Ştiri
Ucraina anunță eliberarea a 108 femei în primul schimb de prizonieri exclusiv feminin cu Rusia
Ucraina anunță că un alt schimb de prizonieri "la scară largă" a avut loc cu Rusia, descriindu-l ca fiind primul schimb de prizonieri exclusiv feminin de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, a anunțat pe Telegram că schimbul a avut loc pe 17 octombrie și că au fost eliberate 108 femei.
„Mame și fiice se aflau în captivitate, iar rudele lor le așteptau”, a declarat Iermak. Printre prizonierii eliberați se numără 37 de persoane care au rezistat în oțelăria Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol în timpul săptămânilor de lupte din oraș până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai.
Cele mai multe dintre ele erau membre ale forțelor armate ucrainene. Yermak a postat o fotografie cu femeile mergând pe o șosea, multe dintre ele în uniforme și zâmbind.
Unele dintre femei au fost capturate înainte ca Rusia să lanseze invazia neprovocată din 24 februarie și au fost reținute pentru că aveau o „poziție extrem de pro-ucraineană", a declarat Iermak.
Iermak a adăugat că femeile vor fi supuse unui examen medical și apoi vor fi returnate familiilor lor pentru a se recupera.
El nu a oferit detalii despre prizonierii eliberați de Ucraina în cadrul schimbului, pe care l-a descris ca fiind tensionat.
Ultimul schimb de prizonieri între Kiev și Moscova a avut loc la 13 octombrie. Acesta a implicat 20 de soldați ucraineni și a fost al doilea din această săptămână, după ce au fost eliberați 32 de soldați și corpul unui israelian care s-a oferit voluntar să lupte pentru Ucraina a fost eliberat cu două zile mai devreme.
Patru ruși prinși făcând ilegal fotografii în Norvegia
Patru cetățeni ruși - trei bărbați și o femeie - au fost arestați săptămâna trecută și plasați în arest preventiv în Norvegia după ce au fost văzuți fotografiind obiective a căror fotografiere era interzisă, a anunțat poliția norvegiană la 17 octombrie, fără a preciza care sunt acele obiective.
Când mașina lor a fost oprită pe 11 octombrie, poliția a găsit asupra lor echipament fotografic și un număr relativ mare de imagini. Numele celor patru nu a fost dezvăluit. Poliția a spus că aceștia au venit în Norvegia din Finlanda și că ar fi turiști.
Autoritățile norvegiene au declarat că nu au descoperit deocamdată nicio legătură cu alte două cazuri de ruși reținuți în această țara nordică, membră NATO. Poliția i-a arestat după ce a descoperit că aceștia aveau mai multe drone.
În ultimele săptămâni, au fost raportate mai multe drone survolând spațiul aerian din apropierea platformelor petroliere și de gaze norvegiene. Poliția a refuzat să ofere mai multe detalii „din cauza naturii sensibile cazului”.
Norvegia a detașat soldați pentru a ajuta la paza principalelor rafinării de petrolul și prelucrare a gazelor de la țărm, au anunțat șefii armatei pe 3 octombrie, ca parte a eforturilor de consolidare a securității pe fondul suspiciunilor că scurgerile de luna trecută din gazoductele Nord Stream, construite pentru a livra gaz rusesc în Germania a fost produs de acte deliberate de sabotaj.
Nou avertisment al agenției ONU pentru Drepturile Omului legat de escaladarea războiului din Ucraina
Noul șef al agenției ONU pentru Drepturile Omului afirmă că recenta escaladare a războiului Rusiei în Ucraina este „profund îngrijorătoare”, în special informațiile referitoare la atacurile cu drone kamikaze în zonele urbane.
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
În prima sa zi în calitate de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk le-a declarat reporterilor la Geneva, pe 17 octombrie, după o nouă serie de atacuri aeriene și cu drone din partea Rusiei asupra Kievului, că „orice escaladare a războiului este profund îngrijorătoare pentru noi, iar acest lucru se întâmplă în Ucraina”. „Este absolut important ca obiectele civile, civilii, să nu fie vizați”, a spus el. „Acest lucru este foarte dificil în zonele urbane dens populate”, a adăugat el.
Săptămâna trecută, Moscova a lansat un val intens de atacuri asupra orașelor din Ucraina după ce un pod-cheie care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova de la Ucraina în 2014, a fost grav avariat într-un atac cu bombă.
Turk, un avocat austriac care este diplomat de multă vreme la ONU, îi ia locul lui Michele Bachelet, al cărei mandat s-a încheiat la 31 august.
Încă 30 de zile de arest la domiciliu pentru Igor Dodon în dosarul „kuliok”
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au prelungit cu încă o lună arestul preventiv pe numele ex-președintelui Igor Dodon în dosarul numit generic „kuliok”, în care acesta este acuzat de corupere pasivă și de acceptarea finanțării Partidului Socialiștilor de către „o organizație criminală”.
Dodon va rămâne în arest la domiciliu până pe 20 noiembrie, anunță newsmaker.md, precizând că instanța l-a obligat pe fostul președinte să răspundă la apelurile procurorilor și i-a interzis să părăsească domiciliul și să comunice cu figuranții dosarului.
Prelungirea arestului a fost cerută de procurorul Petru Iarmaliuc pe motiv că ar exista riscul eschivării și influențării martorilor din partea fostului președinte.
Argumentele procurorului au fost respinse ca „neîntemeiate” de avocații lui Dodon, care au solicitat eliberarea imediată a acestuia. Dodon, care se declară nevinovat și susține că este urmărit de justiție la comanda actualei guvernări, a repetat, luni, 17 octombrie, că nu intenționează să se eschiveze de justiție.
Fostul președinte se află în arest la domiciliu din 26 mai, în dosarul „kuliok”, inițiat în temeiul imaginilor video în care i s-ar oferi o pungă neagră din partea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc.
Pe 6 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat dosarul la CSJ precizând că Dodon este acuzat că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul democrat Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov.
Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale Partidului Socialiștilor, inclusiv pentru salariile angajaților partidului. În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între democrați și socialiști.
NATO organizează un exercițiu de descurajare nucleară „de rutină” pe fondul tensiunilor cu Rusia
NATO a organizat exerciții de descurajare nucleară în Europa de Vest, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia, provocate de amenințările nucleare voalate ale președintelui Vladimir Putin în fața pierderilor militare ale Moscovei în Ucraina.
„Exercițiul 'Steadfast Noon' implică 14 țări și până la 60 de avioane de diferite tipuri, inclusiv avioane de luptă de generația a patra și a cincea, precum și avioane de supraveghere și avioane cisternă”, a precizat printr-un comunicat alianța militară formată din 30 de membri. În comunicat se precizează că „activitatea de antrenament de rutină” - care se desfășoară până la 30 octombrie - a fost planificată înainte ca Rusia să invadeze Ucraina și nu are legătură cu situația actuală.
În cadrul exercițiului vor avea loc zboruri de antrenament deasupra Belgiei, Marii Britanii și Mării Nordului. Noul concept strategic al NATO, adoptat de liderii aliați la summitul de la Madrid din iunie, arată clar că „scopul fundamental al capacității nucleare a NATO este de a menține pacea, de a preveni abuzul de forță și de a descuraja agresiunea”, se spune în comunicat.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins orice apel la anularea exercițiului, după ce Putin și-a intensificat retorica nucleară în timp ce forțele rusești au suferit răsturnări de situație în Ucraina.
Poliția moralității din Iran sancționată de UE după decesul tinerei Mahsa Amini
Uniunea Europeană a sancționat așa-numita „poliție a moralității”, pe ministrul iranian al informațiilor, și pe alți înalți oficiali de la Teheran pentru moartea unei tinere, care se afla în arestul polției de moravuri, fiind acuzată că nu purta relgementar vălul islamic, hijab.
Moartea tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a provocat un val de proteste antiguvernamentale fără precedent, care durează de mai bine de cinci săptămâni.
Uniunea Europeană a publicat luni, 17 octombrie lista celor pe care i-a sancționat, 11 indivizi și patru entități.
Teheranul a promis un răspuns „imediat” la sancțiuni.
Mahsa Amini, a murit pe 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliția la Teheran pentru că ar fi încălcat regulile privind purtatul hijabului.
Martori oculari le-au spus jurnaliștilor că Amini, care a intrat în comă după ce a fost internată într-un spital, părea să fi fost bătută în interiorul dubei poliției moralității în timp ce era dusă la un centru de detenție. Autoritățile susțin că tânăra a sucombat în urma unor probleme cronice de sănătate, informație respinsă categoric de familia tinerei.
S-a confirmat că jurnalista rusă Marina Ovsiannikova s-a refugiat în străinătate
S-a confirmat că Marina Ovsiannikova, fosta jurnalistă de la televiziune de stat rusă, care în martie a protestat împotriva războiului din Ucraina în timpul emisiunii live de știri, a fugit din țară.
Potrivit agenției Reuters, avocatul ei, Dmitri Zahvatov, a spus că Ovsiannikova se află în prezent „sub protecția unui stat european”. A refuzat să precizeze unde s-a refugiat jurnalista, pentru că „i-ar putea crea probleme”, a mai spus avocatul.
Marina Ovsiannikova fusese plasată în arest la domiciliu din august, fiind acuzată de distribuirea de informații false despre forțele armate ruse, o acuzație care după lansarea invaziei ruse în Ucraina poate fi pedepsită cu până la 10 ani închisoare.
Pe 3 octombrie, site-ul Mediazona anunțase că numele Marinei Ovsiannikova a apărut în registrul de persoane căutate al Ministerului de Interne.
Cu două zile mai devreme, fostul soț al jurnalistei, Igor Ovsiannikov declara că Marina a fugit din arestul la domiciliu împreună cu fiica lor în vârstă de 11 ani, adăugând că nu știe unde se află.
Ovsiannikova a câștigat notorietate internațională pe 14 martie, când a intrat pe platoul programului de știri de la „Pervîi Kanal”, ținând un afiș pe care scria: „Opriți războiul. Nu da crezare propagandei. Te mint”.
Ea a mai strigat: „Opriți războiul! Nu războiului!".
Ovsiannikova, născută în Ucraina, era producătoare la „Pervîi Kanal” în momentul protestului. Ulterior, ea a fost reținută și amendată cu 30.000 de ruble (490 de dolari) de către o instanță, pentru protest ilegal.
Ovsiannikova a demisionat de la „Pervîi Kanal” și a petrecut câteva luni în străinătate, inclusiv în Ucraina, condamnând în repetate rânduri invazia rusă.
După ce s-a întors la Moscova în iulie, a fost condamnată de un tribunal la o nouă amendă de 40.000 de ruble (660 de dolari) pentru postările online în care condamna războiul.
O lege semnată de Putin în martie prevede pedepse lungi cu închisoare pentru distribuirea de „informații false” despre așa-numita „operațiune militară specială”, cum numește Kemlinul oficial războiul pe care l-a provocat în Ucraina.
Exporturile de cereale din Ucraina revin aproape la nivelul de dinaintea invaziei ruse
Ministerul ucrainean al Agriculturii a informat că exporturile de cereale, în primele 17 zile ale lunii octombrie, au fost cu doar 2,4% mai mici decât în aceeași perioadă a anului 2021, în ciuda invaziei ruse care a dus la închiderea mai multor porturi la Marea Neagră.
În primele luni ale invaziei ruse, exporturile de cereale din Ucraina au scăzut semnificativ, ceea ce a provocat o explozie a prețului la alimente pe piața internațională și la temeri că țări sărace, mai ales din Africa și Orientul Mijlociu, ar putea ajunge în pragul foametei din lipsă de cereale ieftine.
La sfârșitul lunii iulie, trei porturi ucrainene de la Marea Neagră au fost deblocate în baza unui acord între Moscova și Kiev, intermediat de Națiunile Unite și Turcia.
Iranul neagă că ar furniza Rusiei drone kamikaze/sinucigașe
Uniunea Europeană caută dovezi concrete despre posibila implicare a Iranului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat, pe 17 octombrie, șeful diplomației UE, Josep Borrell.
Imagini video postate pe rețelele de socializare au arătat drone în zbor pe cerul Kievului în zorii zilei de luni, 17 octombrie, când a avut loc unul din cele mai grele atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni. Au fost vizate și regiuni din sudul țării.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Kievul a spus că Rusia folosește drone kamikaze/sinucigașe de producție iraniană, încărcate cu explozibil, pentru a lovi ținte civile și de infrastructură în interiorul Ucrainei.
„Vom căuta dovezi concrete cu privire la participarea (a Iranului la războiul din Ucraina)”, a declarat Josep Borrell reporterilor la sosirea la o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE la Luxemburg, adăugând că la reuniune participă și ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a negat că Teheran-ul ar furniza arme vreunei părți în războiul din Ucraina. „Știrile publicate despre Iranul care furnizează Rusiei drone sunt motivate politic și sunt difuzate de surse occidentale. Nu am furnizat armament niciuneia din țările aflate în război", a declarat Nasser Kanaani în cadrul unei conferințe de presă, pe 17 octombrie.
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
Numărul morților la închisoarea Evin din Teheran a ajuns la opt
Autoritățile iraniene au ridicat la cel puțin opt numărul morților în urma incendiului la renumita închisoare Evin din Teheran, în timp ce în toată țara continuă protestele provocate de moartea unei tinere care se afla în arestul poliției moralității pentru că nu purta corect hijabul, voalul islamic.
Se știu încă puține lucruri despre cauzele sau circumstanțele incendiului din închisoarea Evin, în care sunt atât deținuți politici, cât și persoane reținute în timpul săptămânilor de proteste antiguvernamentale.
Inițial se vorbise de patru morți, ulterior agenția de presă iraniană Mizan a anunțat duminică moartea a încă patru persoane, decedate în urma rănilor suferite în timpul incendiului.
Aceeași sursă susține că toți cei morți fuseseră reținuți pentru furt și că decesele au fost provocate „ de foc”, informații care nu pot fi verificate din surse independente.
Activiștii din afara Iranului rămân sceptici cu privire la explicațiile guvernului iranian. Președintele Iranului, Ebrahim Raisi a acuzat Washington-ul că ar fi provocat haos după ce președintele american Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru protestele izbucnite cu cinci săptămâni în urmă, după decesul în custodia poliției moralității a tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani.
UNICEF: Războiul din Ucraina a aruncat în sărăcie încă 4 milioane de copii
Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia și impactul economic al războiului au aruncat în sărăcie încă 4 milioane de copii în Europa Centrală și de est și Asia Centrală, o creștere de 19 la sută față de anul trecut, a anunțat pe 17 octombrie Agenția ONU pentru copii (UNICEF).
„Copii poartă cea mai grea povară a crizei economice cauzată de războiul din Ucraina”, spune UNICEF, care precizează că această concluzie se bazează pe date strânse din 22 de țări.
Raportul UNICEF constată că cel mai mare impact l-au suferit copiii din Rusia și Ucraina:
„Rusia are două treimi din totalul creșterii numărului de copii care trăiesc în sărăcie din cauza războiului din Ucraina și a crizei nivelului de trai din regiune, cu un număr în plus de 2,8 milioane de copii în familii trăind sub limita subzistenței”, spune sursa citată.
În Ucraina, jumătate de milion de copii trăiesc în sărăcie, pe al treilea loc în acest clasament negativ situându-se România, cu 110.000 de copii săraci.
„Copiii din întreaga regiune sunt măturați de acest teribil efect al războiului, și dacă nu-i sprijinim pe acești copii și pe familiile lor, creșterea masivă a sărăciei în rândurile acestora va avea sigur ca rezultat vieți pierdute, o educație pierdută, un viitor pierdut”, a declarat directorul regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Afșan Han.
Cu cât o familie e mai săracă, cu atât ea cheltuiește mai mult pe hrană și combustibil, și mai puțin pentru sănătatea și educația copiilor, precizează UNICEF, adăugând că din această cauză crește și riscul ca acești copii să fi mai expuși violenței, exploatării și abuzurilor.
Creșterea masivă a sărăciei ar putea face și ca încă 4.500 de copii să înceteze din viață înainte de a împlini un an, și încă 117.000 de copii să renunțe la școală anul acesta, mai notează Agenția ONU pentru copii.
Maia Sandu: Vom aplica măsuri de protecție, dacă Rusia va atenta la suveranitatea și integritatea R. Moldova
Autoritățile moldovene „vor pune în aplicare măsuri de protecție, dacă Rusia va îndrăzni să atenteze la suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova, a spus președinta Maia Sandu, la o conferință de presă susținută la Chișinău luni, 17 octombrie, alături de șefa statului georgian, Salome Zourabișvili.
Potrivit Maiei Sandu, R. Moldova poartă discuții „destul de bune” cu partenerii externi pentru a-și îmbunătăți capacitățile de apărare, inclusiv cele de apărare anti-aeriană.
În declarațiile de presă comune, cele două șefe de state care au pe teritoriile lor conflicte nereglementate au condamnat agresiunea rusă în Ucraina și au reafirmat aspirațiile europene ale celor două țări. Georgia mai are de îndeplinit câteva condiții pentru a putea obține statutul de țară candidată, de care Ucraina și Republica Moldova beneficiază deja.
În context, Maia Sandu a apreciat că este de datoria autorităților să facă totul pentru „a grăbi realizarea visului european al statelor noastre”.
Președinta Georgiei, Salome Zourabișvili, care este primul șef de stat georgian aflat în vizită în Moldova din ultimii 12 ani, a declarat că războiul din Ucraina a arătat Europei adevărata față a Rusiei și a ajutat partenerii europeni să privească altfel vechiul trio asociat - Georgia, Ucraina și Moldova.
„Noi am trecut prin alte timpuri, alte războaie și ocupații. Partenerii noștri din Europa au văzut Rusia altfel și au crezut că, poate, Moscova va fi un partener. Războiul din Ucraina a schimbat acum această viziune și toți au văzut ce poate face Rusia și ce viziuni imperialiste are”, a spus lidera de la Tbilisi.
Salome Zourabișvili a ajuns la Chișinău cu primul zbor direct dintre Georgia și Moldova. Cursa regulată Chișinău-Tbilisi, operată de Air Moldova începând cu 16 octombrie, va avea o frecvență de patru zboruri pe săptămână.
Paris: zeci de mii de oameni au protestat duminică împotriva scumpirilor
La Paris, zeci de mii de oameni au participat duminică, 16 octombrie - la apelul Noii uniuni populare, ecologice şi sociale (Nupes)- la un marş „contra scumpirii vieţii şi inacţiunii climatice”.
Au participat între 30.000 şi 140.000 de manifestanţi, în funcţie de surse (poliţie sau organizatori).
În fruntea protestului s-au aflat Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa nesupusă, şi scriitoarea Annie Ernaux, recent laureată cu Premiul Nobelul pentru literatură, relatează RFI.România.
Organizatorii pun numărul participanților la 140.000, poliţia a avansat cifra de 30.000. În ultimul timp, presa angajează firme independente specializate să-i numere pe participanţi. Duminică, firma Occurrence a numărat 29.500 de oameni în cortegiul protestatar, cifră aproape identică cu cea anunţată de poliţie.
Sindicatele, puternice în Franța, nu au participat la protestul de duminică dar au anunțat pentru marţi 18 octombrie o zi de grevă naţională, pe fondul grevei din sectorul energetic care a dus la o penurie serioasă de carburanţi în Franța.
Rezervele de stat au fost completate cu încă 1.600 de tone de păcură
Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a recepționat încă 1.600 de tone de păcură, din totalul celor 14.500 de tone contractate. Păcura va fi utilizată de centralele de termoficare pentru producerea curentului și căldurii.
Aceasta este a patra tranșă de păcură adusă în R. Moldova. În perioada imediat următoare, rezervele de stat vor fi completate cu restul cantității, de 8.200 tone. Cele peste 14.000 de tone de păcură permit asigurarea necesităților cetățenilor pentru lunile octombrie și noiembrie, se arată într-un comunicat al MAI.
Autoritățile au decis să optimizeze consumul de gaze naturale după ce Gazprom a redus în octombrie cu 30% livrările către R. Moldova.
Transnistria reduce consumul de gaze la Centrala de la Cuciurgan
Autoritățile transnistrene au decis să micșoreze consumul de gaze la întreprinderile mari din regiune, pentru a face economii, după ce Gazprom a limitat livrările în R. Moldova. Printre aceste companii, se numără uzina metalurgică și cea de ciment din Râbnița, precum și centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care vinde curent malului drept.
Asigurarea regiunii cu gaze a fost discutată la o ședință convocată de liderul republicii autoproclamate. Potrivit unui comunicat de presă al așa-numitei președinții transnistrene, concernul rus Gazprom a decis să limiteze livrările de gaze în regiunea transnistreană cu 30% în luna octombrie și cu 40% - în noiembrie, comparativ cu aceleași perioade din anii precedenți, creând un deficit de 36 și, respectiv, 55 de milioane de metri cubi de gaze.
Așa-numitul ministru al economiei, Serghei Obolonik, a spus că „situația este complicată și prognozele pentru viitorul apropiat nu adaugă pozitiv”.
Administrația regiunii a trimis scrisori în Rusia, dar singura soluție, deocamdată, ar fi economia de energie. Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a spus că, la această etapă, economiile se vor face din contul industriei, și nu a consumatorilor casnici. Sezonul de încălzire în Transnistria va începe pe 21 octombrie.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus livrările în R. Moldova cu 30%. Cifra de 40% pentru noiembrie, cu care operează autoritățile separatiste, nu a fost confirmată oficial.
„La acest moment, Moldovagaz nu deține informații privind volumul livrărilor programat pentru luna noiembrie pentru consumatorii din R. Moldova”, a scris pe Telegram șeful Moldovagaz, Vadim Ceban.
Guvernul Gavrilița se va convoca în ședință la Ungheni
Ședința guvernului moldovean de miercuri, 19 octombrie, va avea loc în orașul Ungheni, începând cu ora 13:00.
Ordinea de zi a ședinței conține 12 chestiuni, printre care cea cu privire la inițierea negocierilor privind Acordul de împrumut dintre Moldova şi BERD pentru implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în valoare de 25 milioane de euro, precum și aprobarea semnării Acordului de facilitate de credit în sumă de 60 milioane de euro de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare.
Un alt subiect de pe agenda ședinței Cabinetului de miniștri e aprobarea Programului național de consolidare și realizare a măsurilor de protecție antiteroristă pentru următorii patru ani a obiectivelor infrastructurii critice.
Anterior, Guvernul Gavrilița a avut alte două ședințe în deplasare. La 6 iulie – în orașul Bălți și la 23 septembrie – în Cahul.
Noi ajutoare financiare militare ale UE pentru Ucraina
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană se reunesc la Luxemburg luni pentru a aproba o misiune de instruire militară și noi ajutoare financiare militare pentru Ucraina, relatează agenția DPA.
Misiunea de antrenament fusese deja sprijinită de ambasadorii UE săptămâna trecută, luni urmând să primească aprobarea oficială de la miniștrii de externe, care vor semna și pentru alocarea a încă 500 de milioane de euro în asistență militară, ceea ce va face ca suma totală alocată de Uniunea Europeană Ucrainei de la invazia neprovocată a Rusiei din februarie să se ridice la 3,1 miliarde de euro.
Coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Josep Borrell a cerut recent mai multe fonduri pentru trimiterea de arme și echipamente militare Ucrainei.
În afară de chestiunile legate de războiul din Ucraina, miniștrii de externe discută la Luxemburg, între altele, despre reacția UE la reprimarea brutală a demonstrațiilor antiregim din Iran și relațiile blocului pan-european cu China.
Noi bombardamente rusești la Kiev și în regiunile Dnipropetrovsk și Odesa
Kievul și mai multe regiuni ucrainene au fost din nou ținta unor lovituri aeriene noaptea și în zorii zilei de 17 octombrie, la o săptămână după ce un val de rachete rusești au ucis 19 civili.
Potrivit șefului administrației prezidențiale din Ucraina, Andrii Iermak, capitalla a fost lovit de drone kamikaze rusești, în timp ce primarul Kievului Vitali Kliciko a anunțat tot pe Telegram că mai multe explozii au zguduit capitala, cu martori relatând despre cel puțin trei.
„Toate serviciile sunt în drum spre locurile lovite. Detalii mai târziu. Alarma aeriană continuă. Stați în adăposturi”, a scris Kliciko.
Kievul acuză Moscova că folosește drone iraniene
„Inamicul a terorizat populația toată noaptea și toată populația. Drone kamikaze și rachete atacă toată Ucraina”, a scris luni pe Telegram președintele ucrainean Volodimir Zelenski, continuând: „inamicul poate să ne atace orașele, dar nu ne va putea înfrânge, ocupanții vor primi pedeapsa dreaptă și condamnarea generațiilor viitoare. Iar noi vom obține victoria”, relatează Reuters
Autoritățile ucrainene spun că în atacurile de luni, rușii au continuat să folosească drone kamikaze de producție iraniană. Iranul neagă că livrează astfel de drone Moscovei, iar Kremlinul nu a făcut deocamdată comentarii pe acest subiect.
E posibil ca miniștrii de externe al UE reuniți luni la Luxemburg să impună noi sancțiuni Iranului dacă se va dovedi că Teheranul pune la dispoziția rușilor drone kamikaze, a declarat coordonatorul politicii externe și de securitate al Uniunii Europene Josep Borrell.
Centrala atomică Zaporojie a fost deconectată din nou de la rețeaua ucraineană
Reluarea, luni, a bombardamentelor din apropiere de centrala nucleară Zaporojie a cauzat deconectarea din nou a acesteia de la rețea electrică a Ucrainei, a anunțat firma ucraineană de stat Energocom, citată de Reuters
Centrala, care a fost bombardată deseori în timpul războiului, este ocupată de trupele ruse, dar e în continuare administrată de ingineri și tehnicieni ucraineni.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
În sudul Ucrainei, un incendiu de proporții a izbucnit după ce o instalație energetică din regiunea Dnipropetrovsk a fost lovită de o rachetă în cursul nopții trecute, a anunțat o oficialitate locală, în timp ce autoritățile ucrainene spun că un terminal de ulei de floarea soarelui de la Mikolaev a luat foc în urma unui atac similar.
Londra: Rusia are mari probleme logistice acute din ce în ce mai mari
În obișnuitul său buletin cotidian, serviciul de informații al ministerului Apărării de la Londra spune că Rusia are probleme logistice care se agravează, după distrugerea pe 8 octombrie a unei părți din podul peste strâmtoarea Kerci.
Pe 10 octombrie, armata rusă a lansat zeci de lovituri aeriene la Kiev și în alte orașe ucrainene, în cel mai violent atac cu rachete de luni de zile.
Atacurile, soldate cu cel puțin 19 civili uciși și alți peste 100 răniți, și care au fost condamnate ferm de comunitatea internațională, au fost o ripostă la distrugerea parțială pe 8 octombrie a podului de la Kerci, într-o explozie despre care Kremlinul a spus că a fost un atac terorist pus la cale de serviciile secrete ucrainene.
Pe 11 octombrie, rușii au lansat noi atacuri, dar la o scară redusă, lovind infrastructuri civile și energetice.
Agenția Associated Press notează că atacurile aeriene rusești în centrul capitalei ucrainene au devenit o raritate în ultimele luni, după ce forțele rusești au eșuat în încercarea de a captura capitala la începutul războiului.
Atacurile de săptămâna trecută au fost primele auzite în centrul Kievului în mai multe luni, și au pus din nou capitala și alte părți ale Ucrainei înapoi pe linia frontului, într-un moment când războiul de apropie de luna a noua.
Exploziile din 17 octombrie par să continue ceea ce mulți se tem că va deveni o obișnuință în centrele urbane ucrainene.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că bombardamentele de săptămâna trecută au fost o ripostă la bombardarea podului care leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014. Putin spune că Ucraina a fost autoarea atacului la podul respectiv.
Atacurile din 17 octombrie au avut loc în timp ce luptele s-au intensificat în ultimele zile în regiunile estice Donețk și Luhansk, la fel și contraofensiva ucraineană din sud, în apropiere de Herson și Zaporojie.
În obișnuitul său mesaj video nocturn, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a vorbit duminică seară târziu despre lupte grele care se dau în apropiere de orașele Bahmut și Soledar din regiunea Donețk.
Regiunile Donețk și Luhansk fac împreună estul industrial al Ucrainei cunoscut sub numele de Donbas, și sunt două din regiunile anexate de Moscova în septembrie, sfidând dreptul internațional.
Corturile protestatarilor de pe bulevardul Ștefan cel Mare, înlăturate de Poliție
Protestatarii care au participat la acțiunea de astăzi, organizată de Partidul Șor, au decis să blocheze, din nou, circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare, instalând zeci de corturi, în semn de protest față de interzicerea accesului în Piața Marii Adunări Naționale.
Inspectoratul General de Poliție (IGP) a semnalat, într-un comunicat, provocări și încălcări din partea manifestanților, inclusiv a cerințelor „stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre Primăria mun. Chișinău și Poliție”, înlăturând corturile instalate de protestatari.
IGP precizează că circa 6000 de persoane au participat la protestul de astăzi. Potrivit comunicatului, în cadrul manifestației au fost atestate provocări și acțiuni de destabilizare, printre participanți fiind și persoane sub influența alcoolului, cu comportament dubios și cu obiecte periculoase la ei. Oamenii legii spun că „s-a urmărit instigarea la dezordine și periclitarea securității publice, fără a ține cont că în Piața Marii Adunări Naționale erau preconizate și alte evenimente, inclusiv cu participarea copiilor.”
„Atenționăm organizatorii protestului că poartă răspundere pentru acțiunile ilegale care sunt admise de protestatari, inclusiv blocarea traseului. Amintim că pentru faptele admise în cadrul protestului, acțiunile/inacțiunile organizatorilor în funcție de caracterul și prejudiciul cauzat, aceștia sunt pasibili de răspundere în baza Codului Contravențional/ Penal”, se mai arată în comunicatul IGP.
Participanții la acțiunea de protest de astăzi nu au fost lăsați să protesteze în Piața Marii Adunări Naționale, poliția a bșocat marșul acestora la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni. Comisia pentru Situații Excepționale a decis să interzică desfășurarea protestelor cu blocarea circulației transportului rutier în zilele cu program de muncă, iar în zilele de odihnă – pentru o perioadă de patru ore.
Franța va instrui soldați ucraineni
Franța a anunțat că va furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană și va extinde un program de pregătire pentru soldații ucraineni.
Maxim 2000 de soldați ucraineni vor fi încorporați în unități militare din Franța, prin rotație, pentru câteva săptămâni de pregătire de luptă, pregătire mai specializată în domeniul logisticii și alte nevoi, precum și pregătire pe echipamente furnizate de Franța, a declarat ministrul apărării, Sebastien Lecornu, într-un interviu publicat în Le Parisien.
„Ne dăm seama că războiul, din păcate, va dura”, a declarat ministrul, citat de ziar. „O nouă generație de soldați trebuie, de asemenea, să fie antrenată, pentru a rezista până la capăt.”
Franța a mai instruit militari din artileria ucraineană pentru a utiliza obuzierele autopropulsate Caesar pe care le-a furnizat. Ministrul a declarat că bateriile de rachete de apărare antiaeriană Crotale pe care Franța se pregătește să le trimită în Ucraina „vor fi deosebit de utile în lupta împotriva dronelor și împotriva bombardamentelor aeriene”.
Franța dispune de 12 baterii, a precizat ministrul. El nu a spus câte dintre acestea vor fi relocate în Ucraina, dar a spus că „vor fi semnificative pentru a le permite să-și apere spațiul aerian”.
Minsk: în Belarus vor staționa nu mai mult de 9000 de soldați ruși
Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat că efectivele „grupării regionale de forțe” ruse care vor staționa în Belarus vor fi de cel mult 9000 de soldați. Ministerul susține că aceste trupe sunt necesare pentru protejarea granițelor țării.
„Primele trenuri de trupe cu militari ruși care fac parte din (gruparea regională) au început să sosească în Belarus”, a scris pe Twitter Valeri Revenko, șeful departamentului de cooperare militară internațională al Ministerului Apărării. El a precizat că „Relocarea lor va dura câteva zile” și va implica „mai puțin de 9000 de persoane”. Mai multe informații vor fi furnizate în cadrul unei ședințe de informare pentru atașații militari, a adăugat el.
Alexandr Lukașenko, liderul de facto al Belarusului, a anunțat săptămâna trecută că trupele sale vor fi desfășurate împreună cu forțele rusești în apropierea graniței ucrainene, citând, fără a furniza dovezi, ceea ce el a spus că sunt amenințări din partea Ucrainei și a Occidentului.
Xi Jinping cere constituirea rapidă a unei armate de clasă mondială
Președintele chinez Xi Jinping a făcut apel la punerea la punct cât mai rapidă a unei armate de clasă mondială. El a făcut acest apel în discursul de deschidere a Congresului Partidului Comunist, care se desfășoară o dată la cinci ani, enumerând prioritățile politice cheie al Chinei.
În discursul său din 16 octombrie, Xi a reafirmat sprijinul pentru sectorul privat și pentru a permite piețelor să joace un rol-cheie, chiar dacă China îmbunătățește un „sistem economic socialist” și promovează „prosperitatea comună”.
Cele mai mari aplauze au venit atunci când și-a reafirmat opoziția față de independența Taiwanului.
Este de așteptat ca Xi să câștige un al treilea mandat de lider la încheierea congresului care durează o săptămână, consolidându-și locul de cel mai puternic conducător al țării de la Mao Zedong încoace.
Congresul la care participă aproximativ 2300 de delegați din întreaga țară a început în Marea Sală a Poporului, în partea de vest a Pieței Tiananmen, pe fondul unei securități stricte.
Armata rusă continuă să vizeze infrastructura civilă din orașele și satele ucrainene
Forțele rusești continuă să vizeze infrastructura civilă din orașele și satele din Ucraina. Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat în dimineața de 16 octombrie că forțele rusești au vizat peste 30 de orașe și sate din Ucraina, lansând cinci rachete și 23 de atacuri aeriene și până la 60 de atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore.
Ca răspuns, forțele aeriene ale Ucrainei au efectuat 32 de lovituri, lovind 24 de ținte rusești, a precizat acesta. O clădire administrativă folosită de separatiștii susținuți de Rusia în orașul Donețk a fost avariată la 16 octombrie în ceea ce separatiștii susținuți de Rusia au declarat că a fost un bombardament ucrainean. Fotografiile care au circulat pe rețelele de socializare arătau coloane de fum care se ridicau deasupra clădirii, ferestre sparte și un tavan parțial prăbușit.
RIA Novosti și presa locală au relatat, de asemenea, că trei mașini parcate în apropiere au ars în urma atacului. Kievul nu a revendicat deocamdată responsabilitatea acestui atac și nici nu l-a comentat.
Hackerii ruși atacă pagini de internet ale instituțiilor bulgare
Paginile de internet ale președinției bulgare și alte câteva siteuri guvernamentale au fost ținta unui atac cibernetic la scară largă, a anunțat Parchetul General la 15 octombrie, dând vina pe hackerii ruși.
Procurorul general Ivan Gheșev a spus că este vorba despre „problemă gravă”, spunân că este vorba despre „un atac asupra statului bulgar”.
Pe lângă biroul președintelui, atacul DDoS (distributed denial of service) a paralizat siteurile web ale Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Ministerului Justiției și Curții Constituționale, a declarat Gheșev. Atacul a provenit din orașul rus Magnitogorsk, a adăugat el.
Un atac DDoS trimite un număr excesiv de cereri care copleșesc siteurile vizate. Atacul face ca siteurile web să devină inaccesibile sau le face să funcționeze lent. Au fost luate măsuri pentru a reduce impactul atacului asupra paginilor guvernamentale bulgare și nu a existat nicio modificare a conținutului acestora, a anunțat Ministerul Afacerilor Digitale, adăugând că atacurile au fost oprite.
Radiodifuzorul Dnevnik afirmă că grupul rus de hackeri KillNet a revendicat responsabilitatea. Grupul a anunțat atacul pe canalul său Telegram. Membrii KillNet se descriu ca fiind patrioți pro-Kremlin.
În timpul revoltei din închisoarea iraniană Evin au murit patru persoane
Patru persoane au murit în incendiul izbucnit la o închisoare celebră din capitala iraniană care adăpostește deținuți politici și protestatari antiguvernamentali, a anunțat biroul de presă al sistemului judiciar iranian pe 16 octombrie.
Vestea vine după ce Iranul l-a criticat pe președintele american Joe Biden pentru că și-a exprimat sprijinul față de protestele care au zguduit Iranul de când Mah o tânără a fost ucisă în custodia poliției.
Flăcările și fumul care se ridicau din închisoarea Evin din Teheran au fost larg vizibile în seara zilei de 15 octombrie, în timp ce protestele antiguvernamentale la nivel național declanșate de moartea lui Mahsa Amini au intrat în a cincea săptămână. În videoclipuri online, se puteau auzi focuri de armă și explozii în zona închisorii.
Presa de stat a raportat inițial că nouă persoane au fost rănite, dar site-ul web al sistemului judiciar Mizan.news a declarat pe 16 octombrie că patru deținuți au murit din cauza inhalării de fum și alți 61 au fost răniți. Acesta a precizat că toți cei patru care au murit se aflau în închisoare în urma unor condamnări pentru jaf.
La 16 octombrie, cunoscutul cineast Jafar Panahi a reușit să își sune soția de la Evin pentru a o anunța că el și colegul său, Mohammad Rasoulof, sunt bine și că autoritățile au folosit gaze lacrimogene în timpul tulburărilor, a relatat Radio Farda.
