor pe 29 august.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut că a fost lansată o ofensivă ucraineană, dar susține că aceasta a eșuat, forțele sale provocând pierderi grele în rândul ucrainenilor. Afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent.
Bombardamentele rusești asupra orașului portuar Nikolaev, aflat sub control ucrainean în pofida bombardamentelor rusești repetate, au ucis cel puțin două persoane, au rănit aproximativ 24 și au distrus case, au declarat oficiali ai orașului și martori.
Între timp, inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) se îndreaptă către Zaporojie, în sudul Ucrainei, pentru a face o inspecție centralei nucleare de acolo, ocupată de Rusia. Echipa de experți urmează să evalueze pagubele suferite de instalații și să determine cât de funcționale mai sunt sistemele principale și de rezervă de siguranță și securitate, a declarat AIEA.
Pe frontul diplomatic, miniștrii Apărării din UE se întâlnesc la 30 august în capitala cehă Praga pentru a purta discuții axate pe stabilirea unui program de pregătire militară pentru soldații ucraineni.
Irak | Lupte între susținătorii lui Sadr, un grup șiit pro-Iran și forțele de securitate
Cel puțin 23 de persoane au fost împușcate mortal, pe 29 august, în Zona Verde din Bagdad, după ce sute de susținători ai influentului cleric șiit Muqtada al-Sadr au luat cu asalt clădirile guvernamentale, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu grupurile rivale șiite susținute de Iran.
Alte cel puțin 270 de persoane au fost rănite, în timp ce în Zona Verde, care găzduiește clădiri guvernamentale și diplomatice, au fost trase focuri de armă și gaze lacrimogene.
Statele Unite au spus că tulburările de la Bagdad sunt „îngrijorătoare” și le-au cerut irakienilor să se abțină de la violență și să caute dialogul pentru a rezolva disputele politice. Misiunea de asistență a Națiunilor Unite în Irak (UNAMI) a calificat evoluția situației drept „o escaladare extrem de periculoasă” și, de asemenea, a îndemnat toate părțile să se „abțină de la acte care ar putea duce la un lanț de evenimente de neoprit”. „Este în joc însăși supraviețuirea statului”, a spus reprezentantul UNAMI.
Martorii oculari spun că au fost implicați în luptele din Zona verde susținătorii lui Sadr și cei ai unui bloc șiit rival, Cadrul de Coordonare pro-Iran.
Oficial american: Rusia recrutează noi militari apelând la închisori și la vârstnici
Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat reporterilor că Rusia se străduiește să găsească mai mulți soldați pentru războiul din Ucraina și a spus că mulți dintre recruți sunt mai în vârstă, în stare proastă și primesc puțină pregătire.
Oficialul din domeniul apărării a făcut aceste afirmații pe 29 august sub rezerva anonimatului, adăugând că recrutorii militari de la Kremlin vizitează adesea închisorile rusești pentru a găsi noi recruți care să se alăture luptei.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat la 25 august un decret pentru a crește dimensiunea armatei țării cu aproximativ 10%, până la 1,15 milioane de militari, începând cu ianuarie 2023.
Oficialul american a precizat că Rusia a suferit pierderi semnificative de trupe în cele șase luni care au urmat invaziei sale în Ucraina. Pentagonul, mai spune oficialul, consideră că efortul de a recruta un număr semnificativ de noi trupe „este puțin probabil să reușească, deoarece Rusia nu și-a îndeplinit în mod istoric obiectivele privind personalul și efectivele”. „Rusia a început deja să încerce să extindă eforturile de recrutare", a spus oficialul. „Au făcut acest lucru în parte prin eliminarea limitei superioare de vârstă pentru noii recruți și, de asemenea, prin recrutarea prizonierilor. Observatorii spun că mulți dintre acești noi recruți sunt mai în vârstă, inapți și prost pregătiți", a spus oficialul american.
La începutul acestei luni, subsecretarul american al apărării Colin Kahl a estimat că 70 000-80 000 de ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina de la începutul invaziei, la 24 februarie.
NASA amână lansarea rachetei către Lună
NASA a fost obligată să amâne lansarea noii sale rachete lunare într-un zbor de testare fără echipaj din cauza unei scurgeri de combustibil.
Următoarea încercare de lansare va avea loc cel mai devreme pe 2 septembrie. Racheta Space Launch System de 98 de metri trebuia să decoleze în dimineața zilei de 29 august, cu trei manechine de test la bord, pentru primul său zbor, o misiune de propulsare a unei capsule pe orbita Lunii.
Când va avea loc, zborul-test va fi un mare pas înainte în încercarea Americii de a trimite astronauți înapoi pe Lună, pentru prima dată de la încheierea programului Apollo, în urmă cu 50 de ani.
NASA speră să trimită patru astronauți în jurul Lunii în 2024 și să trimită oameni acolo încă din 2025. Programul Artemis este o parte din planul NASA de a readuce oamenii pe Lună de unde ar putea fi lansată, ulterior, o călătorie pe Marte.
Washington: Închiderea controlată a centralei nucleare Zaporojie e cea mai sigură opțiune
Statele Unite spun că închiderea controlată a centralei nucleare de la Zaporojie e cea mai sigură opțiune, și au cerut Moscovei să accepte o zonă demilitarizată în jurul centralei, după creșterea temerilor legate de posibile scurgeri radioactive.
„Așa cum am spus deseori, o centrală nucleară nu e chiar cel mai potrivit loc pentru un conflict armat”, a spus luni John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei albe pe probleme de securitate națională
„Credem în continuare că o închidere controlată a reactoarelor nucleare de la Zaporojie ar fi cea mai sigură și mai puțin riscantă opțiune pe termen scurt”, a adăugat el.
Declarația lui Kirby a venit în timp ce o misiune a Agenției internaționale pentru energie atomică (AIEA) ar fi urmat să sosească la Kiev pe 29 august seara, urmând să se deplaseze imediat la centrala atomică de la Zaporjie, cea mai mare din toată Europa.
Nu este clar deocamdată dacă trupele ruse care ocupă centrala vor permite accesul echipei ONU acolo.
Vizita inspectorilor AIEA la centrala de la Zporojie a fost anunțată de șeful acestei agenții a Națiunilor Unite Rafael Grossi.
Ursula von der Leyen: Piața europeană a electricității trebuie reformată
Piața europeană a electricității trebuie reformată la începutul lui 2023, a declarat luni preșeinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată de Reuters.
Vorbind într-o discuție la care a luat parte și ministrul german al economiei Robert Haback, șefa executivului european a spus că în cadrul acestei reforme prețurile la gaz și electricitate trebuie să fie decuplate.
În cadrul aceleiași discuții, ministrul german al economiei a spus că Germania trebuie să se confrunte cu „realitatea amară” a decuplării de la gazul rusesc, referindu-se la oprirea fluxului de gaz prin conducta Nord Stream 1, anunțată de ruși.
Autoritățile de la Moscova au anunțat că vor închide pentru trei zile Nord Stream 1 la sfârșitul acestei luni, pentru o operațiune de întreținere, neanunțată în avans.
Rusia livrează acum Germaniei prin Nord Stream 1 doar 20% din capacitatea integrală a conductei.
Reuters relatează că nu este clar deocamdată din spusele ministrului german al economiei dacă oprirea conductei va fi permanentă, sau dacă livrările complete nu vor fi reluate.
