Spre deosebire de PSD, principalul partid de guvernământ, Biserica Ortodoxă Română și-a asumat într-un fel eșecul referendumului pentru redefinirea familiei, numindu-l un succes „nedeplin”.
Referendumul, care s-a ținut vreme de două zile, sâmbătă și duminică, ar fi fost validat dacă ar fi participat la vot cel puțin 30% din totalul votanților autohtoni.
Potrivit Biroului Electoral Central, prezența a fost însă de doar 21,1% după numărarea tuturor buletinelor de vot. 91% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru modificarea definiției familiei din Constituție în sensul precizării explicite a faptului că familia reprezintă uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie.
Actuala formă vorbește despre unuiunea dintre „soți”, ceea ce i-a făcut pe tradiționaliști să se teamă că în viitor ar putea fi acceptată, la fel ca în multe state europene, căsătoria între personae de același sex.
Referendumul a avut loc după ce Coaliția pentru familie, sprijinită masiv de bisericile creștine autohtone a strâns peste 3 milioane de semnături în favoarea stabilirii pentru viitor a formei tradiționale de mariaj.
Biserica Ortodoxă Română, care a făcut propaganda activă, directă și nemascată pentru referendum a suferit o înfrângere serioasă.
De aceea, poate, s-a simțit obligată să recunoască printr-un comunicat de presă că plebiscitul popular aoferit posibilitatea de a cunoaşte „gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţă”.
Față de sondajele de opinie care arată că Biserica are o credibilitate între 60 și 70 de procente, rezultatele referendumului scot la iveală faptul că societatea este în mare parte orientată mai degrabă spre valorile liberale, decât spre cele tradiționale.
Nu e clar ce a dus la un absenteism atât de mare: toleranța, comoditatea, asocierea PSD cu referendumul, sau pur și simplu dezinteresul alegătorilor.
Cert este că nimeni nu și-a asumat cu adevărat eșecul, după această încercare eșuată de redefinire a familiei, căreia i s-au raliat toate formațiunile autohtone cu excepția Uniunii Salvați România.
În PSD au apărut, însă, voci care au criticat, ce-i drept, retroactiv, ideea referendumului: „Câte lucruri utile pentru cetăţeni nu s-ar fi putut face cu 40 de milioane de euro?” s-a întrebat Robert Negoiță, primar al sectorului 3 din București.
Mulți liberali s-au arătat nemulțumiți de asocierea partidului cu referendumul, deputatul Cezar Preda a spus că PNL merge într-o direcție greșită, în vreme ce senatoarea Iulia Scântei a vorbit despre faptul că partidul e rupt de realitate.
Liderul PNL, Ludovic Orban a răspuns că ar fi fost mai utile criticile la adresa PSD, decât împotriva propriului partid.
Liberalii, la fel ca social-democrații se prefac acum că n-au avut nicio legătură cu acest referendum care era îndreptat împotriva valorilor europene, îndreptat spre trecut, dacă nu cumva spre est.
