Ştiri
A fost suspendat procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2
Agenția germană pentru reglementare în domeniul energetic a anunțat că suspendă din motive juridice procesul de aprobare a controversatului gazoduct Nord Stream 2 construit prin Marea Baltică pentru transportarea gazului rusesc în Germania.
În anunțul din 16 noiembrie, Agenția Federală pentru Rețele (Bundesnetzagentur) a explicat că operatorul conductei poate fi certificat numai dacă „este organizat în forma juridică prevăzută de legislația germană”. O companie subsidiară creată pentru a gestiona partea germană a conductei nu îndeplinește condiția de a fi „operator de distribuție independent”, se spune în comunicatul Bundesnetzagentur.
Se mai precizează că procedura de certificare este suspendată până când companiei subsidiare îi sunt transferate „principalele active și resurse umane”, iar acest pas este verificat.
Decizia a declanşat o reacţie imediat a preţurilor gazului, care au crescut cu 11% ajungând la 88 de euro/megawatt oră.
Marţi dimineață, Jeremy Weir, directorul general al companiei Trafigura, unul dintre cei mai mari comercianți de energie din lume, a declarat că „în cazul în care această iarnă temperatura va fi deosebit de rece și pentru perioade prelungite, Europa riscă să se confrunte cu întreruperi de curent”.
Gazoductul recent finalizat are scopul să dubleze exportul direct al gazelor rusești în Germania, principala economie a Uniunii Europene, care spune că are nevoie de gaze pentru a renunța la cărbune și energia nucleară. Dar criticii spun că gazoductul mărește dependența europeană de resursele energetice rusești, în timp ce lipsește țări ca Ucraina de venituri de miliarde de dolari din taxele de tranzit.
Kievul critică un decret rus care prevede schimburi comerciale cu estul Ucrainei controlat de separatiști
Kievul a criticat vehement un decret prezidențial rus care facilitează accesul pe piața rusă pentru mărfurile produse în zonele din estul Ucrainei controlate de separatiștii sprijiniți de Moscova.
Ministerul de Externe ucrainean a spus la 16 noiembrie că decretul recent al lui Vladimir Putin reprezintă o „ingerință gravă” în afacerile interne ale Ucrainei și o încălcare a dreptului internațional. De asemenea, ar încălca angajamentele luate de Rusia prin înțelegerile de la Minsk menite să pună capăt conflictului în curs din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk.
În conflictul izbucnit în aprilie 2014, au murit peste 13 200 de oameni. În decretul său, Putin a ordonat guvernului rus să ridice restricțiile la exporturile și importurile de mărfuri între Rusia și regiunile ucrainene controlate de separatiști. Kremlinul și-a justificat decizia prin faptul că ruperea legăturilor economice dintre cele două regiuni și restul Ucrainei, dar și pandemia de COVID-19, au repercusiuni grave în Donețk și Luhansk. În declarația Ministerului de Externe al Ucrainei, se spune însă că decretul președintelui rus „demonstrează în mod clar politica premeditată a Rusiei de a aduce teritoriile ocupate temporar ale statului nostru în spațiul său economic, politic, electoral și informațional”.
Armenia cere sprijinul Rusiei în disputa cu Azerbaidjan
Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, le-a cerut marţi Armeniei şi Azerbaidjanului să pună capăt oricăror activităţi care pot duce la escaladarea situaţiei tensionate dintre cele două ţări, informează agenţia de presă rusă Interfax. Solicitarea a fost făcută în timpul unor convorbiri telefonice cu omologii săi armean şi azer.
Armenia ceruse asistență din partea Rusiei la 16 noiembrie, spunând că a suferit pierderi în timpul unor noi ciocniri cu Azerbaidjanul. Ciocnirile au izbucnit la granița dintre cele două țări sud-caucaziene, la un an de la încheierea războiului din 2020, prin care forțele azere au obținut mari câștiguri teritoriale în și în jurul enclavei disputate Nagorno-Karabah.
Într-un apel adresat Moscovei, ministerul de Externe de la Erevan îi cere să intervină „pentru a îndepărta forțele armate azere” din Armenia. Ceva mai devreme, Ministerele Apărării din Armenia și din Azerbaidjan s-au acuzat reciproc de declanșarea unor noi violențe. Armenia spune că pozițiile sale au fost atacate, suferind pierderi, inclusiv morți, răniți și 12 militari capturați de adversar.
Armata azeră a spus că forțele sale au acționat pentru a împiedica „provocări la scară largă” din partea trupelor armene în raioanele de graniță Kalbacar și Lacin. Azerbaidjanul spune că doi militari ai săi au fost răniți.
Maia Sandu s-a întâlnit cu părinții Nataliei Ursachi și cu avocatul acesteia
Președinta Maia Sandu, care se confruntă cu o campanie mediatică împotriva sa din cauza refuzului de o grația deținută condamnată pentru escrocherie, s-a întâlnit la 16 noiembrie cu părinții Nataliei Ursachi și cu avocatul acesteia.
Purtătoarea de cuvânt a președinției, Sorina Ștefârță, a spus Ziarului de Gardă că șefa statului va discuta în zilele următoare cu membrii Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pentru a examina suplimentar subiectul. Mamă a cinci copii, Ursachi a fost condamnată la șase ani de închisoare după ce ar fi luat prin escrocherie de la un bărbat bani și o mașină.
Comisia de grațiere de la președinție a spus deja că femeia nu poate fi grațiată pentru că nu și-a plătit datoria de 8000 de euro și nu și-a recunoscut vina, iar toți copiii ei trăiesc bine, în cadrul familiei extinse. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, fost președinte și rival al lui Sandu, a criticat respingerea grațierii, a cerut mai multă „empatie” și a lansat o campanie de colectare de fonduri pentru achitarea datoriei condamnatei.
Curtea de Apel Chișinău a respins eliberarea din arest la domiciliu a procurorului general suspendat
Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins la 16 noiembrie demersurile avocaților privind eliberarea din arest la domiciliu a procurorului general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo. El va rămâne în arest la domiciliu până la 30 noiembrie cel puțin, fiind cercetat penal.
Suspendat din funcție și reținut la 5 octombrie, Stoianoglo este acuzat de corupere pasivă și alte infracțiuni, dar spune că este nevinovat. Vorbindu-le jurnaliștilor în marginea audierilor de la Curtea de Apel, el a spus că evaluarea activității sale ca procuror general, cerută recent de președinta Maia Sandu în vederea demiterii, nu poate avea loc în condițiile în care este suspendat din funcție.
Stoianoglo susține că este victima unei răzbunări politice din partea șefei statului. Noua putere în frunte cu Sandu îl consideră pe Stoianoglo un obstacol în calea combaterii corupției. Șefa statului a cerut o anchetă transparentă și lipsită de abuzuri în cazul lui Stoianoglo.
Franța și NATO s-au alăturat Statelor Unite în a condamna Rusia pentru testarea unei rachete în spațiu
Franța și NATO s-au alăturat Statelor Unite în a condamna Rusia pentru testarea unei rachete în spațiu. Aliații occidentali spun că Rusia și-a distrus un satelit vechi cu ajutorul unei rachete lansate pe 15 noiembrie, și a creat un nor periculos de rămășițe care a periclitat siguranța Stației Spațiale Internaționale. Kremlinul respinge acuzația. S
ecretarul de stat american Antony Blinken a spus la 16 noiembrie că testul cu rachetă anti-satelit al Rusiei a fost „periculos și iresponsabil”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a folosit un limbaj asemănător, iar ministra apărării din Franța, Florence Parly, a spus că „vandali ai spațiului” produc rămășițe periculoase.
NASA a spus că testul a creat peste 1 500 de bucăți detectabile. Din precauție, echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale format din patru americani, un german și doi ruși a fost nevoit să se adăpostească timp de peste două ore în capsulele navelor spațiale andocate pentru a se putea evacua rapid, în caz de necesitate. Ministerul rus al Apărării a confirmat la 16 noiembrie faptul că a efectuat un test de rachetă anti-satelit. A fost distrus un satelit sovietic neutilizat aflat pe orbită din 1982.
Armenia a cerut ajutorul Moscovei pe fundalul unor noi ciocniri cu Azerbaidjanul la graniță
Armenia a cerut asistență din partea Rusiei la 16 noiembrie, spunând că a suferit pierderi în timpul unor noi ciocniri cu Azerbaidjanul. Ciocnirile au izbucnit la granița dintre cele două țări sud-caucaziene, la un an de la încheierea războiului din 2020, prin care forțele azere au obținut mari câștiguri teritoriale în și în jurul enclavei disputate Nagorno-Karabah.
Într-un apel adresat Moscovei, ministerul de Externe de la Erevan îi cere să intervină „pentru a îndepărta forțele armate azere” din Armenia. Ceva mai devreme, Ministerele Apărării din Armenia și din Azerbaidjan s-au acuzat reciproc de declanșarea unor noi violențe. Armenia spune că pozițiile sale au fost atacate, suferind pierderi, inclusiv morți, răniți și 12 militari capturați de adversar.
Armata azeră a spus că forțele sale au acționat pentru a împiedica „provocări la scară largă” din partea trupelor armene în raioanele de graniță Kalbacar și Lacin. Azerbaidjanul spune că doi militari ai săi au fost răniți.
Statele Unite au condamnat Rusia pentru un test de rachetă „periculos și iresponsabil” în spațiu
Statele Unite au condamnat Rusia pentru un test de rachetă „periculos și iresponsabil” în spațiu. NASA a spus că, în cadrul testului, o rachetă trasă de la sol ar fi distrus un satelit rusesc vechi, creând însă un nor de rămășițe, care a pus în pericol Stația Spațială Internațională. Rusia a respins acuzația.
Oficiali americani spun că racheta a rupt satelitul în peste 1 500 de bucăți detectabile. Din precauție, echipajul de la bordul stației spațiale format din patru americani, un german și doi ruși a fost nevoit să se adăpostească timp de peste două ore în capsulele navelor spațiale andocate pentru a se putea evacua rapid, în caz de necesitate. Ministerul rus al Apărării a confirmat la 16 noiembrie faptul că a efectuat un test de rachetă anti-satelit.
A fost distrus un satelit sovietic neutilizat, care se afla pe orbită din 1982. Autoritățile ruse au insistat că resturile pe care le-a generat impactul „nu au reprezentat și nu vor reprezenta o amenințare pentru stațiile orbitale, navele spațiale și activitățile spațiale”. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus că afirmațiile Statelor Unite sunt nefondate. Într-o declarație vagă, agenția spațială rusă Roskosmos a spus că monitorizează situația pentru a „preveni și contracara toate amenințările posibile la adresa siguranței” Stației Spațiale Internaționale, aflată la o altitudine de aproximativ 420 de kilometri. Testul rusesc pune în evidență o cursă tot mai intensă a înarmărilor în spațiu între puterile globale.
Ministrul de Externe Nicu Popescu se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pe 17 noiembrie
Ministrul de Externe Nicu Popescu se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov și va susține o conferință de presă comună cu acesta la Moscova, pe 17 noiembrie, informează Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău într-un comunicat. Aflat în prima sa vizită la Moscova în noul mandat de șef al diplomației moldovene, Popescu se va mai întâlni cu Dmitri Kozak, șef-adjunct al administrației de la Kremlin și emisar al președintelui rus pentru relația economică cu Republica Moldova.
Popescu s-a mai întâlnit cu Lavrov în capitala rusă în 2019, când era ministru de externe în fostul guvern moldovean condus de Maia Sandu. Vizita actuală, începută la 16 noiembrie, are loc în urma recentelor înțelegeri între Chișinău și concernul rus de stat Gazprom în privința aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale. După o lună în care a redus livrările, Gazprom a acceptat semnarea unui nou contract pe 5 ani de furnizare a gazelor în R. Moldova la un preț de câteva ori mai mare față de cel de la începutul anului, dar mai mic decât prețul de pe piață.
La Moscova, Nicu Popescu va mai participa, în calitate de co-președinte, la o ședință a comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare comercial-economică. Din partea Rusiei, comisia este condusă de ministrul agriculturii Dmitri Patrușev. Rusia menține de vreme îndelungată o serie de restricții pentru mărfurile agricole moldovene pe piața rusă, din cauza încheierii de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în 2014. Popescu merge la Moscova în urma unei vizite la Bruxelles, în care a pledat din nou pentru o integrare europeană mai mare a Republicii Moldova.
Incidente violente între militarii polonezi și migranții de la granița dintre Polonia și Belarus
Imigranții de la granița Republicii Belarus cu Polonia au intrat în altercații cu militarii polonezi, care le blochează accesul în țara membră a Uniunii Europene. Ministerul polonez al apărării spune că imigranții au aruncat cu pietre și moloz în militarii săi, care au răspuns cu gaze lacrimogene. Ministerul a postat pe Twitter videoclipuri cu violențele, care au avut loc pe 16 noiembrie, la punctul de trecere al graniței de la Kuznica.
În imagini transmise în direct de CNN, se poate vedea cum forțele poloneze mai folosesc tunuri de apă, grenade paralizante și fumigene, forțând câteva zeci de imigranți să se retragă, în timp ce zona este survolată de un elicopter polonez. Uniunea Europeană acuză Minskul că ar fi adus intenționat imigranți preponderent din Orientul Mijlociu pentru a-i asalta granițele în ceea descrie drept un „atac hibrid”.
Regimul lui Alexandr Lukașenka ar răspunde astfel sancțiunilor europene care i-au fost impuse după suprimarea protestelor pro-democrație din 2020. Situația la frontiera poloneză s-a deteriorat în ultimele zile. Mii de oameni, inclusiv copii, rămân blocați într-o tabără improvizată, de partea belarusă a graniței.
Președintele ucrainean încearcă să accelereze vaccinarea anti-Covid cu recompense financiare
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni acordarea unei recompense financiare ucrainenilor care se vaccinează anti-COVID-19 pentru a-i încuraja astfel să se imunizeze. Rata de vaccinare cu schema completă este de aproximativ 20% în acest moment.
"Fiecare persoană care a primit două doze va putea primi 1.000 de grivne", adică aproximativ 35 de euro, a anunțat Zelenski. Este o sumă importantă, în una din cele mai sărace ţări din Europa, în contextul în care mai puţin de o treime din ucraineni s-au vaccinat cu schema completă.
Persoanele vaccinate pot cheltui banii pentru un abonament la o sală de sport, pentru a merge la cinema, la teatru, la muzeu sau pentru a plăti o călătorie internă cu trenul sau cu avionul.
„Este un sprijin pentru industriile cel mai grav afectate" de măsurile restrictive impuse din cauza pandemiei, a spus Zelenski.
Statul plănuieşte să finanțeze cu aproximativ 200 de milioane de euro în următoarele luni acest program care va fi lansat pe 19 decembrie.
Cu 442 de decese înregistrate în 24 de ore, Ucraina a fost luni a doua ţară din lume cu cele mai multe noi decese zilnice, după Rusia (1.211).
Trei ore de discuții între Biden și Xi Jinping, fără rezultate remarcabile
Președintele Biden și liderul Chinei, Xi Jinping, au avut o teleconferință timp de aproximativ trei ore și jumătate. Oficialii americani au spus că discuțiile au fost menite să liniștească ambele părți că neînțelegerile dintre cele două țări nu vor duce la ciocniri neintenționate.
Cei doi s-au angajat să îmbunătățească cooperarea bilaterală, dar discuțiile nu au adus progrese majore.
Președintele Biden a subliniat necesitatea de a se menține „liniile de comunicare deschise”, potrivit Casei Albe, în timp ce între cele două țări persistă dezacorduri majore legate de viitorul Taiwanului, militarizarea Mării Chinei de Sud și securitatea cibernetică.
Biden a vorbit și despre încălcările drepturilor omului din China, Taiwan și despre sprijinul Chinei pentru industriile sale de stat.
Pe agendă au fost și domenii în care interesele chineze și americane par a fi aliniate, inclusiv eforturile de combatere a încălzirii globale. Dar un oficialul al administrației americane a spus că Biden i-a explicat președintelui chinez că prevenirea schimbărilor climatice nu este o „favoare” făcută Statelor Unite, ci mai degrabă o decizie a Chinei de a acționa în propriul interes.
La rândul său, televiziunea de stat chineză a relatat că Xi Jinping a cerut ca relațiile dintre cele două țări să se bazeze pe „respect reciproc”, o critică indirectă la ceea ce Beijing-ul percepe drept atitudinea de forță dominantă pe care ar adopta-o Statele Unite pe scena internațională.
Termoelectrica cere majorarea substanțială a prețurilor la căldură și electricitate
Ca urmare a scumpirii gazului, Termoelectricaa anunțat că vrea să mărească prețul la electricitate și căldură și pe 9 noiembrie a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) ajustarea extraordinară a prețurilor.
Noile prețuri ar urma să fie aplicate de la 1 noiembrie.
Conform estimărilor Termoelectrica, prețul pentru energia electrică produsă ar urma să se dubleze aproape, crescând cu 121 bani/kWh, până la 237 bani/kWh (fără TVA).
Tariful pentru energia termică livrată consumatorilor ar urma să crească cu peste 33% (cu 650 lei/Gcal, până la 1772 lei/Gcal, fără TVA).
„Necesitatea ajustării extraordinare este influențată de majorarea prețurilor la gazele naturale procurate cu cca 115,3 % ” se arată în comunicatul Termoelectrica. Fără aceste scumpiri, argumentează companie, ar risca să intre în incapacitate de plăți.
Germania pregătește noi măsuri sanitare drastice
În Germania, care se confruntă cu o creștere razantă a noilor cazuri de infectări cu coronavirus, se vor anunța noi măsuri epidemiologice drastice.
De sâmbătă, testele anti-Covid sunt din nou gratuite, s-a extins obligativitatea certificatului verde pentru aproape toate activitățile în spații închise și se discută acum, limitarea accesului la transportul în comun tot numai cu certificatul verde care atestă vaccinarea completă, imunitatea naturală sau un test negativ recent.
Același certificat ar urma să fie cerut și la locul de muncă, măsură aplicată deja în Italia.
Totodată, se discută restricționarea libertății de circulație a persoanelor nevaccinate, de data aceasta după modelul austriac care a impus un lockdown parțial celor nevaccinați anti-Covid.
Rata de vaccinare în Germania cu schema completă este de sub 70% iar rata de infectare, săptămâna trecută, a fost de peste 300 de cazuri noi pe zi, la 100 de mii de locuitori.
Ministrul de externe Nicu Popescu așteptat la Moscova
Ministrul moldovean de externe Nicu Popescu urmează să plece la Moscova, pentru convorbiri cu șeful diplomației ruse Sergei Lavrov.
Nu este prima vizită în Rusia a unui oficial moldovean din noul guvern – au mai fost vicepremierul Andrei Spînu și deja fostul vicepremier Vladislav Kulminski, dar prima a lui Nicu Popescu în acest al doilea mandat al său la cârma politicii externe moldovene.
Vizita fusese anunțată înainte de declanșarea la Chișinău a crizei energetice, încheiată la sfârșitul lunii octombrie cu semnarea unui nou contract pe cinci ani cu Gazprom care a dus la majorarea prețului la gaze, cel puțin în noiembrie, cu 140%.
Totodată s-a decis ca Rusia și R. Moldova să organizeze până la sfârșitul lunii noiembrie o conferință interguvernamentală la care să se discute relații celor două țări în domeniul energetic și datoria de peste 700 de milioane de dolari, pe care – potrivit Gazprom – ar avea-o numai malul drept al Nistrului, la gaze.
Datoria ar urma să fie analizată de un audit externe și restructurată. Până atunci, deci cel puțin un an, R. Moldova amână aplicare prevederilor din pachetul 3 energetic al Uniunii Europene, pe care a convenit să-l aplice și care prevede despărțirea furnizorului de gaze de transportor , în cazul Moldovei, același Gazprom.
Nicu Popescu la Bruxelles: „R. Moldova pledează pentru continuarea apropierii partenerilor estici de UE”
Aflat la Bruxelles pentru pregătirea summitului de luna viitoare al Parteneriatului Estic, ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a vorbit la o întâlnire cu omologii săi din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și statele membre ale Uniunii Europene despre „importanța reconfirmării de către UE a recunoașterii aspirațiilor europene și alegerii europene a statelor partenere interesate, precum și a susținerii pentru independența, integritatea teritorială și suveranitatea tuturor țărilor” din Parteneriatul Estic, se arată într-un comunicat de presă al diplomației de la Chișinău.
Întâlnirea a fost prezidată de șeful politicii externe a UE, Josep Borrell. Summitul Parteneriatului Estic va avea loc la 15 decembrie. După Bruxelles, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu va vizita marți și miercuri Moscova, unde va avea discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov.
Premierul Gavrilița a mulțumit Londrei pentru că a restituit țării sale cei peste 11 milioane de lei confiscați de la Luca Filat
Premierul Natalia Gavrilița, aflată într-o vizită la Londra, a mulțumit guvernului Marii Britanii pentru că a restituit R. Moldova cei peste 11 milioane de lei confiscați de britanici de la Luca Filat, fiul fostului premier moldovean Vlad Filat. Potrivit unui comunicat de la guvern citat de TV8, banii au fost folosiți pentru finanțarea a peste 560 de asistenți pesonali pentru persoane în vârstă.
Britanicii au sechestrat conturile lui Luca Filat în 2019, în baza unei legislații menită mai ales să prevină spălarea banilor, aplicată cel mai des unor persoane din fostul spațiu sovietic. Filat cel tânăr nu a putut justifica în fața autorităților britanice de unde are bani pentru chiria exorbitantă de la Londra, sau pentru automobilul de lux, și au ajuns la concluzia că studentul își permite asesmenea cheltuieli grație faptelor de corupție pentru care a fost condamnat la închisoare tatăl său.
Luca Filat s-a stabilit la Londra în 2016, la 21 de ani, ca să studieze, atrăgând atenția autorităților specializate în oligarhi străini cu cheltuielile și proprietățile sale extravagante, inclusiv un automobil Bentley de 200.000 de lire, în condițiile în care nu avea venituri cunoscute în Marea Britanie.
Începând din 16 noiembrie, UE va recunoaște certificatele de vaccinare anti-COVID-19 eliberate de Georgia, Moldova, Noua Zeelandă și Serbia
Începând de marți, 16 noiembrie, Uniunea Europeană va recunoaște certificatele de vaccinare anti-COVID-19 eliberate de Georgia, Moldova, Noua Zeelandă și Serbia drept echivalentul Certificatului Digital al UE. În consecință, cele patru țări vor fi conectate la sistemul UE și certificatele vor fi acceptate în aceleași condiții ca și Certificatul Digital COVID European.
Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene se spune că în schimb, Moldova și celelalte trei țări s-au obligat să accepte Certificatul Digital COVID European de la cei care intră pe teritoriul lor venind din UE. Într-o declarație de presă, comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhely, a spus: „Întocmai cum am fost alături de partenerii noștri în lupta împotriva pandemiei, continuăm să conlucrăm cu ei pentru a ne „redeschide” în condiții de siguranță”.
La rândul lui, comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a spus că se bucură că un număr tot mai mare de țări și teritorii, anume 49, până în prezent, se racordează la sistemul Certificatului Digital COVID European.
Platforma DA a criticat decizia de a aproba scoaterea unui crucifix instalat în sediul Ministerului de Interne
Platforma DA a criticat în rând cu preoțimea ortodoxă decizia Curții Supreme de Justiție de a aproba scoaterea unui crucifix instalat de ambele Mitropolii în sediul Ministerului de Interne pe vremea când ministru era Andrei Năstase.
„Considerăm că sunt inacceptabile acțiunile justiției, în consens cu cele ale fostei și actualei guvernări de a elimina în mod fariseic cel mai puternic simbol al creștinătății și ortodoxiei din această instituție a statului”, se spune într-un comunicat al Platformei DA, citat de Jurnal.md.
Decizia CSJ a venit la capătul unor demersuri juridice ale lui Năstase împotriva hotărârii Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, prin care Năstase a fost obligat să înlăture „simbolistica religioasă” din sediul instituției. Mitropolia Moldovei a criticat vehement decizia CSJ, numind-o într-un comunicat „un atentat la identitatea noastră de credință și de neam”.
Igor Dodon a deschis un cont bancar pentru ajutorarea mamei cu 5 copii negrațiată
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a deschis un cont bancar pentru ajutorarea mamei cu 5 copii pe care președinta Maia Sandu a refuzat să o grațieze pentru că are o datorie de 8000 de euro și nu-și recunoaște vina. „Fac apel către toată lumea să contribuie cu un suport financiar, să ajutăm acești sărmani copii și să le oferim șansa să petreacă sărbătorile de iarnă împreună cu mama lor”, a scris Dodon pe Facebook, unde a publicat datele contului.
Mai devreme, Dodon a sugerat că refuzul lui Sandu de a o grația pe Ursachi ar da un semnal greșit societății, inclusiv în ce privește demografia, întrucât deținuta are cinci copii. „Dar nici măcar nu e vorba de tema demografiei aici, e vorba de elementara morală, de empatie, de atitudine sufletistă, pe care măcar uneori trebuie să o demonstreze și demnitarii insensibili din fotoliile înalte”, a mai scris Dodon.
Președintele Comisiei de grațiere de la președinția moldoveană, Ion Guzun, a explicat că cererea de grațiere a femeii a fost respinsă pentru că nu și-a plătit datoria de 8000 de euro și nu și-a recunoscut vina. Iar Minsterul Muncii și Protecției Sociale a declarat că toți copiii ei trăiesc bine, în cadrul familiei extinse. Vice-președinta comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, Ana Racu, parlamentară PAS și vicepreședintă a comitetului ONU contra torturii, a spus Europei Libere că acest caz nu este unic, și că ar trebui găsită o soluție „sistemică” care va putea ușura, în mod special, situația mamelor cu mai mulți copii.
În Austria a intrat în vigoare carantina pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19
În Austria a intrat în vigoare carantina pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19. Nevaccinații pot ieși din cază numai ca să facă cumpărături de strictă necesitate, să meargă la serviciu sau la doctor. Au voie, de asemenea, să se plimbe în aer liber, ori de câte ori vor. Autoritățile vor controla respectarea carantinei, a cărei încălcare se poate pedepsi cu amendă de până la 1.450 de euro. Restricțiile sunt prevăzute să fie ridicate la 24 noiembrie, în funcție de evoluția situației epidemiologice.
În Austria s-au înregistrat duminică 11.552 de cazuri noi de infectare. Cancelarul Alexander Schallenberg, principalul arhitect al carantinei pentru nevaccinați, a numit rata de vaccinare de 65% din Austria, sub media UE, „rușinoasă”. Schallenberg a spus luni că landurile federale austriece au libertatea să aplice măsuri și mai dure pentru stăvilirea noului val de infectări.
Capitala Viena deja a anunțat că până și vaccinații vor avea nevoie de test PCR negativ ca să meargă în localuri de noapte și la orice adunare mai mare de 25 de persoane. Guvernul federal discută, suplimentar, un plan care prevede interdicția generală a ieșirii pe timp de noapte, dar opoziția este deocamdată împotrivă.
Poliția tratează drept incident terorist explozia unei bombe în preajma unui spital din Liverpool
Autoritățile britanice au spus luni că tratează drept incident terorist explozia unei bombe de fabricație artizanală într-un taxi, în preajma unui spital din Liverpool, duminică, dar motivele sunt neclare. Bomba a fost adusă în taxi de un bărbat care a murit în explozie. Taximetristul a fost rănit ușor, fiind externat după un scurt tratament. Trei bărbați de 20 și ceva de ani au fost arestați la Liverpool în baza Legii Terorismului dumincă, iar încă unul, luni. Poliția îi consideră „asociații” bărbatului ucis de explozie.
Premierul britanic, Boris Johnson, a convocat pentru luni o ședință a comisiei guvernametnale de criză COBRA. Incidentul a dat naștere la speculații dată fiind ora la care s-a produs: puțin înainte de 11, de Remembrance Sunday, când Marea Britanie comemorează victimele războaielor. Russ Jackson, șeful poliției antiteroriste din nord-vestul Angliei, a spus că nu s-a găsit vreo legătură cu ceremoniile de duminică, însă a adaugăt că aceasta „este una din pistele” cu care lucrează anchetatorii.
UE a decis să mărească presiunile asupra Republicii Belarus
Uniunea Europeană a decis luni să mărească presiunile asupra R. Belarus sancționând companiile aeriene acuzate că ajută regimul de la Minsk să poarte un „război hibrid” contra blocului cu 27 de membri, la granița dintre Belarus și Polonia. UE deja a impus patru seturi de sancțiuni împotriva R. Belarus, în urma alegerilor prezidențiale disputate de anul trecut.
Acum, europenii pregătesc încă o serie de sancțiuni, iar luni miniștrii de externe din UE au extins lista de pedepse pentru a include companiile aeriene, agențiile de voiaj și alte entități bănuite că aduc la Minsk migranți, încurajându-i să treacă ilegal frontiera cu Polonia. „Decizia de astăzi reflectă hotărârea Uniunii Europene de a contracara instrumentalizarea migranților în scopuri politice. Ripostăm față de această practică ilegală și inumană”, a spus luni șeful politicii externe a UE, Josep Borrell.
Între timp, la Minsk, președintele Alexandr Lukașenka a încercat să minimalizeze importanța noilor sancțiuni. „Ne vom apăra. Nu avem încotro”, a spus el citat de agenția de știri Belta. Tot luni, țările baltice și Polonia au adoptat o declarație comună în care cer ca Republica Belarus să dea socoteală pentru trafic de oameni.
Certificatele de vaccinare anti-Covid eliberate în R. Moldova, recunoscute în UE
De marți, 16 noiembrie, certificatele de vaccinare anti Covid-19, eliberate de R. Moldova, sunt recunoscute în Uniunea Europeană, ceea ce va face călătoriile moldovenilor vaccinați acasă mult mai ușoare, mai ales că este în creștere și numărul țărilor care impun obligativitatea certificatului la intrare.
Sunt echivalate certificatele de vaccinare făcute cu toate produsele care au fost și sunt folosite în R. Moldova, inclusive vaccinul rusesc Sputnik V care nu are încă omologarea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA).
Măsura a fost anunțată luni la Bruxelles de Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, înainte de începerea reuniunii miniștrilor de externe din UE.
Aceeași măsură se aplică Serbiei și Georgiei, tot de marți.
„Și, în sfârșit, astăzi, am și câteva vești bune care apar când vine vorba de combaterea crizei COVID, pentru că astăzi vom avea decizia de echivalare a certificatelor COVID pentru Moldova, Georgia și Serbia, ceea ce înseamnă că pentru acești cetățeni, călătoriile vor fi mult mai ușoare, dar și pentru cetățenii europeni care vor să călătoreacă (în aceste țări)” a spus Varhelyi.
Ucraina avertizează că situația la granița cu Rusia se „deteriorează” (D.Kuleba)
Luni, înainte de o serie de discuții la Bruxelles, ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba a avertizat că situația se „deteriorează grav”la granița cu Rusia. „În primăvară, Rusia a desfășurat tabere, a instalat comunicații radio și sisteme de rachete de-a lungul graniței noastre. Toți sunt încă acolo. Tot ce trebuie să facă acum este să aducă oameni și să le dea ordine să opereze toate acestea. Acesta este motivul pentru care această situație este atât de periculoasă.”a argumentat ministrul de externe ucrainean.
Guvernul ucrainean vede o paralelă cu situația din 2014, când Rusia a invadat estul Ucrainei și a anexat Crimeea. „Ceea ce vedem de-a lungul graniței noastre este o infrastructură militară sofisticată creată în timpul escaladării de primăvară, care este gata să fie folosită pentru operațiuni ofensive împotriva Ucrainei”, a spus Kuleba.
Şefii diplomaţiei americane şi franceze, Antony Bliken şi Jean-Yves Le Drian , au discutat și ei sâmbătă despre „îngrijorătoarea activitate militară rusă" în jurul Ucrainei, după desfăşurarea de trupe ruse la frontieră.
În evaluarea loc, cei doi diploamați s-au bazat pe „rapoarte despre activităţi militare îngrijorătoare ale Rusiei în Ucraina şi în vecinătatea acesteia" şi au reiterat "angajamentul neclintit faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat American.
