Ştiri
Doi piloți ruși au murit când avionul lor s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din Siberia
Un avion militar rus s-a prăbușit în orașul siberian Irkuțk pe 23 octombrie, ucigându-i pe cei doi piloți aflați la bord, au anunțat autoritățile ruse.
„Nu există victime în rândul populației”, a spus ministerul rus pentru Situații de Urgență. Oficialitățile spun că era un avion de tip SU-30 care efectua un zbor de antrenament.
Incidentul s-a petrecut la doar câteva zile după ce un alt avion militar rusesc s-a prăbușit în apropierea unui bloc de locuințe din portul Ieisk de la Marea Azov, ucigând 17 oameni și rănind alți 19.
Guvernatorul de la Irkuțk Igor Kobzev spus că avionul a căzut peste o casă cu două etaje din oraș, declanșând un incendiu. El a confirmat că nu au fost victime în rândul localnicilor din zonă.
Comisia de anchete din Rusia a deschis un dosar penal legat de acest incident.
Noi atacuri rusești au lăsat peste un milion de ucraineni fără curent
Armata rusă a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile energetice din Ucraina, generând pene de curent în toată țara, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj video nocturn. Autoritățile ucrainene spun că aproape un milion 500.000 de gospodării au rămas fără electricitate în toată țara.
Zelenski a precizat însă că multe rachetelor și dronelor lansate de ruși au fost doborâte, repetând un anunț anterior al oficialităților ucrainene în care se spune că 18 din cele 33 de rachete de croazieră lansate de ruși din aer și de pe mare în 22 octombrie au fost doborâte de apărarea anti-aeriană a Ucrainei.
„Evident că deocamdată nu avem capacitatea de a doborî sută la sută rachetele și dronele rusești. Sunt sigur că, gradual, vom ajunge la asta, cu ajutorul partenerilor noștri”, a mai său Zelenski.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra centralelor electrice, a sistemelor de alimentare cu apă și a altor elemente de infrastructură civilă importante, avariind sever 40 la sută din rețeaua electrică a Ucrainei, potrivit autorităților de la Kiev.
Londra: Rusia vrea să aducă mercenari ca să apere teritoriile ocupate din Ucraina
Rusia plănuiește să aducă mercenari ca să apere teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina, în ciuda costurilor ridicate, ca răspuns la contraofensiva lansată de Kiev, scrie duminică ministerul britanic al Apărării în buletinul său de analiză cotidian.
Evgheni Prigojjn, șeful grupării de mercenari Vagner a scris pe internet în 19 octombrie că echipele sale de geniști construiesc o așa-numită „linie de apărare Vagner” în regiunea Luhansk ocupată de ruși, spune buletinul de la Londra
Prigojin a postat și o hartă care arată dimensiunea plănuită a proiectului. adaugă ministerul de la Londra: „Imaginile arată o secțiune a unei nou-construite apărări anti-tanc și sisteme de tranșee la sud-est de localitatea Kreminna din Luhansk”.
Dacă planurile sun atât de extinse cum pretinde Prigojin, lucrările au ca obiectiv să integreze râul Siverski în zona defensivă, mai spun analiștii militari britanici.
Rusia folosește de mai mulți ani compania de mercenari Vagner, în conflictele din Siria și Republica Central-Africană.
Pe rețelele de socializare a circulat recent o înregistrare video în care șeful mercenarilor Vagner Evgheni Prigojin recrutează deținuți ruși care să lupte în Ucraina.
La începutul lui octombrie, Moscova a anexat regiunile Luhanks, Donețk Herson și Zaporojie, după organizarea de referendumuri nerecunoscute de dreptul internațional, și încearcă acum să-și întărească controlul asupra acestor regiuni.
Între timp, Ucraina a lansat o ofensivă de eliberare a provinciei Herson, iar săptămâna trecută mai multe oficialități ruse au admis că puterea Rusiei în această regiune din sudul Ucrainei se clatină și au avertizat asupra unei contra-ofensive ucrainene iminente.
Miniștrii germani ai Apărării și de Externe au cerut mărirea ajutorului financiar german destinat Ucrainei
Miniștrii germani ai Apărării și de externe au cerut o sporire semnificativă a sprijinului financiar german destinat Ucrainei, pentru a ajuta această țară să reziste în fața invaziei rusești.
MInistrul Apărării Christine Lambrecht și cel de Externe Annalena Baerbock i-au trimis o scrisoare ministrului de finanțe Christian Linder în care-i cer ca suma de 697 de milioane de dolari plănuită deja în bugetul german pe 2023 să fie urcată până la aproximativ 2,17 miliare de dolari.
Guvernul de la Berlin a fost criticat în trecut de mai multe oficialități ucrainene și chiar în Germania pentru refuzul de la trimite armament greu, tancuri de exemplu, Ucrainei.
În replică, executivul german a spus că dorește să-și coordoneze orice fel de decizie în acest sens cu aliații săi.
Xi Jinping a fost reales secretar general al Partidului Comunist Chinez
Președintele Chinei Xi Jinping a fost reales în funcția de secretarul general al Partidului Comunist Chinez la cel de-al 20-lea Congres al partidulu.
La Congresul de o săptămână care a avut loc în capitala chineză Beijing, Biroul politic al partidului a fost remaniat aproape în întregime, noua sa componență fiind alcătuită acum din politiceni loiali lui Xi.
Realegerea lui Xi Jinping la șefia Partidului Comunist Chinez îi va permite să obțină cu ușurință un al treilea mandat ca președinte al Chinei, la sesiunile parlamentare programate pentru martie anul viitor.
Donald Trump a fost somat să depună mărturie despre atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021
Congresmenii care anchetează atacul din 2021 asupra clădirii Capitoliului de la Washington i-au trimis o citație fostului președinte al Statelor Unite Donald Trump în care acestuia i se cere să depună mărturie privind implicarea sa în violențele care au avut loc pe 6 ianuarie 2021.
Cei 9 membri ai comisiei de anchetă de la Camera Reprezentanților au trimis o scrisoare avocaților lui Trump în care cer ca fostul președinte să depună mărturie sub jurământ în fața comisiei pe 14 noiembrie, și să pună la dispoziție o serie de documente până pe 4 noiembrie.
Comisia anchetează evenimentele care au avut loc pe 6 ianuarie 2021, când Congresul american urma să confirme victoria în alegeri a lui Joe Biden.
Trump a refuzat să accepte rezultatele alegerilor prezidențiale și i-a chemat pe suporterii săi pe 6 ianuarie la Capitoliu, unde aceștia au luat cu asalt clădirea.
Nu este clar cum va răspunde echipa legală a lui Trump, dar mai mulți experți în chestiuni juridice spun că e puțin probabil ca fostul președinte să accepte să apară în fața acestei comisii de anchetă.
Greve de solidaritate în Iran în a șasea săptămână de proteste anti-guvernamentale
Muncitorii și lucrătorii comerciali din Iran au intrat în grevă pe 22 octombrie în timp ce protestele anti-guvernamentale provocate de moartea unei tinere în arestul poliției de moravuri au intrat în a șasea săptămână. Mahsa Amini, de 22 de ani, fusese reținută pentru că nu purta vălul islamic în mod corespunzător, iar moartea ei a declanșat cele mai mari proteste contra regimului fundamentalist de la Teheran în ani de zile.
Demonstrațiile au fost conduse de femei tinere, fără văl islamic pe cap, strigând lozinci anti-guvernamentale și confruntând forțele de ordine pe străzi, în ciuda reprimării sângeroase a protestelor, în care cel puțin 215 de oameni au fost uciși, între care 27 erau copii, potrivit grupurilor care militează pentru respectarea drepturilor omului.
Demonstranții au făcut sâmbătă apel la noi proteste, dar deocamdată e greu de evaluat care e participarea la ele, din cauza limitării accesului la internet. „Sâmbătă vom fi din nou împreună pentru libertate” a scris activista Atena Daemi într-o postare pe Twitter care avea imaginea unei femei cu capul dezgolit și pumnul în aer.
Potrivit canalului social media 1500tasvir, „au fost declanșate greve în mai multe orașe, între care Sanandaj, Bukan și Saqez”, dar e dificil de găsit informații despre ele online, din cauză că „legătura la internet e prea lentă”. Saqez, din provincia Kurdistan din vestul țării, e orașul natal al Mahsei Amini, unde la funeraliile ei luna trecută au izbucnit proteste violente.
Organizația pentru drepturile omului Hengaw cu sediul în Norvegia a anunțat și ea că lucrătorii comerciali sunt în grevă la Bukan, Sanandaj, Saqez și Marivan.
Profesorii iranieni protestează și ei. O uniune sindicală (Consiliul coordonator al sindicatelor din învățământul iranian) a anunțat demonstrații de tip sit-in pe 23 și 24 octombrie, contra „opresiunii sistematice” pe care forțele de securitate o aplică în școli.
Consiliul a anunțat că patru eleve au fost ucise în reprimarea protestelor - Nika Shahkarami, Sarina Esmailzadeh, Abolfazl Adinezadeh și Asra Panahi, și că un mare număr de profesori au fost arestați fără nici un fel de acuzație.
Premierul nipon: folosirea armei nucleare de către Rusia ar fi un „act de ostilitate contra umanității”
Premierul Japoniei Fumio Kishida spune că folosirea armei nucleare de către Rusia în Războiul din Ucraina ar putea fi considerat un „act de ostilitate contra umanității”.
„Amenințarea Rusiei cu arma nucleară e o amenințare serioasă la pace și la securitatea comunității internaționale și [e] inacceptabilă”, a spus Kishida pe 22 octombrie în timpul unei vizite în Australia.
Se așteaptă ca în mai 2023 premierul nipon să fie gazda unui summit G7 la Hiroshima, unde pe 6 august 1945 Statele Unite au lansat prima bombă nucleară folosită vreodată într-un conflict armat, ucigând aproape 140.000 de oameni. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică a fost lansată de americani la Nagasaki, ucigând aproape 80.000 de oameni.
Primul ministru japonez a spus că perioada de 77 de ani în care nu au fost folosite arme nucleare nu trebuie să se încheie: „Dacă arma atomică va fi folosită vreodată, va fi un act de ostilitate contra umanității… comunitatea internațională nu va permite niciodată un asemenea act”, a mai spus Kishida, adăugând că aluziile nucleare ale președintelui rus Vladimir Putin sunt „profund îngrijorătoare”.
Putin a făcut mai multe ori amenințări voalate cu desfășurarea de arme nucleare tactice contra Ucrainei.
Georgia Meloni, prima femeie premier din istoria Italiei
Noul guvern italian a depus jurământul oficial sâmbătă dimineață, după care se va confrunta cu votul de încredere al celor două camere ale parlamentului de săptămâna viitoare.
Giorgia Meloni a fost numită vineri prima femeie prim-ministru al Italiei și și-a ales echipa de guvernare, punându-și pecetea asupra celui mai de dreapta guvern al țării de la cel de-al Doilea Război Mondial, transmite Reuters.
Din 26 de membri ai guvernului - cu excepția lui Meloni și Mantovano - în ceea ce privește originea de partid, sunt 5 „tehnicieni”, 9 de la Fratelli d'Italia, 5 de la Forza Italia și 5 de la Liga, scrie ilsole24ore.
Meloni, șefa naționaliștilor Frații Italiei, a câștigat alegerile luna trecută, în alianță cu Forza Italia a lui Silvio Berlusconi și Liga lui Matteo Salvini.
Guvernul ei - al 68-lea din Italia din 1946 încoace - va înlocui o administrație de uniune națională condusă de fostul șef al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care a participat vineri la un summit al Uniunii Europene de la Bruxelles, într-una din ultimele sale aparuții ca prim-ministru.
Fostu președinte al Parlamentului European în perioada 2017 - 2019 Antonio Tajani urmează să preia portofoliul Externelor, precum și funcția de vicepremier.
Meloni, în vârstă de 45 de ani, l-a numit ministru al economiei pe Giancarlo Giorgetti de la Liga Nordulu, rebranduită în „Liga” - partid politic de dreapta, federalist, populist și conservator - și a spus că Ministerul de Externe va merge la Antonio Tajani, de la Forza Italia.
„Giorgia Meloni a acceptat mandatul și și-a prezentat lista de miniștri”, a declarat oficialul prezidențial Ugo Zampetti reporterilor după ce a purtat discuții cu președintele Sergio Mattarella în palatul său Quirinale din Roma.
Lista miniștrilor citită de Meloni include doar alte șase femei.
Deși procesul de constituire a unei noi administrații a fost rapid după standardele italiene, el a scos la iveală tensiuni în coaliție, Berlusconi părând în mod repetat să încerce să submineze autoritatea lui Meloni. Berlusconi, 86 de ani, membru al Senatului, așa cum era de așteptat, nu și-a asumat niciun rol în viitorul cabinet.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Instalațiile energetice din toată Ucraina au fost lovite de un nou val de atacuri rusești pe 22 octombrie, în timp ce apărarea anti-aeriană de la Kiev a doborât mai multe rachete inamice deasupra capitalei ucrainene.
Autoritățile locale au spus că mai multe centrale electrice au fost lovite la Odesa, Kriovohrad și Luțk, în timp ce din alte regiuni au fost raportat probleme cu electricitatea.
„Un alt atac cu rachete din partea teroriștilor care luptă contra infrastructurii civile și a oamenilor, a scris pe rețeaua Telegram, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Primarul Vitali Kliciko a spus că apărarea anti-aeriană a donorât mai multe rechete care zburau spre capitală, în timp ce șeful poliției locale Andrii Niebîtov a postat o fotografie cu o coloană de fum ridicându-se dintr-o pădure unde a spus că au căzut resturile unei rachete.
Premierul Denis Șmîhal a spus la o ședință de guvern că între 10 -20 octombrie atacurile rusești au avariat 400 de facilități în 16 regiuni ucrainene, între care câteva zeci erau instalații energetice.
Forțele ucrainene au bombardat pozițiile rusești din regiunea Herson
Forțele ucrainene au bombardat pozițiile armatei ruse din regiunea Herson din sudul Ucrainei, ocupată și anexată ilegal de către Moscova, lovind mai multe rute de aprovizionare peste râul Nipru, în ceea ce pare a fi un asalt asupra orașului Herson, una din primele zone urbane cucerite de Rusia la începutul războiului.
Oficiul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că 88 de așezări din regiunea Herson și 551 de așezări din regiunea nord-estică Harkov au fost recucerite în timp ce armata ucraineană și-a continuat contraofensiva.
Aceste informații au fost făcute publice pe rețeaua Telegram de Kiril Timoșenko, șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev.
În obișnuitul său mesaj video nocturn, Volodimir Zelenski a adăugat că forțele ucrainene au făcut progrese notabile în capturarea de armament rusesc.
Ucrainenii încearcă să-i împingă pe ruși înapoi spre est peste rîul Nipru, și se relatează că forțele rusești de pe malul vestic al Niprului, unde se află orașul Herson, sunt aproape deconectați de la liniile de aprovizionare și de întărire cu forțe noi.
Natalia Humeniuk, purtătoare de cuvânt la Comandamentul operațional sudic al armatei ucrainene a spus că ucrainenii au bombardat noaptea trecută Podul Atonivski peste râul Nipru, în timpul interdicției de circulație impusă de autoritățile instalate de ruși în regiune pentru a evita victime în rândul civililor.
Blinken: America nu vede nici un semn că Rusia e interesată în oprirea agresiunii din Ucraina
Statele Unite vor lua în considerare orice mijloace pentru a face ca diplomația să înainteze cu Rusia, dacă văd vreo deschidere, dar pentru moment Moscova nu dă nici un semn că ar dori să se angajeze în tratative serioase, a declarat vineri secretarul de Stat american Antony Blinken, citat de agenția Reuters.
„Toate indiciile arată că, departe fiind de a dori să se angajeze într-o diplomație serioasă, președintele Putin continuă să înainteze în direcția opusă”, a spus Blinken la o conferință de presă comună cu șefa diplomației franceze Catherine Colonna.
„Luăm și vom lua în considerare orice mijloace pentru a face ca diplomația să înainteze în orice fel”, a mai spus secretarul de Stat, adăugând însă că, în schimb, Moscova își „dublează și triplează” agresiunea.
Rusia și-a intensificat săptămâna aceasta atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice și hidrologice ale Ucrainei, în ceea ce autoritățile de la Kiev și Occidentul numesc o campanie de intimidare a populației civile înainte de venirea iernii.
Mai devreme luna aceasta, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus într-un interviu că Rusia dorește să se angajeze într-un dialog cu Statele Unite sau cu Turcia pentru a găsi modalități de a pune capăt războiului, care a cum în a opta lună, dar că nu a primit încă nici o propunere serioasă de negociere.
Dar Blinken și alte oficialități americane au spus în repetate rânduri că Moscova nu e interesată de fapt într-o diplomație serioasă.
Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a stat de vorbă vineri cu omologul său rus Serghei Șoigu, subliniind importanța menținerii liniilor de comunicare în războiul din Ucraina, potrivit unui comunicat al Pentagonului.
Vorbind la săptămâna aceasta la o reuniune a Consiliului rus de Securitate, președintele rus Vladimir Putin a anunțat o sporire a prerogativelor guvernatorilor regionali din Rusia și crearea unui consiliu de coordonare sub conducerea premierului rus Mihail Mișustin care să sprijine războiul din Ucraina, pe care Putin continuă să-l numească o „operațiune militară specială”.
Miniștrii Apărării din SUA și Rusia au discutat la telefon situația din Ucraina
Miniștrii apărării din Statele Unite și Rusia - Lloyd Austin și Serghei Shoigu - au avut o convorbire telefonică în care au discutat situația actuală din Ucraina, a anunțat Pentagonul pe 21 octombrie, precizînd că Austin a subliniat importanța menținerii liniilor de comunicare în războiul lansat de Rusia.
Ministrul rus al Apărării a spus într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu omologul său american „subiecte curente ale securității internaționale, inclusiv situația din Ucraina”.
A fost a doua convorbire telefonică dintre Șoigu și Austin de la începerea invaziei rusești în Ucraina pe 24 februarie, prima având loc pe 13 mai, câteva zile înainte de discuția telefonică dintre șeful Statelor Majore Reunite ale armatei americane, generalul Mark Milley și șeful Statului Major al armatei ruse, generalul VAleri Gherasimov.
Relațiile dintre Satele Unite și Rusia au atins cel mai de jos nivel de la Războiul Rece încoace după ce Rusia a invadat Ucraina, Moscova acuzând Washingtonul că încearcă să prelungească războiul oferind ajutor financiar și militar Ucrainei și impunând sancțiuni Rusiei.
Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a spus că nu vede nevoia unei întâlniri în față-n față cu președintele Statelor Unite Joe Biden.
Tot vineri, Pentagonul a anunțat că ministrul american al Apărării a Lloyd Austin avut o conversație telefonică și cu omologul său ucrainean Oleksi Reznikov, în cursul căreia a declarat că Statele Unite își mențin sprijinul neabătut pentru Ucraina.
Simona Halep, suspendată „provizoriu” pentru doping
Jucătoarea română de tenis, Simona Halep a fost suspendată „provizoriu” pentru doping în timpul turneului US Open, unde fusese eliminată încă din primul tur (august – septembrie 2022), a anunțat vineri Agenția Internațională de Integritate a Tenisului.
Agenția precizează că la Halep, în acest moment numărul 9 în topul mondial, a fost detectată o substanță numită Roxadustat, inclusă în lista de substanțe interzise din 2022 a Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA). Al doilea test antidoping, efectuat la cererea lui Halep, a confirmat rezultatul inițial.
Pe durata suspendării provizorii, Simona Halep nu are dreptul să participe la niciun eveniment de tenis organizat de organismele de conducere ale sportului.
În replică, Simona Halep a scris pe Facebook că nu s-a dopat niciodată și că va lupta pentru a dovedi că acuzațiile sunt nefondate.
Centrala de la Cuciurgan reduce livrările de curent. Stare de alertă în sectorul energiei electrice
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că, începând de luni, 24 octombrie, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan va livra malului drept al Nistrului 27% în loc de 70%, volum contractat anterior de autoritățile de la Chișinău.
Potrivit presei din regiune, Krasnoselski a explicat că autoritățile transnistrene și-ar fi dorit să-și onoreze obligațiile contractuale, dar că „s-a ajuns la limită”, în situația în care au fost nevoite să reducă livrările de gaze către Centrala de la Cuciurgan, care produce curent pe bază de gaze.
De asemenea, Krasnoselski a spus că în noiembrie cantitatea de energie electrică pentru malul drept ar putea fi de cel mult 23%, dacă va fi menținut același volum de gaze pentru regiunea transnistreană.
Vicepremierului Andrei Spînu a declarat că o parte din deficitul creat va fi acoperit cu energie electrică importată din România. De asemenea, potrivit lui Spînu, Energocom finalizează procesul de înregistrare pe platforma OPCOM (operatorul de piață din România) și va putea cumpăra suplimentar, în orele de vârf, curent din România.
Întreprinderea de stat Moldelectrica a anunțat, vineri, 21 octombrie, stare de alertă pe piața energiei electrice, în condițiile unui deficit de energie în orele de vârf.
Premier Energy, unul dintre cei mai mari distribuitori de curent din țară, a declarat deja că ar putea limita consumul, deconectând „în evantai” unele categorii de consumatori, și a făcut apel la populație să facă economii de curent, mai ales între orele 06:00-10:00 şi 18:00-23:00.
Potrivit lui Andrei Spînu, vineri, sâmbătă și duminică, nu vor avea loc deconectări.
Republica Moldova este alimentată cu energie electrică în proporție de 70% de Centrala de la Cuciurgan, controlată de o companie rusă. Din 13 octombrie, celelalte 30% sunt furnizate de România, după ce Ucraina a stopat exporturile de curent, din cauza infrastructurii distruse de atacurile rusești.
Ucraina ar putea fi nevoită să importe electricitate
Rusia a lovit cel puțin jumătate din capacitatea de generare a căldurii din Ucraina începând cu 10 octombrie, dar nu toate unitățile energetice avariate au încetat să funcționeze complet, a spus vineri ministrul ucrainean al energiei într-un interviu pentru agenția Reuters.
Herman Halușcenko a explicat că 30-40% din infrastructura energetică a Ucrainei a fost lovită de valurile de atacuri rusești cu rachete și drone, gândite să distrugă întregul sistem energetic – obiectiv care nu a fost atins.
„Este o proporție destul de mare, recunosc, reprezintă cel puțin jumătate din capacitatea de generare a căldurii, poate și mai mult”, a spus Halușcenko în interviul cu Reuters.
În timp ce Rusia le distruge sistemul energetic, ucrainenii se pregătesc pentru o iarnă aspră
Rusia și-a intensificat săptămâna trecută bombardamentele aeriene asupra Ucrainei, atacând cu rachete și drone zone rezidențiale și instalații energetice de la Kievul și din alte orașe importante ale Ucrainei.
„Vedem că au vizat o serie de (facilități) noi, dar au bombardat (și facilități) care fuseseră deja lovite, pentru a le distruge total”, a adăugat Halușcenko.
Ministrul ucrainean al energiei a spus că în aceste condiții Ucraina ar putea fi obligată să importe energie electrică pentru a trece peste criză, și a adăugat că pagubele cauzate până acum se ridică la miliarde de dolari.
Liderii UE discută relațiile cu China, ajutorul pentru Kiev și sancțiunile contra Iranului
În a doua zi a summitului UE de toamnă, liderii țărilor din Uniunea Europeană au discutat despre relațiile blocului pan-european cu China, acordarea de noi ajutoare Kievului și pedepsirea Iranului pentru livrarea dronelor folosite de armata rusă contra infrastructurilor civile și energetice din Ucraina.
În prima zi a summitului de la Bruxelles, cei 27 de lideri ai statelor membre în UE au discutat despre o abordare comună a acutei crize energetice care a lovit Uniunea după invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusiaîn luna februarie.
În timpul discuțiilor, Germania și-a reiterat opoziția față de plafonarea prețului la gazele naturale, iar singurul rezultat al acestei dezbateri a fost o promisiune a participanților de a examina toate opțiunile referitoare la plafonarea costurilor.
Liderii europeni au pe 21 octombrie o „discuție strategică” legată de China, după ce Comisia Europeană a spus săptămâna asta că Uniunea Europeană ar trebui să vadă în Beijing mai degrabă ca pe un competitor, iar discuțiile de vineri au loc înaintea unui summit UE - ASEAN (grupul țărilor din Asia de Sud-Est), programat pe 14 decembrie.
Pe 20 octombrie, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus sancțiuni limitate Iranului pentru trimiterea de dronelor pe care Rusia le folosește în războiul din Ucraina.
Unele din statele Uniunii Europene doresc sancțiuni mai ample contra regimului de la Teheran, care e criticat pe plan internațional pentru reprimarea sângeroasă a amplelor demonstrații de protest generate de moartea în arestul poliției a tinerei de 22 de ani Mahsa Amini care fusese reținută pentru că nu a purtat în mod corespunzător voalul islamic.
Președinta Maia Sandu va fi invitată la Paris în noiembrie, la o nouă conferință de sprijin pentru Moldova
Pe fundalul crizei energetice din R. Moldova care se accelerează în ultimele zile, președinta Maia Sandu va fi invitată în noiembrie la Paris, unde va fi organizată o nouă conferință de sprijin pentru Moldova. Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron la Bruxelles, în marginea summit-ului UE, relatează Reuters.
Platforma de sprijin pentru R. Moldova este o inițiativă a Germaniei, Franței și României, lansată în aprilie, la Berlin, unde Chișinăul a primit deja promisiuni de ajutoare în valoare de aproape 700 de milioane de euro.
A doua reuniune a Platformei a avut loc în iunie, la București. Gazda reuniunii, ministrul român de externe Bogdan Aurescu, a atras atunci atenția că „războiul trimite unde de şoc mult mai departe de graniţele Ucrainei”, iar acestea sunt „deosebit de severe pentru Republica Moldova - un stat vulnerabil şi expus”, motiv pentru care „nu avem luxul” de a pierde timp prețios.
Ulterior, într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Bogdan Aurescu spunea că Platforma de Sprijin este folosită și pentru încurajarea reformelor din R. Moldova, care e de acum candidată la aderarea la UE, inclusiv datorită sprijinului românesc – dar asta o obligă la reforme, în justiție, în lupta împotriva corupției ș.a.m.d, așa cum se spune în setul de condiții care însoțesc statutul de țară candidată.
„Trebuie să ajutăm Moldova să îndeplinească aceste condiții foarte dificile”, a spus Aurescu în august, în interviul pentru Europa Liberă. El a amintit că la reuniunea de la București a Platformei de Sprijin s-au creat șase grupuri de lucru pe problemele cu care se confruntă și pe care trebuie să le rezolve Moldova pe calea integrării europene.
Ilan Șor recunoaște că a trimis 5,5 milioane de lei pentru protestatari
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, recunoaște că banii ridicați pe 20 octombrie, în urma perchezițiilor din dosarul privind finanțarea ilegală a formațiunii, îi aparțin și că i-a transmis pentru protestatari. El vorbește însă de 5,5 milioane de lei, și nu de 3,5 milioane de lei, sumă anunțată de Procuratura Anticorupție.
Ilan Șor acuză reprezentanții instituțiilor de drept că ar fi furat acești bani de la oameni.
„Sunt bani pentru transport și mâncare pe care i-am transmis cetățenilor Republicii Moldova care vor să protesteze împotriva regimului Maiei Sandu, împotriva fărădelegii, sărăciei, foametei și frigului la care au fost condamnați”, a scris el pe Facebook.
Joi, 20 octombrie, procurorii au efectuat 55 de percheziții la domiciliile și în mașinile mai multor suspecți în cadrul dosarului privind finanțarea ilegală a Partidului Șor. 24 de persoane au fost reținute.
„În mai multe locații am ridicat aproximativ 20 de pungi negre cu aceleași embleme. Pungile au lipite pe ele etichete albe, pe care sunt scrise nume de raioane. În total, au fost ridicate 3,5 milioane de lei din aceste pungi. De exemplu, în punga cu emblema Călărași am găsit peste 25.000 de lei”, a declarat șefa procuraturii anticorupție, Veronica Dragalin, precizând că suma a fost transmisă de către „un grup criminal organizat” și reprezintă cheltuielile săptămânale pentru finanțarea protestelor.
Procuratura anticorupție anunță că a reținut 24 de persoane în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care i-ar cheltui săptămânal formațiunea, mai ales pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului și care ar fi fost transmiși de către „un grup criminal organizat”.
Unul dintre suspecți a fost reținut în flagrant în timp ce transmitea bani în numerar unui lider al organizației teritoriale a partidului, din nordul țării.
Procurora a spus că aceeași metodă de distribuție a banilor în numerar a fost documentată și săptămânile anterioare, în cadrul urmării penale.
„Prin urmare, credem că această sumă de bani de aproximativ 3,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli săptămânale”, a explicat Dragalin, precizând că e vorba mai ales de finanțarea protestelor pe care Partidul Șor le organizează în centrul capitalei începând cu 18 septembrie.
„În cadrul urmării penale a fost documentată și plata în numerar către persoane care au fost transportate organizat în capitală, pentru a participa la protestele din fața parlamentului și președinției”, a mai spus procurora.
Turcia ar putea vota aderarea Suediei și Finlandei la NATO
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan declarat că se va întâlni cu premierul Suediei pentru a discuta despre intrarea țării în NATO, salutând faptul că noul premier Ulf Kristersson este de partea luptei împotriva terorismului.
„Noul premier este de partea luptei împotriva terorismului și a teroriștilor. (...) Bineînțeles că le vom testa sinceritatea cu privire la această problemă în întâlnirea pe care o vom ține”, a mai spus Erdoğan.
Turcia a declarat anterior că parlamentul de la Ankara nu va ratifica admiterea Suediei și Finlandei în NATO dacă cele două țări nordice nu extrădează persoanele pe care Ankara le consideră teroriști.
Noul ministru de externe al Suediei Tobias Billström a spus că se așteaptă ca Ungaria și Turcia să voteze în curând aderarea țării sale la NATO.
Ministrul de externe al Finlandei Pekka Haavisto a afirmat și el că țara sa este în contact regulat cu Turcia în legătură cu candidatura sa pentru aderarea la NATO, relatează Reuters.
Turcia a blocat până acum aderarea Suediei și Finlandei la NATO, invocând presupusul sprijin acordat militanților kurzi și membrilor grupului clericului islamic Fethullah Gülen, ambele clasificate de Turcia drept grupuri teroriste.
Pentru ca Suedia și Finlanda să fie admise în NATO, cererile lor trebuie să fie ratificate de toate cele 30 de state membre. Până acum, 28 au făcut-o deja - doar parlamentele din Turcia și Ungaria nu au vota încă.
Recunoașterea agenților economici din R. Moldova în UE: care sunt principalele avantaje
R. Moldova și Uniunea Europeană a lansat vineri, 21 octombrie, un program de recunoaștere reciprocă a operatorilor economici autorizați. Astfel, agenții economici autorizați moldoveni vor avea privilegii la frontieră ca și cei din UE.
Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat, în cadrul evenimentului de lansare a programului, că agenții economici vor beneficia, după această recunoaștere, de tratament prioritar la trecerea frontierei, reducerea numărului de controale fizice și documentare și de un mecanism comun prin care va fi asigurată continuarea activităților comerciale, în cazul perturbării fluxurilor de aprovizionare.
Facilitarea operațiunilor vamale va reduce presiunea asupra punctelor de frontieră la granița cu România, iar această recunoaștere va majora capacitatea de export a mărfurilor autohtone pe piața comunitară.
„Astfel, pe lângă beneficiile nemijlocite pentru economia noastră, vom putea să ne îndeplinim și mai bine rolul de furnizor de securitate în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare ce au fost reorientate prin țara noastră ca urmare a războiului nedrept împotriva Ucrainei”, a spus Natalia Gavrilița.
În urma acestei decizii, va fi implementat sistemul tehnologiilor informaționale de schimb de date pentru recunoașterea reciprocă a operatorilor economici autorizați, care reprezintă primul sistem de legătură între autoritățile vamale din R. Moldova și cele din Uniunea Europeană.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a spus că programul de recunoaștere reciprocă a operatorilor economici autorizați cu Uniunea Europeană reprezintă o susținere considerabilă pentru mediul de afaceri din R. Moldova.
„Acești operatori economici autorizați vor beneficia de aceleași privilegii la frontieră ca și operatorii economici din UE. Putem spune că aceștia, într-un fel, vor adera la Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă proceduri simplificate pentru controlul vamal, mai puține rânduri și mai puțin timp la punctele de trecere a frontierei”, a declarat șeful Delegației UE.
R. Moldova este prima țară din regiune, din Parteneriatul Estic, cu care UE a încheiat acest acord de recunoaștere reciprocă a agenților economici autorizați.
Primii 30 de agenți economici autorizați din R. Moldova sunt deja înregistrați în cadrul acestui program. Pentru obținerea statutului de operator economic autorizat, companiile din R. Moldova trebuie să fie exportatoare, să nu aibă datorii la bugetul public național, să nu încalce repetat legislația vamală și fiscală, să nu comită infracțiuni economice și să prezinte informații despre standardele de competență și de securitate ale activității lor.
În prezent, în R. Moldova sunt 119 operatori economici autorizați, iar în Uniunea Europeană - 18.000.
Ucraina nu va ceda șantajului Rusiei cu barajul de pe Nipru (Andri Iermak)
Biroul președintelui Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina „nu va accepta o pace prin constrângere” – amenințând că va răspunde mai dur, dacă Rusia va distruge barajul de la Kahovka, din regiunea sudică Herson.
Andri Iermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a susținut că Moscova recurge acum la amenințarea cu distrugerea barajului de pe Nipru pentru că „șantajul nuclear nu a funcționat”.
Joi seară, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acuzat pe ruşi că ar fi minat barajul hidrocentralei de la Kahovka. „Potrivit informaţiilor noastre, agregatele şi barajul hidrocentralei Kahovka au fost minate de terorişti ruşi", a spus Zelenski în discursul său cotidian, publicat pe reţelele sociale.
„Dacă barajul este aruncat în aer (...), canalul Crimeei de Nord va dispărea pur şi simplu" şi va fi „un dezastru de mare amploare", a adăugat preşedintele ucrainean, care vorbise deja despre această amenințare în cursul unei intervenţii mai devreme, la reuniunea liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles.
Un atac asupra barajului de la Kahovka „echivalează cu utilizarea armelor de distrugere în masă”, a adăugat Zelenski.
Mihailo Podoleak, principalul consilier al președintelui ucrainean, a susținut că scopul unui astfel de atac ar fi inundarea bazinului inferior al Niprului, unde forțele ruse sunt amenințate de o ofensivă ucraineană.
Oficialitățile pro-ruse din Herson vorbesc și ele despre amenințarea pe care o poate reprezenta distrugerea barajului de pe Nipru, dar în varianta lor trupele ucrainene sunt cele care l-ar putea distruge, punând în pericol viețile a mii de oameni.
Cu două zile în urmă, Vladimir Saldo, șeful administrației din regiunea Herson instalată de Moscova, anunța „evacuarea organizată, treptată” a civililor din patru orașe de pe malul drept al râului Nipru, pe malul stâng.
Saldo vorbea și despre „un pericol iminent de inundații”, iar adjunctul său Kirill Stremusov a postat un videoclip pe Telegram, arătând o coloană de autobuze.
Kiev-ul a denunțat imediat avertismentele Moscovei drept „propagandă” și evacuările drept o „deportare” a civililor ucraineni în Rusia.
Partidul Șor cheamă socialiștii să li se alăture la proteste
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a transmis vineri, 21 octombrie, un mesaj socialiștilor prin care îi invită să se alăture protestelor antiguvernamentale.
Pe lângă îndemnul de a ieși în stradă, deputata cercetată penal, sub control judiciar, le-a reproșat socialiștilor că „au tăcut prea mult” și că „nu au făcut nimic pentru a opri abuzurile guvernării PAS”.
Partidul Socialiștilor nu a răspuns, deocamdată, la invitație, dar în aceeași dimineață fostul președinte și fruntaș socialist, Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, i-a dedicat o postare pe Facebook șefei statului, Maia Sandu, acuzând-o de „criza energetică și economică, subordonarea justiției, dictatura instaurată și sărăcia în care va aluneca tot mai adânc țara în iarnă”.
Cu o zi mai devreme, Procuratura Anticorupție a anunțat că a reținut 24 de persoane în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care formațiunea i-ar cheltui săptămânal, în special pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului și care ar fi fost transmiși de către „un grup criminal organizat”.
Partidul Șor a reclamat că persoanelor reținute li s-ar încălca dreptul la apărare și a declarat că operațiunea procurorilor ar avea scopul de a-i descuraja pe oameni să vină la următorul protest, anunțat pentru duminică, 23 octombrie.
Aleksei Navalnîi spune că împotriva sa a fost lansată o nouă anchetă
Aleksei Navalnîi, politician rus de opoziție aflat în închisoare, afirmă că a fost informat oficial de către anchetatori că a fost lansată o nouă anchetă împotriva sa.
Navalnîi a scris pe Twitter pe 20 octombrie că a fost lansată o anchetă pentru acuzații de propagandă pentru terorism, chemări publice la activități extremiste, finanțarea unei organizații extremiste, reabilitarea nazismului.
Acuzațiile decurg din activitățile canalului de YouTube Popular Politics al asociaților săi autoexilați, care critică Kremlinul în legătură cu invazia neprovocată în curs a Rusiei în Ucraina. El a declarat că avocații săi au calculat că ar putea fi condamnat la încă 30 de ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat. „Ei bine, ce pot să vă spun acum? Abonați-vă la Popular Politics", spunea Navanlîi în ultimul său tweet 20 octombrie.
Fundația Anticorupție (FBK) a lui Navalnîi și alte grupuri asociate cu acesta, precum și mișcarea sa politică, au fost declarate "organizații extremiste" de către autoritățile ruse în iunie 2021 și au fost dizolvate. Mai mulți dintre asociații lui Navalnîi au fost deja acuzați de aceeași infracțiune.
Navalnîi ispășește condamnări pe termen lung pentru încălcarea condițiilor unei eliberări condiționate, ultraj și deturnare de fonduri - acuzații pe care el și susținătorii săi le-au respins în mod repetat ca fiind motivate politic.
Deficit de energie electrică: unii consumatori ar putea fi deconectați
R. Moldova se confruntă cu un deficit de energie electrică, în special în orele de vârf, semnalează compania Premier Energy, unul dintre cei mai mari furnizori de curent din țară.
Furnizorul anunță că „în această situație critică”, poate limita consumul (până la volumele acoperite de contracte) prin deconectarea de la rețea a unor categorii de consumatori „în evantai”.
Premier Energy susține că va notifica din timp consumatorii și autoritățile publice din localitățile în care ar urma să fie limitat consumul de energie electrică.
Loviturile cu rachetă rusești asupra Ucrainei din 11 octombrie au dus la sistarea exporturilor ucrainene de energie electrică pentru Republica Moldova, care acopereau peste 30% din consum.
Începând cu 13 octombrie, R. Moldova a anunțat că România va livra energie electrică pentru a compensa oprirea exporturilor de curent din Ucraina.
Premier Energy afirmă, însă, că livrările din România nu acoperă întregul deficit: „Pentru ziua de vineri, 21 octombrie, furnizorul Premier Energy a fost notificat oficial de către SA Energocom despre existența unui deficit de energie de 284 MWh”.
Furnizorul îndeamnă cetățenii să raționalizeze consumul de energie, în special, în orele de vârf ale dimineții 6:00-10:00 şi serii 18:00-23:00.
Totodată, în contextul crizei gazelor rusești, autoritățile din regiunea transnistreană au redus livrările de gaze către Centrala de la Cuciurgan, care alimentează malul drept cu cea mai mare parte a energiei electrice.
