Război în Ucraina | Zelenski: Ucraina este pregătită să reia exportul de cereale

Ultimele evoluții:​

• Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că țara sa este pregătită să reia transporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră și așteaptă un semnal din partea Națiunilor Unite și a Turciei pentru a începe transporturile.
• Biroul lui Zelenski a declarat că președintele a vizitat portul Cernomorsk de la Marea Neagră, care a fost blocat de Rusia, pentru a vedea pregătirile pentru transporturi în baza acordului încheiat săptămâna trecută cu Rusia, la Istanbul, acord mediat de ONU și Turcia.
• Ucraina afirmă că o navă de marfă care transporta orz și făină furate din Ucraina ar fi acostat în Liban, iar ambasadorul său a avertizat autoritățile de la Beirut împotriva achiziționării de bunuri furate.
• Contractorul militar privat rus Vagner a primit probabil responsabilitatea pentru sectoare specifice ale liniei de front din estul Ucrainei, posibil deoarece Rusia se confruntă cu un deficit major de infanterie de luptă, a declarat Ministerul britanic al Apărării într-o actualizare a informațiilor din această dimineață, potrivit Reuters.
• Armata rusă a acuzat vineri forţele ucrainene că ar fi bombardat intenţionat, în timpul nopţii, o colonie de prizonieri de război ucraineni aflată sub controlul separatiştilor proruşi în Donbas (estul Ucrainei), făcând zeci de morţi, informează vineri France Presse.
• În replică, Statul Major ucrainean susține că armata rusă ar fi cea care a bombardat colonia pentru a acuza după aceea Kiev-ul de crime de război și pentru „a mușamaliza torturarea prizonierilor și execuțiile”.
• Colonia penitenciară de la Olenivka, de lângă Donețk, a fost folosită pentru a găzdui mulți dintre soldații ucraineni care s-au predat la uzina Azovstal din Mariupol în urmă cu câteva luni.
• Ucraina are un nou șef al Procuraturii Anticorupție (PA), răspunzând astfel și solicitărilor Uniunii Europene de a întări lupta cu corupția. Este una din condițiile pentru ca Ucraina, țară candidată, să poată începe negocierile de aderare.
• Administrația americană estimează că Rusia a pierdut peste 75 000 de militari în războiul din Ucraina, „fie uciși, fie răniți, ceea ce este uriaș, au investit sume incredibile în forțele lor terestre și peste 80% din restul forțelor terestre sunt împotmolite și obosite".

Ucraina spune că o navă cu orz și făină furate a acostat în Liban

Ucraina afirmă că o navă de marfă care transporta orz și făină furate din Ucraina ar fi acostat în Liban, iar ambasadorul său a avertizat autoritățile de la Beirut împotriva achiziționării de bunuri furate.

Ambasadorul ucrainean Ihor Ostaș s-a întâlnit cu președintele libanez Michel Aoun la 28 iulie în legătură cu cargoul, o navă sub pavilion sirian sancționată de Statele Unite. Potrivit ambasadei, cargoul Laodicea a acostat în portul Tripoli. Acesta transportă 5000 de tone de făină și 5000 de tone de orz despre care se bănuiește că ar fi fost luate din silozurile ucrainene, a precizat ambasada.

Ucraina a acuzat Rusia că a jefuit cereale și oțel de pe teritoriul său de când Moscova a invadat țara la sfârșitul lunii februarie. Ambasada de la Beirut nu a oferit detalii despre modul în care orzul ar fi fost furat din Ucraina. Nava Laodicea se îndrepta inițial spre portul Tartus din Siria, dar a fost redirecționată spre Liban din motive necunoscute. Nu era clar dacă nava a început să-și descarce încărcătura în portul Tripoli.

Nava Laodiceaeste supusă sancțiunilor americane pentru legăturile cu guvernul sirian al președintelui Bashar al-Assad. Rusia a negat anterior acuzațiile potrivit cărora ar fi furat cereale ucrainene.

Oficial ucrainean din domeniul apărării: În sudul țării sunt reamplasate trupe rusești

Un oficial ucrainean din domeniul apărării afirmă că trupele rusești sunt angajate într-o redistribuire masivă în sudul țării, inclusiv într-o zonă în care Ucraina a lansat o contraofensivă.

Secretarul Consiliului de Securitate, Oleksi Danilov, a făcut aceste comentarii la televiziunea ucraineană la 27 iulie, spunând că redistribuirile au loc în direcția regiunilor Herson, Melitopol și Zaporojie, iar rușii aduc forțe suplimentare. Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sud, declarase mai înainte la televiziunea ucraineană că în sud contraofensiva ucraineană înregistrează succese. Mai multe AICI.

Atacurile aviației ruse au lovit regiunile ucrainene de la Marea Neagră

Rusia a vizat regiunile ucrainene Odesa și Nikolaev din sudul Mării Negre cu lovituri aeriene la 26 iulie asupra unor clădiri civile și infrastructurii portuare, a declarat armata ucraineană.

Clădirile care au fost lovite în regiunea Odesa au fost cuprinse de flăcări, a precizat Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei pe Facebook. În regiunea Nikolaev, infrastructura portuară a fost vizată, în pofida acordului pentru reluarea transporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a declarat că bombardiere și avioane de luptă rusești cu rază lungă de acțiune au lansat loviturile din Marea Neagră.

UE critică noua reducere a volumului de gaze livrat de Gazprom țărilor membre

Uniunea Europeană a spus că o nouă micșorare anunțată de Rusia a volumului de gaze livrat țărilor europene este un „pas motivat politic”.

Declarația a fost făcută de Kadri Simson, comisar european pentru energie, înaintea unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor europeni de resort, care discută pe 26 iulie măsuri de urgență pentru reducerea consumului pe timp de vară și stocare a gazelor înaintea sezonului rece.

Cu o zi mai devreme, concernul rus de stat Gazprom a spus că fluxul de gaze către Germania prin conducta Nord Stream 1 va fi redus la 33 de milioane de metri cubi pe zi, începând cu 26 iulie. Acest volum reprezintă jumătate din cel de până acum, care era deja de numai 40% din capacitatea normală. Mai mult, AICI.

Marea Britanie spune că Rusia nu a avut ținte militare atunci când a lovit portul Odesa

Marea Britanie spune că nu există „niciun indiciu” că în portul Odesa bombardat de Rusia pe 23 iulie s-ar fi aflat o navă militară ucraineană și o instalație de rachete, contrazicând afirmațiile Kremlinului despre faptul că ar fi avut ținte militare.

Într-un buletin informațional zilnic despre agresiunea rusă în Ucraina, ministerul britanic al apărării a declarat la 26 iulie că „nu există niciun indiciu că astfel de ținte s-ar fi aflat în locul în care au lovit rachetele”.

Atacul rusesc a avut loc la o zi după ce Rusia a semnat un acord cu Ucraina, ONU și Turcia pentru reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră, inclusiv prin portul Odesa, după luni în care porturile ucrainene au fost blocate de flota militară rusă. Acordul încheiat la Istanbul, pe 22 iulie, a dat speranțe că poate fi evitată o criză alimentară globală.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și ulei de floarea soarelui, dar invazia rusească începută la 24 februarie a periclitat exporturile și a dus la scumpirea alimentelor pe plan global.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus la 24 iulie că loviturile rusești care au avut loc după încheierea acordului au distrus „infrastructura militară” și o „navă de patrulare” a marinei ucrainene. Mai multe AICI.

Un tată plânge lângă fiul său ucis, după un atac al Rusiei asupra Harkovului

De ce mulți dintre soldații ruși refuză să lupte în războiul din Ucraina

Activiștii ruși pentru drepturile omului spun că sute, posibil mii, de militari se opun ordinului de a pleca pe front în Ucraina, de a continua lupta sau de a rămâne pe câmpul de luptă. Trupele care refuză să lupte dau bătăi de cap comandanților ruși care se străduiesc să reînnoiască unitățile epuizate de pe linia frontului de aproximativ 480 de kilometri, de la est de Harkov în nord-est până la Herson în centrul-sud al Ucrainei. Serviciile de informații occidentale spun că pierderile Rusiei sunt substanțiale. Săptămâna aceasta, un comandant militar britanic de top a declarat pentru BBC că până la 50.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei din 24 februarie. Mai multe detalii, AICI.

Dispărut în misiune: Mama unui soldat rus caută cu disperare răspunsuri

Olena Zelenska le-a vorbit membrilor Congresului american despre dezastrele războiului

Prima doamnă a Ucrainei a solicitat Statelor Unite mai multe arme defensive care pot fi folosite pentru a preveni atacurile aeriene rusești care „ucid copii în cărucioare” și care-i pot proteja pe ucraineni de „atacurile teroriste” rusești.

Ruinele orașului Severodonețk, aflat acum sub ocupație rusă

Olena Zelenska se află într-o vizită la Washington în această săptămână și le-a vorbit membrilor Congresului pe 20 iulie la Capitoliul SUA, exprimând recunoștința Ucrainei pentru ajutorul militar pe care SUA l-a trimis până acum, dar a adăugat că acum are nevoie în mod special de sisteme de arme de apărare aeriană.

Ea a spus că fiecare părinte din Ucraina ar trebui să poată să le poată spune copiilor lor că nu vor mai fi atacuri aeriene atunci când îi bagă în pat seara.

Descrierea sa despre „copii uciși în cărucioare” face referire la un atac aerian rusesc de săptămâna trecută, care a ucis o fetiță de 4 ani al cărei corp a fost găsit lângă un cărucior.

„Save gas for safe winter” - UE se pregătește de o iarnă fără gaz rusesc

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, Bruxelles, 20 iulie 2022.

«Rusia ne șantajează, Rusia folosește gazul ca pe o armă», au fost cuvintele președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a anunțat miercuri 20 iulie setul de măsuri propuse guvernelor, “strategia de război” a UE presupusă a permite reducerea consumului de energie și introducerea unor economii începând chiar acum, în timpul verii, pentru a permite trecerea cu succes a iernii, care se anunță rece și aducătoare de privațiuni. Mai multe AICI.

Zelenski i-a demis pe procurorul general și pe șeful Serviciului de Securitate ucrainean

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a concediat pe cel mai înalt procuror al țării și pe șeful serviciului de securitate al statului, într-o remaniere care a pornit de la rapoartele potrivit cărora zeci de persoane din serviciile de securitate lucrează în prezent împotriva intereselor ucrainene pe teritoriul ocupat de Rusia.

Decretele semnate la 17 iulie i-au scos din funcții pe procurorul general Irina Venediktova și pe Ivan Bakanov, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Într-o declarație, Zelenski a declarat, fără a-i menționa pe Venediktova sau Bakanov pe nume, că „acțiunile specifice și orice inacțiune a fiecărui oficial din sectorul de securitate și din agențiile de aplicare a legii vor fi evaluate.”

Mai multe, AICI.

Ucraina spune că Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei

Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a instruit trupele să intensifice operațiunile militare.

„Nu este vorba doar de atacuri cu rachete din aer și de pe mare”, a declarat Vadim Skibițki, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, la 16 iulie. „Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii de front. Există o utilizare activă a aviației tactice și a elicopterelor de atac. În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfășurare pentru următoarea etapă a ofensivei."

Ministerul britanic al Apărării a avertizat la 17 iulie că Rusia își întărește pozițiile defensive în toate zonele pe care le ocupă în sudul Ucrainei.

Imagini șocante: Artileria rusă a distrus orașul istoric ucrainean Vinița

Imagini șocante: Artileria rusă a distrus istoricul oraș ucrainean Vinița

Tratamentul aplicat de Rusia ucrainenilor capturați provoacă îngrijorarea OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este profund îngrijorată de presupusele rele tratamente aplicate de autoritățile ruse zecilor de mii de ucraineni deportați cu forța din țara lor și trimiși în așa-numitele „centre de filtrare”, se spune într-un raport care sintetizează cercetările efectuate de trei experți, în perioada 1 aprilie - 25 iunie.

„Există informații care indică faptul că oamenii sunt supuși unor interogatorii dure și percheziții corporale umilitoare în astfel de centre", se arată în raportul de 115 pagini consultat de AFP. Raportul a calificat înființarea unor astfel de centre drept o evoluție „alarmantă”. În raport se mai spune că că cei despre care s-a constatat că au colaborat cu autoritățile ucrainene „deseori dispar, pur și simplu”, iar unii ar fi fost transferați în teritoriile controlate de Rusia, unde sunt reținuți sau chiar executați.

Paramedicul Iulia „Taira” Paevskaia: „Portretul cu Putin atârna în fiecare celulă”

ONU, Rusia, Ucraina și Turcia discută siguranța exporturilor de cereale ucrainene

Delegații militare din Rusia, Ucraina și Turcia se întâlnesc la 13 iulie cu reprezentanți ai ONU pentru a discuta despre exportul în siguranță al cerealelor ucrainene, care a fost perturbat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Întâlnirea are loc la Istanbul, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la 12 iulie. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat pe 11 iulie despre exporturile de cereale ucrainene în cadrul unei convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Țările occidentale și-au sporit cererile de redeschidere a porturilor pentru a permite transporturile de cereale, în special către țările din Orientul Mijlociu și Africa care depind de cerealele ucrainene pentru a-și hrăni populația.

Separatiștii pro-ruși din Ucraina reinstituie pedeapsa cu moartea

Separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei au anulat în 12 iulie moratoriul asupra pedepsei cu moartea, la câteva săptămâni după ce au condamnat la moarte trei străini capturați pe câmpul de luptă.

Denis Pușilin, șeful unui grup separatist susținut de Rusia în regiunea ucraineană Donețk, a semnat un decret care ridică moratoriul asupra pedepsei cu moartea, se arată într-o declarație citată de agenția de presă de stat rusă TASS. Mai multe informații, AICI.

SUA afirmă că Iranul se pregătește să le trimită rușilor drone de luptă

Guvernul american susține că Iranul plănuiește să furnizeze Rusiei „sute” de aparate aeriene fără pilot, inclusiv drone cu capacitate de armament, pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.

Jake Sullivan, consilier american pe probleme de securitate națională, le-a declarat reporterilor pe 11 iulie că Washingtonul are informații care arată că Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a folosi dronele.

Fotografie de pagina oficială de internet a armatei iraniene, 11 septembrie 2020, arată o dronă Simorgh iraniană care transportă o armă în timpul unui exercițiu militar în Golf.

Comentariile vin în contextul în care există rapoarte potrivit cărora armata rusă se luptă să își mențină arsenalul de armament după ce a suferit pierderi semnificative împotriva forțelor ucrainene de la invazia din 24 februarie.

„Guvernul iranian se pregătește să furnizeze Rusiei până la câteva sute de UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot], inclusiv UAV-uri capabile să transporte arme, într-un calendar accelerat", a declarat Sullivan reporterilor adăugând că, după informațiile disponibile, Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a utiliza această tehnică de luptă. Nu este clar dacă Teheranul a furnizat deja Rusiei vreunul dintre sistemele fără pilot la bord, spune oficialul american.

„Îi învață pe copii să urască”. Cum sunt „rusificate” școlile din zonele ocupate ale Ucrainei

Părinții și profesorii din zonele ocupate de Rusia în sudul Ucrainei spun că autoritățile de ocupație folosesc șantajul pentru a-i obliga să coopereze cu școlile pro-moscovite, care sunt în curs de înființare pentru anul școlar viitor, transmite Radio Europa Liberă / Radio Libertatea.

O școală din Lisiceansk distrusă de bombardamentele rusești, 5 iulie 2022

Potrivit surselor serviciului ucrainean al RFE/RL, autoritățile de ocupație le spun părinților că își pot pierde drepturile părintești, dacă nu obțin pașapoarte rusești și nu-și trimit copiii la școlile desemnate. Un amplu reportaj, AICI.

Ucraina condamnă decretul prin care ucrainenilor li se acordă cetățenia rusă în mod accelerat

Ucraina a condamnat un nou decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care permite ucrainenilor din toate zonele țării să obțină cetățenia rusă.

Decretul „este o altă atingere adusă suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele și principiile dreptului internațional”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație din 11 iulie. Acordarea de pașapoarte cetățenilor ucraineni, afirmă ministerul, este „nulă din punct de vedere juridic și nu va avea consecințe juridice pentru Ucraina”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că decretul privind pașapoartele este un exemplu al „apetitului prădător” al lui Putin și a cerut partenerilor Ucrainei să sporească asistența militară și să introducă noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Decretul spune că toți cetățenii ucraineni și persoanele fără cetățenie care locuiesc în Ucraina pot obține pașapoarte rusești prin aceeași procedură simplificată pe care Moscova a introdus-o în 2019 pentru rezidenții din regiunile Donețk și Luhansk, controlate parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.

Începând cu 25 mai anul acesta, această prevedere se aplică și rezidenților din două regiuni ucrainene, Herson și Zaporojie, ocupate parțial în timpul invaziei neprovocate în curs de desfășurare lansate de Moscova în februarie. Acum, decretul se aplică pe întreg teritoriul Ucrainei.

Fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder nu se disociază de Putin

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că dorește să mențină contactul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor pentru ca acesta să rupă relația de prietenie din cauza războiului purtat de Moscova în Ucraina.

Schroeder a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în comentariul publicate pe 10 iulie, că nu va renunța la „oportunitățile de discuții cu președintele Putin”. Schroeder, un social-democrat, a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005 și, după ce a părăsit funcția, a fost numit președinte al consiliului de administrație al gigantului petrolier rus de stat Rosneft. El a demisionat din funcția de la Rosneft în luna mai și a respins propunerea de a face parte din consiliul de administrație al Gazprom care îi fusese făcută înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Mai multe AICI.

Vladimir Putin spune că Rusia abia a început operațiunea militară în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia abia și-a început acțiunea militară în Ucraina și a provocat țările occidentale care sprijină Kievul să încerce să învingă Rusia pe câmpul de luptă.

Vorbind pe 7 iulie la o întâlnire cu liderii Parlamentului moscovit, Putin i-a acuzat pe aliații occidentali ai Ucrainei că alimentează ostilitățile, acuzând că „Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean”. El a calificat acest lucru drept o tragedie pentru poporul ucrainean, dar a adăugat că se pare că aceasta este direcția în care se îndreaptă lucrurile. El a avertizat că toată lumea ar trebui să înțeleagă că Rusia „nu a început nimic serios încă” în Ucraina.

Finlanda ia măsuri pentru securizarea graniței cu Rusia

La 7 iulie, Finlanda a trecut la fortificarea frontierei sale cu Rusia. Parlamentarii au autorizat bariere și au permis închiderea întregii frontiere de 1.300 de kilometri în circumstanțe excepționale.

Votul parlamentului finlandez are loc în contextul în care țara a accelerat procedurile de aderarea la NATO, abandonând decenii de neutralitate ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Legea , care a trecut cu o majoritate covârșitoare, dă guvernului autorizația de a construi garduri sau alte bariere în apropierea granițelor finlandeze. De asemenea, stabilește că toate cererile de azil vor fi procesate la punctele de trecere a frontierei desemnate, cum ar fi aeroporturile. Mai multe amînunte AICI.

ONU: De la invadarea Ucrainei, inflația a împins peste 71 de milioane de oameni în sărăcie

Creșterea prețurilor la alimente și energie a împins în sărăcie peste 71 de milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii februarie, când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, a declarat o agenție a Națiunilor Unite.

Raportul întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicat la 7 iulie, avertizează, de asemenea, asupra pericolului de tulburări sociale în unele regiuni din cauza tulburărilor economice

Achim Steiner, reprezentantul agenției, a declarat că o analiză a 159 de țări în curs de dezvoltare a arătat că creșterea bruscă a prețurilor la produsele de bază din acest an a lovit părți din Africa Subsahariană, Balcani, Asia și din alte părți. Mai multe amănunte AICI.

Serghei Lavrov: Rusia va răspunde cu aceeași monedă Bulgariei după expulzările diplomatice

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la expulzarea de către Bulgaria a 70 de diplomați ruși.

Vladimir Putin și Serghei Lavrov

Ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a declarat săptămâna trecută că va cere Moscovei să își închidă ambasada de la Sofia din cauza expulzărilor. Bulgaria a susținut la 28 iunie că îi expulzează pe diplomații ruși pentru că au lucrat împotriva intereselor Sofiei. Aceștia au primit termen până la 3 iulie pentru a părăsi țara.

Acest incident diplomatic, care tensionează grav legăturile diplomatice între cele două țări, a implict cel mai mare număr de diplomați ruși expulzați vreodată din Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și a NATO. Bulgaria a susținut cu tărie sancțiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Oficial rus: „Armata noastră din Transnistria poate respinge orice lovitură”

„Contingentul rusesc din Transnistria este capabil să respingă orice lovitură și președinta Maia Sandu știe asta”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat, Viktor Vodolațki, arătându-se convins, totodată, că Ucraina nu va ataca Transnistria.

Declarația oficialului rus vine după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avertizat că Ucraina va reacționa „cu o lovitură” la orice „palmă” dată din direcția regiunii transnistrene. Mai mult, AICI.

Investigație „Scheme”: Rusia folosește singura sa bancă scutită de sancțiuni pentru plata militarilor trimiși în Ucraina

Gazprombank este singura mare bancă rusă care a evitat sancțiunile occidentale. Prin această bancă, țările europene plătesc pentru gazul și petrolul rusesc. Dar ministerul rus al apărării folosește banca pentru a plăti militarii ruși care luptă în Ucraina.

Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii Europei Libere din Ucraina, autorii programului de investigații de investigații „Scheme” (Схеми – producătoarea executivă a proiectului, Nataliya Sedletska, va vorbi o conferință organizată de Europa Liberă la Chișinău pe 11-12 iulie). Mai multe AICI.

Lukașenka pretinde că Belarus a interceptat rachete lansate de Ucraina

Liderul autoritar belarus Alexandr Lukașenka a afirmat, fără a furniza însă dovezi, că bazele antiaeriene al țării sale au interceptat în urmă cu câteva zile rachete lansate de Ucraina către amplasamente militare belaruse.

„Suntem provocați”, a declarat Lukașenko, citat de agenția de știri de stat Belta la 2 iulie: „Trebuie să vă spun că în urmă cu aproximativ trei zile, poate mai mult, au încercat să lovească obiective militare din Belarus din Ucraina. Slavă Domnului, sistemele noastre antiaeriene Pantsir au interceptat toate rachetele lansate de forțele ucrainene”, a spus el.

Odesa își pregătește labirintul de catacombe pentru a se adăposti de rachetele rusești

Odesa își pregătește labirintul de catacombe pentru a se adăposti de rachetele rusești

Atacul de la Kremenciuk: camerele de supraveghere video vs.ministerul rus al Apărării

Atacul de la Kremenciuk: camerele de supravghere video vs. ministerul rus al Apărării

Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană

Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, în dialog cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski

La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.

G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă

Castelul Schloss Elmau din Bavaria, unde cancelarul german Olaf Scholz găzduiește summit-ul G7, Garmisch-Partenkirchen, Germania, 26 iunie 2022.

Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.

De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse

Tancuri rusești distruse în apropiere de Kiev, Ucraina, 31 martie 2022.

Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.

Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina

Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de personalul rus în Ucraina, a declarat un oficial de rang înalt al poliției.

Groapă comună în Bucea descoperită în aprilie 2022

Holger Muench, șeful poliției federale BKA, a declarat pentru ziarul Welt am Sonntag într-un articol publicat la 18 iunie că „până în prezent, am deschis sute de dosare privind posibile crime de război.” Muench a declarat că anchetele nu îi vizează doar pe cei suspectați de comiterea directă a crimelor de război, ci și pe oficialii politici sau militari care ar fi putut să le ordone. „Este partea cea mai dificilă a anchetei noastre, o complicată muncă de puzzle", a declarat Muench pentru ziar.

„Scopul nostru clar este de a-i identifica pe cei responsabili de atrocități, de a dovedi acțiunile lor prin intermediul investigațiilor noastre și de a-i aduce în fața justiției", inclusiv în Germania. Autoritățile germane sunt ajutate de serviciul de informații externe al țării, folosind dovezi precum conversațiile radio înregistrate ale soldaților ruși.

Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală

Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.

Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală

Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina

Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.

Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina

De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova

De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.

Locuitori ai Moscovei explică de ce cred că Occidentul trimite arme în Ucraina

HRW îndeamnă Rusia să investigheze uciderea civililor în Ucraina

Human Rights Watch (HRW) a îndemnat Rusia să investigheze trei incidente în timpul cărora forțele ruse au deschis focul asupra unor vehicule civile în Ucraina, după începutul invaziei militare, ucigând șase persoane și rănind trei.

„Ne-au făcut cu mâna” | O femeie din Ucraina povestește cum soldații ruși i-au omorât fiul

Într-unul dintre incidente, un bărbat a fost scos dintr-un vehicul și executat sumar, a declarat HRW, într-un comunicat, pe 30 aprilie.

Cele trei incidente au avut loc între 28 februarie și 3 martie, a precizat HRW. Două dintre ele au avut loc în Hostomel, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kiev, în timp ce al treilea incident a avut loc în Nova Basan, un sat din regiunea Cernihov, la 70 kilometri est de capitală. Mai multe, AICI.

Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei

Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.

O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.

Mai multe amănunte AICI.​

Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina

Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.

Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina

Moscova și „operațiunile ei militare”

În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.