Perciun spune că cifrele sunt promițătoare, în contextul în care, anul trecut, în universitățile din R. Moldova au fost înmatriculați, în total, circa 14 mii de studenți.

În premieră, actele pentru licență se depun doar online.

„Sistemul este în plin proces de îmbunătățire. Zilnic, noi intervenim acolo unde este necesar, dacă există anumite chichițe care trebuie fixate”, a declarat ministrul.

În prima zi de admitere, 22 iulie, platforma a avut deficiențe tehnice, iar mulți au mers în primele ore ale dimineții la universități și au cerut ajutorul voluntarilor pentru a se înscrie.

Tinerii care au întrebări și neclarități privind depunerea dosarelor online pot suna la numărul 0 8000 5005.

• Te-ar putea interesa și: Noul an de studii vine cu taxe mai mari în universități

Absolvenții pot depune actele la 16 universități, dintre care patru private, până pe 31 iulie. Sesiunea suplimentară de admitere va avea loc între 10 și 14 august.

La masterat și doctorat, actele vor fi depuse, în continuare, în format fizic, de candidați. Acest lucru se referă și la cetățenii străini.

În acest an de studii, din bugetul de stat sunt finanțate circa 8.700 de locuri la licență, dintre care un sfert sunt la specializările pedagogice. Astfel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori din școlile și grădinițele din Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Extinderea termenului este prevăzută într-un proiect de lege votat de Parlament în lectură finală la 25 iulie.

Mașinile înmatriculate cu plăcuțe neutre pot accede în traficul internațional și permit autorităților R. Moldova să verifice prin sistemul internațional de drept mașinile înmatriculate pentru a evita situațiile în care acestea sunt declarate pierdute sau furate.

Totodată, proprietarii automobilelor cu numerele neutre pot fi identificați de către autoritățile de la Chișinău, iar în cazul implicării în accidente rutiere aceștia pot fi trași la răspundere.

Acest mecanism însă nu vizează autovehiculele folosite în activitatea comercială.

De asemenea, nu-și pot înmatricula mijloacele de transport cu numere neutre cetățenii moldoveni care au domiciliul în alte localități decât cele situate pe regiunea transnistreană.

Proiectul de lege a fost elaborat de un grup de deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate. Potrivit lor, scopul este de a susține locuitorii din raioanele de est ale țării care se confruntă cu dificultăți generate de nereglementarea conflictului transnistrean.

Înmatricularea cu numere neutre a început în 2018, însă interesul cetățenilor a crescut semnificativ după ce, în 2021, Ucraina a interzis trecerea frontierei moldo-ucrainene a autovehiculelor cu plăci de înmatriculare emise în stânga Nistrului.

Chișinăul și Tiraspolul au convenit, în septembrie 2018, ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar și pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta și ține evidența acestor mașini.

Accesul în traficul internațional este unul dintre angajamentele agreate în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2, incluse în pachetul Berlin PLUS.

De la 1 septembrie 2018, până la 7 iulie 2023, în cele două puncte de înmatriculare ale ASP din stânga Nistrului, au fost luate la evidență 10.200 de automobile.

Toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele și cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Transferul este primul de acest gen în cadrul noii scheme bazată pe activele înghețate ale Rusiei, transmite Reuters.

Banii transferați Ucrainei sunt veniturile extraordinare (dobânzi), obținute din activele Băncii Centrale a Rusiei imobilizate ca parte a sancțiunilor impuse de UE.

„UE este alături de Ucraina”, a declarat vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Nu există un simbol sau o utilizare mai bună pentru banii Kremlinului decât să facă din Ucraina și din întreaga Europă un loc mai sigur de trăit”, a adăugat ea.

Operațiunea financiară fără precedent a UE a avut nevoie de luni de zile de negocieri până când statele membre au ajuns, în luna mai, la un acord privind fundamentul juridic al unei asemenea acțiuni.

Ungaria, țară care se opune ajutorului militar pentru Ucraina, a amenințat inițial că își va folosi dreptul de veto și va bloca întreaga inițiativă. Dar luna trecută, statele membre au găsit o cale legală de a ocoli acest obstacol, argumentând că Ungaria s-a abținut de la acordul din mai și, prin urmare, nu mai are dreptul de a participa la următorii pași.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria e furioasă: a fost „driblată” de colegii din UE în privința Ucrainei

Veniturile extraordinare, pe care Moscova nu are dreptul să le încaseze din cauza sancțiunilor impuse la începutul anului 2022, provin de la Euroclear, o instituție financiară din Bruxelles care deține majoritatea activelor rusești imobilizate.

Următorul transfer va avea loc în martie 2025, a anunțat Comisia Europeană.

Cele 1,5 miliarde de euro vor fi transferate direct în bugetul Ucrainei.

Mecanismul financiar diferă de asistența militară pe care UE a oferit-o prin așa-numitul Instrument European pentru Pace (EPF), care rambursează parțial statelor membre armamentul pe care îl donează Kievului.

EPF este blocat de Ungaria de mai bine de un an. Astfel, 6,5 miliarde de euro nu au mai fost trimiși Ucrainei, spre iritarea liderilor europeni.

Uniunea Europeană și SUA au inițiat, de asemenea, un proiect de împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina folosind ca garanție activele rusești blocate. Planul avansează, dar detaliile tehnice sunt încă nerezolvate, în condițiile în care UE își reînnoiește sancțiunile la fiecare șase luni. Asta înseamnă că, în cazul în care Ungaria sau altă țară UE s-ar opune măsurii la un moment dat în viitor, proiectul s-ar bloca.

90% din asistența financiară UE oferită Kievului este destinată cumpărării de arme, muniții și sisteme de apărare aeriană, de care țara are nevoie urgentă pentru a respinge atacurile trupelor rusești.

Restul de 10% din bani sunt folosiți pentru la eforturile de reconstrucție, mai ales a infrastructurii energetice, grav afectată de loviturile rusești sistematice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Susținerea, anunțată vineri dimineața într-un videoclip în care Harris primește un apel telefonic comun de la fostul cuplu prezidențial, vine în contextul în care Harris continuă să câștige avânt ca probabilă nominalizată a partidului după decizia președintelui Joe Biden de a renunța la candidatura sa pentru realegere și de a-și sprijini „secundul” împotriva candidatului republican și fostului președinte Donald Trump.

Evoluția de vineri subliniază, de asemenea, potrivit AP, prietenia și legătura potențial istorică dintre primul președinte de culoare al SUA și prima femeie, prima femeie de culoare și prima persoană de origine asiatică care a ocupat funcția de vicepreședinte al SUA - și care acum încearcă să repete aceste premiere și la nivel prezidențial.

„Te sun să-ți spun că Michelle și cu mine suntem cum nu se poate mai mândri să te susținem și să facem tot ce putem pentru a te ajuta să câștigi acest scrutin și să ajungi în Biroul Oval,” i-a spus fostul președinte lui Harris, care este văzută în videoclip primind apelul în timp ce merge în culisele unui eveniment, urmată de un agent al Serviciului Secret.

Michelle Obama a spus: „Kamala, fată dragă, sunt mândră de tine”.

Harris, care îi cunoaște pe soții Obama încă dinainte de alegerile din 2008, le-a mulțumit pentru prietenie și a spus că abia așteaptă să colaboreze cu ei în lunile agitate dinaintea alegerilor din 5 noiembrie.

„O să ne și distrăm, nu?” a mai spus Harris.

Potrivit unui sondaj al Associated Press, Harris are deja sprijinul public al majorității delegaților la Convenția Națională Democrată, care începe pe 19 august la Chicago.

• Citește și: Joe Biden spune că s-a retras din cursa prezidențială pentru a salva democrația

Biden și-a exprimat susținerea pentru Harris la o oră după ce și-a anunțat decizia de a-și încheia campania, pe fondul îngrijorărilor generale cu privire la capacitatea președintelui de 81 de ani de a-l învinge pe Trump. Fostul președinte al Camerei, Nancy Pelosi, liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, liderul minorității din Cameră, Jim Clyburn, fostul președinte Bill Clinton și fosta secretară de stat Hillary Clinton au urmat în zilele următoare.

Soții Obama, pe de altă parte, au acționat mai cu prudență, intervenind public după ce Harris și-a asigurat sprijinul delegaților și a strâns peste 120 de milioane de dolari pentru campanie. Dar AP scrie că Obama a participat cu siguranță în mod discret la „manevrele” din interiorul partidului după retragerea lui Biden. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ea a spus că, după ce s-a schimbat legea, procedura prin care poate fi deschisă o instituție medicală privată „este echivalentă cu a unei afaceri de reparat papucii, cu singura diferență că trebuie să existe autorizația sanitară”.

„După înregistrarea la Agenția Servicii Publice, următorul pas este obținerea autorizației sanitare, atunci când medici din sănătatea publică verifică echipamentele, spațiile, ventilarea, aerisirea. După ce se eliberează această autorizație, Ministerul Sănătății trebuie să aprobe regulamentul de funcționare, fără de care instituția nu poate activa. După ce are regulamentul de funcționare, ea poate trece acreditarea”, a explicat Ala Nemerenco.

Potrivit ministrei, clinica Aidmed (firmă creată pe aceeași adresă juridică cu Repromed) a obținut autorizația sanitară pentru o serie de servicii pe care, în mod normal, un spital de 145 de metri pătrați, cu două paturi, nu ar putea să le ofere. În regulamentul de funcționare erau incluse și mai multe domenii: de la medicină de familie, urgențe, maternitate și pediatrie până la neurochirurgie, psihiatrie, chirurgie plastică sau genetică, pe care nu le acoperă „nici toate cele trei spitale republicane din Chișinău”, după cum spune ministra.

În martie 2023, Nemerenco a anulat regulamentul de funcționare atât al clinicii Repromed, cât și al Aidmed, cerând administrației să-și revadă actele. „Ne-a acționat în judecată. După un an, instituția continuă să activeze fără regulamente”, a spus ministra la emisiunea de la Jurnal TV.

„Aș întreba acești judecători: Ar vrea ei să se opereze într-un astfel de spital, cu două paturi și atâtea servicii?”, a adăugat Nemerenco.

• Te-ar putea interesa și: Operațiile de micșorare a stomacului, tot mai populare în R. Moldova. Când și de ce (nu) sunt recomandate

Fondat de două familii de medici, Repromed trece și printr-un conflict între acționari. Acum două zile, una dintre părți, care-l reprezintă pe profesorul Veaceslav Moșin, a declarat, la o conferință de presă, că actele permisive a activității clinicii „au fost obținute în mod fraudulos”. Printre altele, ei au spus că din comisia care a eliberat certificatul de acreditare a spitalului, în 2021, ar fi făcut parte și trei angajați ai Repromed, aflându-se astfel în conflict de interese.

Europa Liberă l-a contactat pentru o replică pe medicul Adrian Hotineanu, care reprezintă cealaltă parte a acționarilor, acesta ne-a trimis pe mail un pachet de acte, printre care un certificat de acreditare a spitalului Repromed, eliberat de Agenția Națională pentru Sănătate Publică în septembrie 2023 și al SRL Aidmed, eliberat de aceeași autoritate în august 2021.

Ulterior a revenit cu un mesaj în care a specificat că toate actele sunt și că spitalul (fără a preciza care dintre ele) activează pe 80 de paturi.

Hotineanu este și chirurgul care a operat-o, în luna mai, pe Valentina Lazari. Tânăra în vârstă de 29 de ani și-a micșorat stomacul pentru o slăbi, dar s-a simțit din ce în ce mai rău după intervenție și a murit pe 16 iulie.

Familia Valentinei, care a făcut public cazul, crede că ea a făcut o infecție postoperatorie, care s-a răspândit în tot organismul. Pe de altă parte, medicul Adrian Hotineanu susține că femeia s-ar fi intoxicat la piscină.

Ministerul Sănătății a instituit o comisie specială care să ancheteze cazul, între timp fiind așteptate și rezultatele expertizei medico-legale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit cercetării publicate vineri, cel mai ridicat este procentajul „supracalificaților” între cei veniți la muncă din țări care nu sunt în UE, anume de 39,4%. În rândul celor mutați la muncă în altă țară din UE (români în Germania, de exemplu) proporția este de 31,3%, în vreme ce în rândul populației băștinașe este ceva mai mult de 20%, în scădere față de anul precedent.

• Te-ar putea interesa și: După declinul din pandemie, populația UE a crescut din nou în 2023

Procentajul străinilor din afara UE care muncesc sub calificarea lor a fost cel mai ridicat în 2023 în Grecia (69.6%), Italia (64.1%) și Spania (56.0%).

Eurostat a mai precizat că rata fenomenului „supracalificării” este ceva mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaților.

Studiul nu precizează țările de unde vin angajații care lucrează sub calificarea lor în UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, mai mulți bani au fost alocați Fondului de reducere a vulnerabilității energetice (+761 de milioane de lei), Fondului rutier (+380 de milioane de lei) și Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (+100 de milioane de lei).

„Va fi suplinit bugetul destinat indemnizațiilor la naștere, cu 200 de milioane de lei. 663 de milioane de lei vor fi transferați către instituțiile de învățământ și școlile sportive, iar 140 de milioane de lei - pentru instituțiile de învățământ aflate la autogestiune”, a spus ministrul în plenul Parlamentului, pe 4 iulie, când prezenta proiectul pentru aprobare în prima lectură.

În urma modificărilor operate, bugetul de stat pentru anul curent va avea cheltuieli de 82,6 miliarde de lei, cu 386,3 milioane mai mult, decât cele aprobate inițial.

A crescut și deficitul bugetar cu circa un miliard de lei, ajungând la 16,8 miliarde de lei. În prezent, deficitul bugetar al R. Moldova constituie 5 la sută din Produsul Intern Brut (PIB).

Potrivit proiectului, veniturile vor fi de 65,8 miliarde de lei, cu 801,7 milioane mai puțin, decât se anticipa. Încercând să explice diminuarea veniturilor la buget, Petru Rotaru a spus că cele mai importante micșorări de încasări sunt la impozitele pe venit a persoanelor fizice, care se vor diminua cu 650 de milioane de lei.

Rotaru a mai menționat că în 2023 a intrat în vigoare o nouă modificare în Codul fiscal, prin care agenții economici au posibilitatea să-și amâne plățile impozitului pe venit.

„La 25 martie 2024, opt mii de agenți economici au cerut acest lucru. Plățile neimpozitate au însumat 1,6 miliarde de lei. Pentru primele trei luni ale acestui an, avem o neîncasare la buget din activitatea de antreprenor a 400 de milioane de lei”, a spus ministrul Rotaru.

• Te-ar putea interesa și: Mai puțini bani din exterior în bugetul statului, în 2024

În nota informativă a proiectului de lege, reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că economia R. Moldova se recuperează mai lent decât se anticipa, în perioada elaborării bugetului de stat pentru anul 2024.

În decembrie 2023, autoritățile menționau expres, în nota privind riscurile bugetar-fiscale, că creșterea veniturilor se va baza pe majorarea încasărilor din impozite și taxe.

Însă, în primul semestru al anului (primele șase luni), se atestă o reducere a încasărilor de venituri din impozite și taxe indirecte. Altfel spus, sunt sub nivelul așteptărilor. Printre impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele la tutun, alcool și energie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Incidentele au paralizat mai multe linii de mare viteză care leagă Parisul de restul Franței și de țările vecine, conform Ministrului Transporturilor, Patrice Vergriete, citat de Associated Press.

La televiziunea BFM, Vergriete a vorbit despre persoane fugind de la locul incendiilor și descoperirea unor dispozitive incendiare. „Totul indică faptul că acestea sunt incendii criminale,” a spus el.

În timp ce autoritățile pariziene se pregăteau pentru o mare paradă de-a lungul râului Sena, în condiții de securitate sporită, s-a relatat despre trei incendii la liniile de cale ferată de mare viteză Atlantique, Nord și Est. Perturbările au afectat în special importanta gară Montparnasse din Paris. Videoclipurile postate pe rețelele sociale arătau sala de așteptare a gării plină de călători.

Prefectura de poliție din Paris „și-a concentrat personalul în gările pariziene” după „atacul masiv” care a paralizat rețeaua de mare viteză TGV, a declarat Laurent Nuñez, șeful poliției din Paris, pentru televiziunea France Info.

Călătoriile către și dinspre Londra pe sub Canalul Mânecii, către Belgia vecină și în întreaga parte de vest, nord și est a Franței au fost afectate de ceea ce compania feroviară națională franceză SNCF a numit o serie de incidente coordonate peste noapte.

Oficialii guvernamentali francezi au condamnat actele, dar au spus că nu există indicii imediate de legătură directă cu Jocurile Olimpice. Poliția națională a declarat că autoritățile investighează incidentele.

• Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Ministra Sportului, Amélie Oudéa-Castera, a spus că autoritățile „evaluează impactul asupra călătorilor, sportivilor și iau măsuri pentru a asigura transportul tuturor delegațiilor la locul competițiilor” de la Jocurile Olimpice. Vorbind la televiziunea BFM, ea a adăugat: „Să joci împotriva Jocurilor înseamnă să joci împotriva Franței, împotriva propriei tale echipe, împotriva țării tale”. Ea nu a precizat cine ar putea fi în spatele „vandalismului”.

Pasagerii de la stația St. Pancras din Londra au fost avertizați să se aștepte la întârzieri de aproximativ o oră pentru călătoriile lor cu Eurostar. Anunțurile din sala de plecări de la terminalul internațional i-au informat pe călătorii care se îndreptau spre Paris că există o problemă cu alimentarea electrică.

Atacul a avut loc pe fondul tensiunilor globale și al măsurilor sporite de securitate, în vreme ce Parisul se pregătea pentru Jocurile Olimpice din 2024. Mulți călători plănuiau să meargă în capitală tocmai la ceremonia de deschidere.

• Te-ar putea interesa și: Olimpiada de la Paris va fi ținta atacurilor cibernetice rusești, spun experții

SNCF (societatea națională feroviară franceză) a declarat că nu știe când va fi reluat traficul și că se teme că perturbările vor continua „cel puțin tot weekendul.” SNCF a mai spus că echipele sale sunt deja pe teren pentru a evalua pagubele și a începe reparațiile”. SNCF a sfătuit toți pasagerii să-și amâne călătoria și să nu meargă în stații, precizând în comunicatul său de presă că toate biletele se pot schimba sau rambursa.

Valerie Pecresse, președinta Consiliului regional al regiunii Île-de-France, din jurul Parisului, a spus că 250.000 de călători vor fi afectați astăzi, dar se lucrează intens la planuri alternative de transport public. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Deși NATO nu deține informații care să indice vreun atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat, aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase”, a spus un purtător de cuvânt al alianței Nord-Atlantice într-un comunicat transmis joi, potrivit agenției de presă Reuters.

NATO și-a sporit prezența în regiunea Mării Negre în ultimele zile, a mai subliniat reprezentantul alianței Nord-Atlantice.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a transmis joi că a găsit în localitatea Plauru din județul Tulcea resturile unei drone de proveniență rusească, model Geran1/2, așa cum a scris joi, 25 iulie Europa Liberă.

Reprezentanții ministerului au transmis că cercetările la fața locului continuă, Plauru fiind unul dintre cele trei locuri unde ar fi putut cădea resturi de astfel de dispozitive, potrivit MApN.

De asemenea, miercuri noapte două nave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au monitorizat situația aeriană din zonă, timp de aproape două ore, a mai transmis ministerul.

Descoperirea resturilor de dronă vine după ce locuitorii din zonă au primit mesaje Ro-Alert atât în cursul nopții de miercuri spre joi, cât și în noaptea precedentă, marți spre miercuri.

Resturile de dronă găsite la Plauru ar rezulta din reluarea de către forțele rusești a atacurilor asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară ale Ucrainei, în apropierea graniței cu România, a transmis MApN.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina a distrus 25 din cele 38 de drone lansate de Rusia în ultima noapte

„Mai multe atacuri odioase au fost comise de Rusia împotriva infrastructurii civile ucrainene. S-au găsit resturi pe teritoriul României. Am informat și ne coordonăm cu aliații noștri în această chestiune. România condamnă ferm aceste acțiuni iresponsabile”, a scris și ministrul de Externe român, Luminița Odobescu, pe platforma de social media X.

La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea le transmit oamenilor să nu intre în panică și să respecte recomandările din mesajele Ro-Alert, iar dacă nu se simt în siguranță sau au nevoie de ajutor să apeleze serviciul 112.

„Facem precizarea că nu teritoriul țării noastre este vizat de atacurile Federației Ruse, iar aceste mesaje sunt transmise pentru a informa populația cu privire la faptul ca există posibilitatea ca pe teritoriul României să cadă obiecte provenite în urma distrugerii unor aparate de zbor fără pilot”, a transmis ISU Tulcea.

Amintim, localnicii din Plauru, comuna Cetalchioi din Delta Dunării au fost alertați și anul trecut, la finalul lunii august, când au reclamat faptul că diverse drone trec pe deasupra acoperișului caselor lor.

În septembrie, localnici au găsit resturi de dronă, lucru pe care autoritățile civile și militare din România îl negaseră ca posibil inițial.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) spune că Partidul Fenix Moldova este unul din 15 care nu a depus la timp rapoarte financiare pentru primul semestru al anului curent. Rapoartele trebuiau depuse până pe 15 iulie, iar din cele 64 partide înregistrate au depus doar 49.

Fenix este un partid înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) pe 5 februarie curent, iar în calitate de președinte figurează Nicolae Boicu. Platon a spus însă pe 3 aprilie pe canalul său de Telegram că partidul a fost lansat de el împreună cu „un grup de oameni”, iar Fenix va avea în rândurile sale „cei mai buni fii și fiice ale neamului”.

Contactați de Europa Liberă, reprezentanții partidului nu au dorit să explice de ce nu au depus raportul, dar au promis că o vor face ulterior.

Din cuvintele lui Platon, scopul partidului său ar fi să creeze un stat prosper cu o economie puternică și dezvoltată și să ridice R. Moldova „la niveluri nemaipomenite”.

Ideea a fost reluată și de fosta jurnalistă Natalia Morari pe 18 iulie, în anunțul despre intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Morari se află într-o relație cu Platon.

• _{Citește și: Natalia Morari candidează la președinție pentru a transforma R. Moldova într-un „nou miracol economic”}

Apariția în lista partidelor care nu și-au depus rapoartele financiare, publicată de CEC, este o rară ocazie în care Fenix Moldova apare într-o discuție publică, în afară de postările lui Platon și apropiaților săi pe rețelele de socializare.

Omul de afaceri fugar, despre care se crede că se ascunde în Marea Britanie, este activ pe Facebook unde, doar în ultimele luni, a cheltuit zeci de mii de dolari pentru promovare. Este primul în topul moldovenilor care își fac reclamă pe rețele pe bani, potrivit unui raport al companiei Meta, deținătoarea Facebook.

• Te-ar putea interesa și: Politică plătită pe Facebook: Platon conduce în topul cheltuielilor, Șor și Guvernul Recean îi calcă pe urme

Nu este limpede dacă un raport financiar al Fenix Moldova ar trebui să includă și cheltuielile lui Platon pentru reclama pe rețele. După depunerea rapoartelor financiare, acestea sunt verificate de autoritatea electorală pentru a stabili, inclusiv, dacă partidul este finanțat legal. Pentru eșecul de a prezenta rapoartele, formațiunile politice riscă amenzi de până la 20.000 lei.

Platon a fugit din R. Moldova după eliberarea sa din detenție înainte de termen, în iunie 2020, prin intervenția fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, candidatul de astăzi la prezidențiale, susținut de socialiștii lui Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un interviu televizat, premierul a spus că decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile cu R. Moldova reprezintă o „inconsecvență” și denotă o „atitudine greșită față de poporul georgian”, scrie presa georgiană.

„Vedeți nedreptate, ei au deschis negocieri de aderare cu o țară membră a CSI, Moldova, care are zero pluralism politic și mediatic, cu probleme grave în ceea ce privește democrația, corupția. Și pe noi ne-au refuzat. Aceasta este o nedreptate totală”, a spus Kobakhidze.

Șeful guvernului de la Tbilisi, care recent a participat la summitul Comunității Politice Europene din Marea Britanie de pe 18 iulie, și-a exprimat însă speranța că UE va deschide totuși negocierile de aderare cu țara sa.

• Citește și: Ideea unui referendum pentru UE, discutată în Georgia și Armenia. Cu ce diferă demersul față de Moldova

Referirile la Moldova și Ucraina ale politicienilor aflați la guvernare la Tbilisi, ca la țări mai puțin pregătite decât Georgia de aderarea la UE, sunt destul de frecvente.

Prin contrast, președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili vorbea într-un interviu de presă în februarie despre nevoia de a „reduce decalajul față de Ucraina și Moldova” în parcursul european.

Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.

La 9 iulie, ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Paweł Herczyński, a anunțat că aderarea țării la blocul comunitar a fost „oprită” în mod oficial. O asemenea decizie a fost luată la summitul din 27 iunie, de rând cu înghețarea unor fonduri de 30 de milioane de euro, destinate Ministerului Apărării.

• Vezi și: UE a oprit procesul de aderare a Georgiei și a înghețat asistența financiară

Diplomatul a descris decizia ca fiind un răspuns la adoptarea de către parlamentarii georgieni a controversatei legi a „agenților străini”, cunoscut și sub denumirea oficială de lege privind „transparența influenței străine”.

El a enumerat și alți pași luați de actuala guvernare de la Tbilisi, care în viziunea sa, sunt antidemocratici.

Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Resturile a ceea ce ministerul român al Apărării a numit o dronă „de proveniență rusească” au fost găsite într-o zonă nelocuită de lângă satul Plauru, din județul Tulcea. În cursul nopții, Rusia a lovit din nou portul Izmail, de pe malul ucrainean al Dunării.

Pe partea românească nu au fost afectate elemente de infrastructură. Populația din zonă a fost alertată, ca și noaptea dinainte, cu mesaje SMS.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina a distrus 25 din cele 38 de drone lansate de Rusia în ultima noapte

Agerpres relatează că ministra de Externe din România, Luminița Odobescu, a reacționat printr-un mesaj pe rețeaua X.

„Mai multe atacuri odioase au fost comise de Rusia împotriva infrastructurii civile ucrainene. Au fost găsite resturi pe teritoriul României. Am informat și ne coordonăm cu aliații noștri pe această temă. #România condamnă ferm aceste acțiuni iresponsabile”, a scris șefa diplomației de la București.

Ministerul Apărării din România spune că va continua să caute resturi de drone.

De la începutul războiului din Ucraina, amintește Europa Liberă România, locuitorii din zonele de graniță cu Ucraina ale județelor Tulcea și Galați au fost avertizați de mai multe ori privind prezența dronelor rusești în vecinătate, deasupra spațiului aerian ucrainean.

În 2023 au existat mai multe episoade în care resturi de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României.

În septembrie 2023, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva încălcării spațiului aerian al României de către drone rusești.

• Te-ar putea interesa și: Atacuri cu drone asupra porturilor din Ucraina. Avioane F16 au decolat pentru cercetarea spațiului aerian al României

Tot în septembrie 2023, Ministerul Apărării a impus interdicții de zbor în nordul Dobrogei, pe un coridor de 30 de kilometri situat la granița cu Ucraina, după ce rămășițele a trei drone rusești au fost descoperite în județul Tulcea.

NATO, din care România face parte, a spus de mai multe ori că impactul din țările membre ale unor atacuri rusești asupra Ucrainei nu poate fi considerat atac deliberat asupra alianței. Asemenea incidente au mai avut loc și la granița Ucrainei cu Polonia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa de creare a acestei comisii speciale a fost propusă de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Radu Mudreac și Corneliu Furculiță. Ei au menționat dificultățile din agricultură cauzate de condițiile meteorologice din primăvara și vara acestui an.

„Cândva se discuta că e o problemă la sud această secetă, dar acum este o problemă în toate raioanele țării. Am atenționat de mai multe ori guvernul, pe parcursul ultimilor ani, că e necesar de a întreprinde diferite măsuri pe acest domeniu, pentru a armoniza, pregăti, în caz de necesitate sectorul, pentru a nu admite să avem probleme la nivel de țară cu securitatea alimentară”, a spus deputatul BCS, Radu Mudreac, unul din autorii inițiativei.

El a afirmat că Guvernul „s-a înglodat” în elaborarea politicilor în domeniu, iar în aceste condiții sunt necesare soluții legislative pe platforma parlamentară.

În replică, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, a spus că Guvernul a intervenit cu mai multe măsuri pentru atenuarea crizelor din agricultură. El a menționat alocarea a circa cinci miliarde de lei sub formă de subvenții în ultimii ani, lansarea unor programe de reabilitare a sistemelor de irigare și reorientarea exporturilor agricole.

„Sunt un șir de probleme care nu țin neapărat de Guvernul R. Moldova, sunt chestii globale, vorbim de schimbările climatice, de secarea lacurilor, a râurilor, vorbim de anumite aspecte și regionale, din cauza blocării logistice. Sub guvernarea PAS s-a reușit reorientarea unei părți din exporturi către noi piețe, cu valoare adăugată”, a spus președintele comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară.

• Te-ar putea interesa și: Seceta a compromis semănături de porumb și floarea soarelui în sud

Timp de 90 de zile de activitate, deputații vor audia reprezentanții instituțiilor cu atribuții în sector, iar ulterior vor trebui să prezinte Parlamentului un pachet de măsuri pentru a depăși criza din domeniul agricol.

Comisia specială va fi formată din 7 membri și va fi condusă de deputatul PAS, Iurie Păsat, care este și membru al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară. Secretar al Comisiei a fost numit deputatul BCS, Valeriu Muduc. Din componența Comisiei vor mai face parte deputații PAS Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir și cei din BCS, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță.

Pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție de 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%.

Ministrul i-a îndemnat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bombardierele au rămas în spațiul aerian internațional în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și „nu au fost considerate o amenințare”, potrivit unui comunicat al NORAD, citat de Reuters

Două din bombardierele urmărite au fost TU-95 Bear, ale forțelor aeriene ruse, și două chinezești, H-6. Avioanele nu au intrat în spațiul aerian suveran al SUA sau Canadei, a precizat NORAD.

Interceptarea a fost realizată de avioane de luptă americane F-16 și F-35 și de avioane de luptă canadiene CF-18. Avioane de sprijin au făcut, de asemenea, parte din operațiunea de interceptare.

Zborurile rusești în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska nu sunt neobișnuite.

În mai, Rusia a zburat cu patru aeronave în această zonă, acțiuni despre care NORAD a transmis atunci că „se întâmplă în mod regulat”.

Zona nord-americană de identificare a apărării aeriene americane e o zonă de dincolo de spațiul aerian american și canadian în care aceste țări solicită identificarea aeronavelor, din motive de securitate națională.

Noutatea este prezența avioanelor chineze.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și Coreea de Nord semnează un parteneriat strategic împotriva Occidentului

În timp ce armata rusă este activă de mult timp în Pacificul de Nord, China a apărut ca un nou actor în ultimii ani, pe măsură ce forțele navale și aeriene ale Beijingului se extind.

Nave militare chineze au apărut cel mai recent în apele internaționale din apropierea Alaskăi la jumătatea lunii iulie, când Garda de Coastă a reperat patru nave în Zona Economică Exclusivă a SUA.

În replică la anunțul NORAD, ministerul rus al Apărării a transmis că bombardierele rusești și chineze au realizat o patrulare comună deasupra estului îndepărtat al Rusiei și deasupra Mării Bering, în apropiere de Alaska.

Ministerul a precizat că bombardierele au rămas în spațiul aerian internațional, adăugând că „în anumite etape ale rutei, grupul de aviație a fost însoțit de avioane de luptă ale țărilor străine”.

Moscova a precizat că patrula face parte dintr-un „plan de cooperare militară pentru 2024 și nu este îndreptată împotriva țărilor terțe”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Noaptea trecută, inamicul a folosit 38 de drone de atac Shahed-131/136, atacând infrastructura ucraineană în mai multe zone, inclusiv sudul regiunii Odesa și centrul Ucrainei", a declarat Mikola Oleșciuk.

Șeful forțelor aeriene a declarat că alte trei drone „au fost pierdute după trecerea frontierei de stat cu România”.

Guvernatorul Odesei, Oleg Kiper, a declarat că două persoane au fost rănite când resturile dronelor au lovit o casă privată din raionul Izmail.

Autoritățile din capitala Kiev și din regiunea Jitomir au declarat că aceste regiuni au fost, de asemenea, vizate de atacuri rusești cu drone.

Guvernatorul din Jitomir a declarat că sistemele de apărare aeriană au lovit majoritatea celor 10 ținte aeriene peste noapte, dar resturile dronelor au deteriorat 10 case private și o instalație de infrastructură.

Șeful administrației militare de la Kiev, Serghei Popko, a declarat că dronele au atacat capitala din direcții diferite, dar toate au fost distruse de forțele de apărare aeriană.

Popko a spus că nu au fost raportate pagube sau victime la Kiev.

• Te-ar putea interesa și: 2 morți după ce instalații energetice ucrainene au fost lovite de drone și rachete rusești

Autoritățile din regiunea sudică Herson au informat că un bărbat a fost ucis pe stradă într-un atac separat, după ce o dronă a aruncat explozibili asupra lui.

Trupele ucrainene au recâștigat controlul asupra unei mari părți din regiunea Herson la sfârșitul anului 2022, dar forțele ruse continuă să bombardeze zonele deținute de ucraineni din pozițiile de pe malul estic al râului Dnipro.

De cealaltă parte, guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a declarat că o persoană a fost ucisă și două rănite joi într-un atac ucrainean asupra orașului Șebekino, transmite Reuters.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Ceban a vorbit într-o postare video pe Facebook pe 25 iulie, la o zi după ce adoptarea bugetului capitalei pe 2024 a eșuat în Consiliul Municipal Chișinău, consilierii PAS abținându-se de la vot.

„Ei se gândesc că eu încă pot să accept să merg la prezidențiale, așa cum îmi cer foarte mulți oameni”, a spus Ceban, adăugând: „Dacă veți continua așa, îmi rezerv dreptul să mă mai gândesc ce voi face începând cu toamna acestui an”.

La sfârșitul lunii mai, Ceban a spus că nu este interesat să candideze la prezidențialele din acest an pentru că, „la această etapă”, prioritatea lui este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

Proiectul de buget al capitalei pentru 2024, întârziat cu mult, a eșuat la vot, pe 24 iulie, fiind susținut de numai 24 de consilieri (din 51) din fracțiunea Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului, Partidul Nostru, Renaștere și Partidul Comuniștilor. În afară de consilierii PAS, s-au abținut de la vot consilierii Partidului Socialiștilor, iar alesul local din partea Platformei DA, Victor Chironda, a votat împotrivă.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul rămâne fără buget

Lidera PAS din CMC, Zinaida Popa, a declarat că fracțiunea ar fi votat bugetul municipal dacă administrația ar fi ținut cont de propunerile fracțiunii, care cerea între altele ca din proiect să fie excluse luarea de împrumuturi comerciale și vânzarea de terenuri municipale pentru completarea veniturilor.

În reacția sa, Ceban a spus că PAS ar vrea „intenționat ca mun. Chișinău să nu se dezvolte” pentru a avea argumente împotriva lui, în cazul candidării la prezidențiale.

Lidera fracțiunii PAS din CMC a spus la rândul său că Ceban ar „inventa dușmani și scenarii pentru a-și camufla incompetența”.

În lipsa unui buget municipal pe 2024, capitala funcționează conform prevederilor unui buget provizoriu bazate pe prevederile celui din 2023, dar nu poate lansa proiecte noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Joe Biden a afirmat că unirea Partidului Democrat are nevoie de sacrificarea ambiției personale pentru un scop superior.

„În ultimele săptămâni mi-a devenit clar că trebuie să-mi unesc partidul în acest efort critic. Cred că palmaresul meu ca președinte, conducerea mea în lume, viziunea mea pentru viitorul Americii ar merita un al doilea mandat", a spus Biden.

„Nimic, nimic nu poate sta în calea salvării democrației noastre. Aceasta include ambiția personală. Deci, am decis că cea mai bună cale de urmat este să predau ștafeta unei noi generații. Este cel mai bun mod de a ne uni națiunea”, a spus Joe Biden despre retragerea lui din cursa prezidențială.

Fără a-l menționa pe Donald Trump, Joe Biden a subliniat contrastul cu fostul președinte, care nu a recunoscut că a pierdut alegerile, în urmă cu patru ani.

„Lucrul grozav despre America este că, aici, regii și dictatorii nu conduc. Oamenii o fac. Istoria este în mâinile voastre, ideea de America stă în mâinile voastre”, a spus Joe Biden.

Discursul președintelui SUA este primul după anunțul său de duminică, în care anunța că nu mai candidează pentru funcția de președinte.

• Te-ar putea interesa și: Ce spun politicienii de la Chișinău despre retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială americană
  

BBC consideră că președintele Joe Biden nu a explicat direct de ce abandonat cursa prezidențială cu doar câteva luni înainte de începerea votului, o premieră în istoria SUA. Motivul, spun jurnaliștii britanici, este că sondajele arătau tot mai clar că va pierde în fața lui Donald Trump în noiembrie.

În discursul care a durat aproximativ 11 minute, Joe Biden și-a prezentat realizările mandatului, apoi a spus că în lunile cât mai este în funcție va urmări să obțină, printre altele, oprirea războiului din Gaza și reforma Curții Constituționale SUA.

De asemenea, Joe Biden și-a susținut vicepreședintele, Kamala Harris, care va deveni, cel mai probabil, candidata democraților pentru funcția de președinte.

Joe Biden a spus despre Kamala Harris că este „experimentată”.

„E dură. E capabilă. A fost un partener incredibil pentru mine și un lider pentru țara noastră”, a mai spus Joe Biden.

„Acum, alegerea depinde de voi, poporul american”, a adăugat el.

Embed Răspândește

Cine este Kamala Harris, vicepreședinta Statelor Unite care candidează la președinție

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:48 0:00

Discursul președintelui Joe Biden a venit la doar o zi după întoarcerea sa la Casa Albă, la sfârșitul izolării cauzată de îmbolnăvirea de Covid.

Tradițional, discursurile din Biroul Oval au loc când președinții SUA se adresează poporului american în momente de criză națională sau pentru a face anunțuri politice majore.

E a patra oară când Biden se adresează astfel națiunii în calitate de președinte. Și este a doua oară în doar 10 zile, după remarcile lui Biden după tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump.

El a folosit, de asemenea, cadrul pentru a vorbi despre atacul Hamas asupra Israelului anul trecut și pentru a lăuda adoptarea unui acord bugetar bipartizan.

Un sondaj CNN publicat miercuri nu prezice un câștigător clar în cursa dintre Harris și Trump, și arată o competiție mai strânsă decât sondajele anterioare ale CNN privind confruntarea Biden-Trump.

Noul sondaj CNN constată că alegătorii susțin pe scară largă atât decizia lui Biden de a se retrage, cât și alegerea sa de a rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului său.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Recean i-a mulțumit lui Rotaru pentru „realizarea cu succes” a obiectivelor ce țin de executarea bugetului de stat. Rotaru a deținut funcția de ministru doar zece luni, fiind numit la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Tot astăzi, șefa BNM, Anca Dragu, a transmis că l-a nominalizat deja pe Rotaru în funcția de viceguvernator al BNM. Dragu susține că Rotaru va contribui la misiunea BNM de a „consolida sistemul financiar” al Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Petru Rotaru va rămâne în funcția de ministru până la aprobarea candidaturii sale la BNM de către Parlament, care se întrunește astăzi într-o ședință.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută după ședința Guvernului, Daniel Vodă a spus că inițiativa face parte din campania „Europa pentru tine”, destinată să informeze publicul despre avantajele integrării europene.

„Am explicat proactiv că inscripția «Moldova Europeană» a fost adăugată la secțiunea locație a semnăturii electronice pentru a reafirma apartenența noastră la continentul european. Este un fapt geografic indiscutabil că Republica Moldova este pe continentul european și, prin această inițiativă, nu facem decât să confirmăm această realitate evidentă. Oponenții nu pot nega acest lucru”, a spus Daniel Vodă.

Pe rețelele de socializare, unii utilizatori ai semnăturii electronice au criticat inițiativa guvernului, spunând că inscripția ar fi una politică și ar promova imaginea guvernării.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că inscripția este doar una din numeroasele activități de comunicare publică, care sunt parte a campaniei de informare a executivului.

Într-un răspuns pentru Newsmaker.md, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) a precizat că inscripția nu are putere juridică, fiind aplicată doar cu „scop informativ”.

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane, ceea ce reprezintă sub 10% din populația adultă a țării.

Vodă a mai spus că inscripția este doar una dintre activitățile campaniei de informare. Alte activități se referă la distribuirea de ziare, flyere pentru transportul public, stickere, spoturi video și audio, dezvoltarea paginii web moldovaeuropeana.md, de rând cu activități de informare pe rețelele de socializare.

La aceasta se mai adaugă și programul „Excursia Europeană”, prin intermediul căruia circa 2.500 de elevi din țară vor vizita sediul instituțiilor publice din capitală. Întrebat despre costuri, Vodă a spus că doar în cazul acestei activități, suma se ridică la 2,5 milioane de lei, bani alocați din bugetul Cancelariei de Stat.

În ce privește restul activităților din cadrul campaniei de informare, Daniel Vodă a spus că sumele vor fi dezvăluite în viitorul apropiat. El a invocat că această campanie este derulată până pe 18 august, iar datele privind cheltuielile vor fi ulterior centralizate și făcute publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ancheta de serviciu pe numele directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu, a fost pornită la 7 iunie, după ce în spațiul public au apărut imagini cu mai mulți membri ai ansamblului care au dansat alături de oligarhul fugar Ilan Șor și politicieni afiliați lui, în cadrul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

Potrivit Ministerului Culturii, invitată să ofere explicații privind acest caz, Aliona Strâmbeanu a recunoscut că unii dansatori au utilizat inclusiv costume din garderoba instituției publice, la evenimentul de la Sankt Petersburg.

„Doamna Aliona Strîmbeanu a creat și a admis situații de transmitere a costumelor și accesoriilor instituției publice salariaților în scopuri personale pentru folosirea acestora la activități private în afara orelor de muncă, aceste acțiuni fiind în detrimentul beneficiului instituției publice, întrucât utilizarea costumelor și accesoriilor instituției publice duce la uzarea și devalorizarea costumelor și accesoriilor instituției publice”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

Ministerul a precizat că alte încălcări depistate în urma anchetei de serviciu se referă la încălcarea procedurilor de deplasare a directoarei interimare a ansamblului peste hotarele țării fără acordul ministrului Culturii, întocmirea incorectă din punct de vedere legal a ordinelor ce țin de concedii, deplasări și alte activități ale angajaților, și încălcarea procedurilor de cumulare a funcțiilor de către directoare. Ministerul precizează că demisia a intrat în vigoare la 22 iulie.

Într-o reacție la această decizie, fosta directoare, Aliona Strâmbeanu, a spus că demiterea sa este „inadmisibilă” și că sunt încercări ale Ministerului Culturii de „a lovi într-o instituție cu rezultate”, potrivit Agora.md.

„Eu nu consider că am procedat contra legii, cu atât mai mult contra ansamblului „Joc”. Administrația instituției nu are nicio tangență cu ceea ce s-a organizat la Sankt Petersburg. Mie mi se incriminează niște chestii, mi se aduc învinuiri, consider că este absolut incorect”, a spus Strâmbeanu.

La 6 iunie, pe rețelele de socializare au apărut imagini publicate de organizația non-profit „Eurasia”, în care câțiva dansatori ai Ansamblului „Joc” au participat la o festivitate organizată la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

Aceștia au dansat alături de fugarul Ilan Șor, la eveniment fiind prezenți și alți politicieni, printre care deputata neafiliată Marina Tauber, bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, precum și alți reprezentanți ai partidelor din blocul „Victorie-Pobeda”.

Într-o reacție inițială, Ansamblul a precizat că a fost vorba de patru dansatori implicați, care se aflau în concediu și s-au deplasat pe cont propriu în Rusia.

La 11 iunie, Ministerul Culturii a anunțat suspendarea din funcție a directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu. Atunci, mai mulți dansatori și membri ai Ansamblului au inițiat o petiție prin care au cerut repunerea ei în funcție.

Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” este cea mai longevivă și cunoscută trupă de dansuri populare din R. Moldova, fiind creat în 1945.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru prima oară, rapoartele anuale se referă nu doar la cele 27 de țări membre în UE, ci și la patru candidate: Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru.

R. Moldova, care a primit statut de candidată în iunie, 2022, odată cu Ucraina, încă nu este evaluată.

Raportul pentru 2024 despre Ungaria este de departe cel mai critic dintre cele dedicate țărilor membre, reiterând reproșurile care au adus la un nivel record de scăzut relația ei cu celelalte țări membre și cu instituțiile UE.

„Ungaria este o problemă sistemică pentru Comisie în ce privește domnia legii”, a spus comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, citat de AFP, la prezentarea rapoartelor.

Nu doar că Ungaria nu a „reparat” nimic din ce i s-a semnalat în raportul de anul trecut, dar de atunci i s-au descoperit încă opt încălcări, potrivit raportului.

„Cred că este un record absolut pentru un raport despre statul de drept”, a declarat un oficial UE sub condiția anonimatului, pentru AFP.

Raportul vine tocmai când liderii țărilor din UE caută soluții de a asigura că blocul cu 27 de membri se poate descurca în următoarele cinci luni și ceva, în ciuda președinției ungare, mai degrabă decât prin colaborare cu ea.

În primele zile ale acesteia, premierul ungar Viktor Orbán a înfuriat aproape toată UE cu o „misiune de pace” autoproclamată pentru Ucraina, în care a fost la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, acasă la fostul președinte republican american, Donald Trump.

• Te-ar putea interesa și: Liderii UE, furioși pe „misiunile” de politică externă ale lui Orban la Moscova și Beijing: „Nu ne reprezintă”

Alt raport extrem de critic dintre cele prezentate miercuri de CE este cel pentru Slovacia, cea mai apropiată prietenă a Ungariei și a Rusiei din UE, mai ales după ce a revenit la putere în urma alegerilor din toamnă, ca premier, populistul naționalist, Robert Fico.

Raportul despre România constată că strategia de combatere a corupției se aplică în continuare, iar autoritățile au un bilanț „pozitiv” în acest domeniu, inclusiv în ce privește corupția la nivel înalt - dar rămân neajunsuri, cum ar fi „permeabilitatea” la corupție a sistemului de achiziții publice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tarlev, care a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, a făcut anunțul într-o conferință de presă susținută la 24 iulie. El a criticat situația din țară, care potrivit lui, în opinia „marii majorități a cetățenilor”, este „gravă, și poate mai gravă decât în perioada anilor 1990”.

„Ca un patriot creștin și iubitor de țară, vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent în viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova, așa cum prevede Constituția țării și principiile democratice într-o societate sănătoasă, în care concurența politică e cheia succesului comun”, a spus fostul prim-ministru din perioada guvernării comuniste, în prezent președinte al Congresului național al industriașilor și antreprenorilor din Moldova.

Din 9 februarie, Tarlev este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”.

• Vezi și: Cum vede „Viitorul Moldovei” fostul premier Vasile Tarlev, revenit în politică

Deși va candida independent, Tarlev s-a adresat formațiunilor politice și personalităților din țară, în special fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, pentru „a ne consolida întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

• Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Până în prezent, 12 candidați (inclusiv Vasile Tarlev) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Vedem acțiuni foarte clare ale rușilor pentru a submina aceste alegeri și referendumul [pro-UE]. Ei sunt implicați în rețele de interferență finanțate de statul rus (...), menite să priveze poporul moldovean de dreptul de a-și alege viitorul”, a declarat secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Christopher Smith, la o ședință a subcomisiei Comitetului pentru relații externe al Camerei Reprezentanților.

Președintele subcomisiei, Thomas Kean (republican de New Jersey), a declarat că Moldova a fost pe cale să devină o poveste de succes în spațiul post-sovietic, dar acum se confruntă cu dilema dacă va continua pe o cale occidentală sau va reveni în sfera de influență a Kremlinului.

Smith i-a spus lui Kean că Rusia folosește o multitudine de metode pentru a răspândi dezinformarea, inclusiv campanii finanțate de oligarhii ruși care plătesc oamenii pentru a protesta. Rusia încearcă, de asemenea, să submineze participarea la vot prin răspândirea de informații false conform cărora Moldova va fi târâtă în războiul din Ucraina, a spus el.

„Obiectivele formulate de ei arată clar că acest lucru se face pentru a obține un candidat pro-Kremlin în funcție”, a spus Smith.

Oficialul a mai spus că Statele Unite au ajutat Moldova să își consolideze securitatea și integritatea teritorială, dar și economia, și să pună în aplicare sancțiuni menite să contracareze influența malefică a Rusiei.

• Vezi și: Ce spun politicienii de la Chișinău despre retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială americană

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor fi „istorice și cruciale” pentru țara în care tranziția către democrație și economie de piață a fost mai lentă decât în multe state post-sovietice, a declarat și ambasadorul moldovean în SUA, Viorel Ursu, la un eveniment separat, pe 23 iulie.

El a spus că Moldova rămâne într-o poziție vulnerabilă, deoarece Rusia o folosește ca „un teren de testare” pentru dezinformare, despre care a spus că „este peste tot” și devine tot mai avansată.

Potrivit lui, de regulă, dezinformarea era proliferată în limba rusă, dar în ultimele șase luni a început să fie răspândită și într-o limbă română „perfectă”.

El a mai spus că se așteaptă la o creștere a știrilor false în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Taxele adunate de la cetățeni și agenți economici în acest an ar putea aduce în bugetul municipal aproape 388 de milioane de lei, adică 5% din totalul veniturilor bugetare ale capitalei. Față de bugetul pentru anul trecut, încasările din taxe vor crește cu aproximativ 42 de milioane de lei.

Primăria a păstrat și anul acesta taxa pentru salubrizare, cea care a trezit nemulțumirea mai multor chișinăuieni anul trecut. Locuitorii capitalei vor scoate din buzunar 120 de lei anual, ceea ce va aduce municipalității circa 28 de milioane de lei.

Față de anul trecut, s-a majorat și taxa anuală pentru amenajarea teritoriului, care a crescut de la 174 la 185 de lei. Au rămas neschimbate taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual).

Totodată, Primăria a decis să majoreze taxele pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.

Față de anul trecut, taxele anuale pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor au crescut de la 15.800 de lei la 16.750 lei. Taxa pentru agențiile imobiliare a ajuns de la 11.000 la 11.700 lei.

Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei, iar cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri vor plăti cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an bugetar.

Decizia privind taxele locale, în mod normal, se aprobă odată cu bugetul localității. Potrivit legislației, bugetele locale pentru anul viitor trebuie adoptate până pe 10 decembrie. Anul acesta, primăria Chișinău a adoptat taxele abia pe 23 iulie, iar bugetul se examinează în ședința din 24 iulie.

În cadrul dezbaterii proiectului, consilierii au avut mai multe propuneri de modificare a taxelor, dar la capătul unei ședințe de șapte ore nu a fost votat niciun amendament la buget.

Cele mai multe propuneri veneau din partea consilierilor socialiști care voiau să crească unele taxe și să scadă altele pentru a stimula micul business. Tot ei au propus anularea proiectului primăriei Start-UP pentru tineri și redirecționarea banilor către pensionari. Socialistul Dinari Cojocaru a spus că amendamentele nu au fost susținute din cauza lipsei de „maturitate politică” a colegilor din CMC.

• Te-ar putea interesa și: Chișinău fără buget: Ce propun proiectele Primăriei și PAS și care are mai mari șanse să fie aprobat

La rândul său, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au declarat că acum, la mai mult de jumătate de an de când trebuiau adoptate taxele locale, acestea nu mai trebuie modificate pentru a asigura predictibilitate pentru agenții economici. Însă PAS a cerut anularea taxei de salubrizare.

Președintele ședinței, consilierul MAN Corneliu Pântea a spus că multe dintre amendamentele propuse la ședință s-au discutat și în cadrul consultărilor publice, dar jumătate dintre ele nu au putut fi introduse din motive legale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit notei informative a Guvernului, din 1 iunie 2024, Republica Moldova nu mai este parte a acordurilor ce stau la baza activității Teleradiocompaniei interstatale „MIR”.

Între timp, pe rolul instanțelor judecătorești se află un proces intentat de reprezentanța companiei din R. Moldova.

• Vezi și: R. Moldova renunță la televiziunea CSI

La 13 iunie, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Finanțelor să achite în contul reprezentanței suma de peste 2,6 milioane lei, adică valoarea contribuțiilor și datoriilor pentru anul 2022. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Conform deciziei adoptate de Guvern, procedura de lichidare ar urma să înceapă în termen de 30 de zile.

Anterior, autoritățile au precizat că, în perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat către reprezentanța din R. Moldova a Teleradiocompaniei interstatale MIR au fost achitate peste 40 de milioane lei.

Compania deține două posturi de televiziune – MIR TV și MIR 24, cel din urmă fiind specializat în știri și programe analitice. Pe perioada stării de urgență, retransmiterea lor a fost sistată în R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te