Ştiri
SUA anunță sancțiuni împotriva lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor
Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei) a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Într-un anunț făcut la Chișinău pe 26 octombrie, ambasadorul Statelor Unite, Kent D. Logsdon, a spus că sancțiunile intră în vigoare imediat. În afară de fostul lider al Partidului Democrat și de liderul Partidului Șor, care au fugit din Republica Moldova în 2019, mai sunt vizate alte șapte persoane și 12 entități, inclusiv soția lui Ilan Șor, Sara, Partidul Șor și alți cetățeni ruși.
Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a scris pe Facebook că decizia Statelor Unite confirmă că Plahotniuc „a capturat și corupt instituțiile judiciare și ale statului de drept din Republica Moldova”, iar Șor „este complice la acțiunile de subminare a statului de drept, în beneficiul Federației Ruse” și că „întreprinde acțiuni de destabilizare a situației politice din Republica Moldova” împreună cu „alți oligarhi corupți și cu implicarea unor entități străine”.
Sancțiunile înseamnă că orice active pe care le-ar deține în Statele Unite Plahotniuc și Șor sau alte persoane în numele lor sunt înghețate și trebuie raportate Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane.
De asemenea, cei doi oligarhi și celelalte persoane supuse sancțiunilor nu vor fi eligibile pentru a intra în Statele Unite ca emigranți sau non-emigranți. Lui Plahotniuc i s-au impus deja restricții de călătorie similare din 2020.
În reacția sa, președinta Sandu a mai spus că speră că măsurile guvernului american „vor servi drept exemplu pentru justiția din Republica Moldova”, acuzată de ea că a „sabotat și a tergiversat (...) tragerea la răspundere pentru corupție și recuperarea banilor de la Plahotniuc, Șor și ceilalți corupți”. Șefa statului a spus că la „sancționarea corupților” de către Statele Unite au contribuit ministrul moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco, și alți oficiali, dar și organizații ale societății civile și jurnaliști de investigație.
Sancțiunile survin într-un moment în care puterea de la Chișinău se confruntă cu proteste non-stop ale Partidului Șor, despre care spune că ar urmări destabilizarea situației din R. Moldova, în contextul agresiunii rusești contra Ucrainei.
Ambasadorul rus la Londra asigură că Moscova nu va recurge la arme nucleare
Rusia nu va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina, a asigurat ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, într-un interviu pentru CNN.
Jurnalista Christiane Amanpour a postat pe Twitter un fragment din din discuția cu ambasadorul Kelin, programată în cursul serii.
Kelin a făcut comentariile în ziua în care Rusia desfășoară exerciții militare de antrenament nuclear, a mai scris Amanpour.
Tot miercuri, ministrul ucrainean al Apărării Oleksi Reznikov a declarat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin va recurge la arme nucleare.
Putin a avertizat în mod repetat că Rusia are dreptul de a se apăra folosind orice arme din arsenalul său, care include și cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Eșecurile Rusiei în războiul din Ucraina au sporit îngrijorările Occidentului că Putin ar putea folosi arme nucleare tactice.
„Părerea mea este că Putin nu va folosi arme nucleare”, a spus Reznikov într-un briefing de presă.
Termoelectrica va primi păcură de la stat
Întreprinderea Termoelectrica va recepționa din rezervele de stat 8.000 de tone de păcură, potrivit unei decizii aprobate miercuri, 26 octombrie, de cabinetul de miniștri.
Combustibilul este oferit cu titlu de deblocare, ceea ce înseamnă că furnizorul de agent termic și curent din capitală nu va trebui să-l restituie.
Suma prevăzută în bugetul de stat pentru anul viitor pentru achiziționarea unei cantități similare de păcură este de 169,3 milioane de lei.
„Măsura se impune în contextul limitării volumului de gaze naturale prevăzute pentru luna octombrie, livrate Republicii Moldova de către Federația Rusă, prin intermediul Gazprom”, argumentează autoritățile.
Din 11 octombrie, CET-1 al Termoelectrica a trecut la producerea energiei electrice în bază de păcură.
Gazprom nu a răspuns dacă va livra Moldovei gaze în noiembrie
Autoritățile de la Chișinău nu au primit niciun răspuns de la concernul rus Gazprom în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși au încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute acest subiect, a anunțat ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, vicepremierul Andrei Spînu.
El a precizat că, până la această oră, R. Moldova are stocate în depozitele din România și din Ucraina 90 de milioane de metri cubi de gaze naturale, iar în fiecare zi se fac achiziții noi.
Potrivit ministrului, deficitul actual de energie electrică în R. Moldova este de 7%, care este acoperit în baza contractului de avarie dintre Moldelectrica și Transelectrica din România.
Centrala de la Cuciurgan asigură miercuri, 26 octombrie, 46% din necesarul de energie electrică, după ce Moldovagaz i-a transmis jumătate de milion de metri cubi de gaze din economiile făcute de consumatori.
„Alte 35% din necesarul de energie electrică vin din contractele comerciale cu România. A fost semnat contractul cu OMV Petrol privind achiziționarea a 50 MW. Alte 10% vin din producere locală, în mod special de la sistemul centralizat de încălzire din Chișinău, Termoelectrica, și de la CET Nord”, a precizat Spînu.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova, iar autoritățile transnistrene au decis să limiteze consumul întreprinderilor mari, inclusiv al Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. Drept urmare, centrala a micșorat pachetul de curent furnizat malului drept, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică.
Andrei Spînu: Nu excludem că vom deconecta oraşe sau sate în totalitate
Deficitul de energie electrică este atât de mare încât există riscul deconectării totale a unor localități, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică, în anumite ore, pentru a reduce consumul”, a spus ministrul.
Măsura ar putea fi aplicată în cazul în care planul guvernului privind reducerea consumului de energie electrică, aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) pe 25 octombrie, n-ar fi suficient pentru reducerea consumului de curent.
Andrei Spînu a comentat și comportamentul Gazpromului în raport cu Moldovagaz, pe care-l vede nu „tocmai prietenesc”, spunând că Gazprom nu este un partener de încredere.
„Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligaţiile, ei au redus volumele pentru ţara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeaşi cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantităţile convenite”, a precizat ministrul.
Vicepremierul moldovean a mai spus că acum au loc discuții cu autoritățile de la București pentru a acoperi deficitul de energie din R. Moldova.
„Pe scurt, cred că Moldova are o şansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom şi, iarăşi, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o şansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât şi capacităţi mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generaţiile viitoare din ţara noastră”, a afirmat Andrei Spînu.
Noi atacuri rusești în Ucraina, unde au fost trimise sisteme anti-aeriene americane
Rusia continuă să bombardeze ținte în toată Ucraina, ucigând civili și provocând distrugeri, în timp ce forțele ucrainene se pregătesc de luptă în regiunea strategică Herson, au spus oficialități ucrainene și din cadrul armatei.
Pe 26 octombrie, Kievul a reiterat solicitarea pentru crearea unei rețele de apărare anti-aeriană care să respingă atacurile rusești cu rachete și drone.
Este nevoie urgentă de livrarea imediată a unui număr suficient de sisteme antiaeriene care să respingă „teroarea racehetelor rusești”, a spus miercuri Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, după convorbirile avute la Kiev cu consilierii pe probleme de securitate națională din Statele Unite, Marea Britanie și Franța.
Pe 25 octombrie, șeful corporației aerospațiale și de apărare Raytheon Technologies a declarat la televiziunea CNBC că Washingtonul a livrat deja Ucrainei primele două sisteme de apărare anti-rachetă cu rază medie de acțiune de tip NASAMS.
Din cauza crizei energetice, Kievul le cere refugiaților să rămână în străinătate
Guvernul ucrainean i-a îndemnat pe refugiații care trăiesc în străinătate să nu se întoarcă în țară până la primăvară, din cauza crizei energetice provocată de atacurile rusești cu rachete și drone, relatează Reuters. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, în jur de 40% din infrastructura energetică este avariată.
Criza energetică vine în momentul în care oficialii de la Kiev au avertizat că la iarnă ar putea avea loc și cele mai grele lupte din acest război, pentru controlul asupra orașului strategic Herson, din sudul țării. Este unul din primele orașe cucerite de forțele ruse la începutul invaziei.
Vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuk a avertizat: „Rețelele [de electricitate] nu vor face față”. „Vedeți ce face Rusia. Trebuie să supraviețuim iernii”, a adăugat ea.
Avertismentul a fost dat după o perioadă în care sondajele arătau că din ce în ce mai mulți ucraineni se gândesc să se întoarcă acasă.
Vereșciuk a spus că și-ar dori ca ucrainenii să se întoarcă, dar pentru moment ar fi de mai mare ajutor dacă ar rămâne peste hotare. „(...) situația se va înrăutăți. Dacă se poate, rămâneți deocamdată în străinătate”, a spus Vereșciuk.
Ucrainenilor li s-a cerut deja să facă economii drastice de electricitate pentru a echilibra rețeaua parțial avariată. Ucraina a întrerupt între timp și exporturile de electricitate, inclusiv spre R. Moldova, pierzând astfel o importantă sursă de venit.
Noi proteste în Iran pentru a marca 40 de zile de la moartea Mahsei Amini
Zeci de iranieni s-au adunat la mormântul Mahsei Amini pentur a marca 40 de zile de la moartea ei, sfidând avertismentele autorităților, în timp ce protestele anti-guvernamentale conduse în majoritate de femei continuă, în ciuda reprimării sângeroase de către forțele de ordine.
Tânăra de 22 de ani Mahsa Amini a încetat din viață pe 16 septembrie în arestul poliției după ce fusese reținută pentru că nu purta în mod corespunzător vălul islamic obligatoriu.
Moartea ei, despre care autoritățile susțin că s-a datorat unui atac de cord, a generat un val de proteste anti-guvernamentale în mai multe orașe din Iran, reprimate sângeros de autorități, având ca rezultat uciderea a cel puțin 215 oameni, între care 27 de copii, potrivit organizației pentru drepturile omului în Iran cu sediul la Oslo.
Versiunea poliției despre moartea tinerei e contrazisă de demonstranți și de mai multe organizații, care spun că e posibil să fi murit din cauza loviturilor primite de la polițiști
Femei tinere și eleve se află în fruntea valului de proteste, unul din cele mai mari cu care s-a confruntat regimul teocratic de la Teheran de la revoluția islamică din 1979.
Pe 26 octombrie, sute de femei și bărbați s-au adunat la cimitirul din Saqez, orașul natal al Mahsei Amini din provincia vestică Kurdistan, în ciuda amenințărilor serviciilor de securitate la adresa familiei ei, căreia i s-a spus că „ar trebui să se teamă pentru viața fiului lor”, potrivit activiștilor.
Mai multe înregistrări video postate pe internet arată participanți la protest strigân „Femeie, viață, libertate!” și „Moare dictatorului!”, probabil o referință la liderulrusprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei.
Versiunea oficială cu privire la moartea unei adolescente iraniene, contrazisă de martori
Au apărut noi detalii despre moartea adolescentei iraniene Asra Panahi - care ar fi murit din cauza rănilor suferite după ce a fost bătută pentru că a refuzat să cânte un imn pro-regim - care contrazic declarația guvernului iranian potrivit căreia cauza oficială a morții a fost o boală de inimă.
Potrivit Consiliului Coordonator al Sindicatelor Profesorilor (CCTS), autoritățile din orașul Ardabil au dus elevii de la liceul Shahed la o demonstrație pro-guvernamentală și le-au cerut să cânte un imn care îl laudă pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. După ce elevii s-au împotrivit, forțele de securitate i-au atacat și i-au bătut pe mulți dintre ei.
Oficialii iranieni au negat această versiune și au declarat că Panahi a murit în spital la 14 octombrie. De atunci, autoritățile au oferit cauze contradictorii ale morții, spunând la început că a fost vorba de o boală cardiacă congenitală, iar mai târziu au spus că ar fi fost vorba despre o sinucidere. Dar CCTS spune că are confirmarea că Panahi a murit în aceeași zi în care forțele guvernamentale au atacat școala.
Martori oculari și rude au confirmat pentru Radio Farda că Panahi a fost dusă la spital după ce a fost bătută, a murit acolo și apoi a fost înmormântată într-un cimitir din Ardabil.
Norvegia a arestat un cercetător universitar suspect de spionaj în favoarea Rusiei
Serviciul de contraspionaj al Norvegiei a arestat un bărbat care a lucrat la un proiect de cercetare la o universitate norvegiană, fiind suspectat că este spion rus.
Bărbatul a fost arestat în orașul Tromsoe din regiunea arctică pe 24 octombrie, a anunțat postul public de televiziune NRK pe 25 octombrie, citând Serviciul de securitate al poliției norvegiene (PST).
Bărbatul a sosit în Norvegia în 2021, dându-se drept cetățean brazilian, dar adjunctul șefului PST, Hedvig Moe, a declarat pentru NRK că poliția crede că adevărata sa naționalitate este rusă. Bărbatul, care nu a fost identificat, reprezintă o „amenințare la adresa intereselor naționale fundamentale” ale Norvegiei, membră a NATO, și ar trebui expulzat, a declarat Moe.
Avocatul bărbatului reținut, Thomas Hansen, a declarat pentru ziarul norvegian VG că clientul său neagă orice ilegalitate. Bărbatul a primit mandat de reținere pentru patru săptămâni, potrivit VG. PST consideră că bărbatul a încercat să se stabilească în țară sub o identitate falsă. Grupul de cercetare la care a participat studia războiul hibrid.
Chișinăul cere o reuniune cu Tiraspolul pentru a discuta despre gestionarea crizei energetice
În legătură cu criza energetică, autoritățile de la Chișinău au cerut convocarea unei întrevederi a reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, în formatul 1+1.
Potrivit unui comunicat al Biroului pentru reintegrare, Chișinăul și-ar dori să discute cu Tiraspolul aspecte tehnice, pentru a găsi o soluție pentru problemele apărute pe întreg teritoriul țării.
La discuții au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și reprezentanții mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri 5+2.
După ce Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova, autoritățile transnistrene au decis să limiteze consumul întreprinderilor mari, inclusiv al Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. Drept urmare, centrala a micșorat de la 27% la 70% pachetul de curent furnizat malului drept, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică, acoperit, deocamdată, din achiziții din România, la un preț mai mare.
Navalnîi a primit Premiul Fundației americane Train pentru curaj civic pe anul 2022
Fundația Train, cu sediul la New York, a înmânat in absentia Premiul pentru curaj civic pe anul 2022 politicianului rus Aleksei Navalny, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în seara zilei de 24 octombrie la Universitatea din New York.
La decernarea premiului Fundația Train a invocat „activitatea revoluționară a lui Navalnîi pentru libertate și transparență în Rusia". Șeful său de cabinet, Leonid Volkov, unul dintre cei doi colegi care au acceptat premiul în numele lui Navalnîi, a declarat că acesta „își dovedește curajul în fiecare zi”, ascuns într-o celulă de izolare de aproximativ 2 metri pe 3 metri într-o închisoare rusă. „Fiecare zi este un exercițiu de curaj civic", a declarat Volkov la ceremonia de premiere.
Balerinul, coregraful și actorul Mihail Barîșnikov, în vârstă de 74 de ani, a luat, de asemenea, cuvântul în timpul ceremoniei, spunând că misiunea lui Navalnîi este de a „susține o viziune mai democratică pentru Rusia”. Barîșnikov, care a rămas în Canada în 1974, în timp ce se afla într-un turneu cu baletul de stat sovietic, iar mai târziu s-a mutat în Statele Unite, a declarat că Navalnîi este extrem de curajos pentru că luptă împotriva „unei alte Rusii autoritare și brutale”.
Rusia se pregătește de bătălia pentru Herson
Rusia continuă să lovească ținte din Ucraina, provocând pagube și ucigând civili, în timp ce forțele sale se pregătesc de luptă în regiunea sudică strategică Herson, au declarat oficiali militari ucraineni.
Exodul: Evacuarea locuitorilor din orașul Herson ocupat de ruși
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat la începutul zilei de 26 octombrie că peste 40 de localități au fost atacate în cursul zilei precedente. Rusia a folosit o combinație de lovituri aeriene, rachete și proiectile pentru a lovi obiective ucrainene, a precizat Statul Major General în raportul său de dimineață.
În orașul central Dnipro, cel puțin două persoane, inclusiv o femeie însărcinată, au fost ucise în bombardamentele rusești, a declarat guvernatorul regional Valentin Reznicenko. În orașul Herson din sudul țării, forțele rusești se pregătesc pentru „cea mai grea dintre bătălii”, a declarat Oleksi Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Contraofensiva ucraineană a împins forțele rusești înapoi în regiune, unde capitala provinciei Herson se află sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei Ucrainei, în urmă cu opt luni. „Cu Herson totul este clar. Rușii se aprovizionează, își întăresc efectivele de acolo”, a declarat Arestovici într-o înregistrare video online în seara zilei de 25 octombrie.
Un kazah a fost arestat pentru incitare la ură și susținerea invaziei Rusiei în Ucraina
Un bărbat din Kazahstan a fost arestat după ce a publicat o declarație pe TikTok în care se presupune că a insultat kazahii și și-a exprimat sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina.
Oficiali ai departamentului de poliție din regiunea centrală Qaraghandy din Kazahstan au declarat pentru RFE/RL la 25 octombrie că au arestat un locuitor în vârstă de 42 de ani din Qaraghandy, capitala regiunii, sub acuzația de incitare la ură socială, etnică și religioasă pe internet.
Ziarul Vecerniaia Karaganda a declarat pe Telegram că bărbatul, care nu a fost identificat, a fost arestat după ce a publicat un videoclip în care „insulta, folosind înjurături, cetățenii și conducerea Kazahstanului”. De asemenea, el și-a exprimat sprijinul pentru războiul Rusiei din Ucraina și pentru acțiunile personale ale lui Vladimir Putin, a precizat Vecerniaia Karaganda, adăugând că toate videoclipurile și fotografiile de pe contul TikTok al bărbatului au fost eliminate.
După ce Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei în februarie, oficialii kazahi au lansat mai multe anchete legate de insulte online la adresa Kazahstanului și de exprimarea sprijinului pentru Rusia de către cetățenii acestei națiuni din Asia Centrală.
Biden avertizează Rusia cu privire la afirmațiile privind „bomba murdară”
Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat Rusia pe 25 octombrie că utilizarea unei arme nucleare tactice ar fi o „greșeală incredibil de gravă”, după ce Moscova a afirmat că Ucraina se pregătește să folosească o așa-numită „bombă murdară” pe propriul teritoriu.
Moscova a făcut această afirmație în weekend, provocând o reacție imediată de contestare din partea Statelor Unite și a altor țări care au susținut Ucraina. Ucraina și aliații săi suspectează că Rusia ar fi făcut afirmația pentru a pregăti o diversiune în care ar utiliza o așa-numită bombă murdară, dând apoi vina pe Ucraina pentru atac și folosind atacul pentru ca Moscova să aibă o justificare pentru folosirea armelor nucleare convenționale.
Biden a declarat că Rusia „ar face o greșeală incredibil de gravă dacă ar folosi o armă nucleară tactică”. Pe 25 octombrie, Moscova a acuzat Ucraina că ar pregăti o asemenea operațiune în fața Consiliului de Securitate al ONU. Ambasadorul țării la ONU, Dmitri Polianski, a declarat ulterior că Rusia este „satisfăcută pentru că am sensibilizat opinia publică”.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că se pregătește să trimită inspectori la două situri ucrainene în zilele următoare, ca reacție la cererea Ucrainei de a efectua o inspecție în urma afirmațiilor Rusiei.
Gigantul fast-food KFC și retailerul de modă Inditex își anunță părăsirea definitivă a pieței rusești
Lanțul american de restaurante fast-food KFC își transferă afacerile din Rusia către un operator local, iar retailerul spaniol de modă care deține lanțul Zara își va vinde afacerile din această țară, au anunțat cele două multinaționale pe 25 octombrie.
Sunt cele mai recente companii străine care renunță la afaceri în această țară dintr-un șir de corporații occidentale care părăsesc Rusia de la începutul invaziei neprovocate a acesteia în Ucraina.
Proprietarul KFC, holdingul Yum!Brands, a declarat că a semnat un acord de vânzare a tuturor celor 70 de restaurante KFC pe care le deține în Rusia, a sistemului de operare și a francizei sale către Smart Services Ltd, care este condusă de Konstantin Kotov și Andrey Oskolkov, ceic care dețin franciza. Cumpărătorul va fi responsabil de schimbarea mărcii restaurantelor și de păstrarea angajaților existenți. Cotidianul rusesc de afaceri Kommersant a relatat că fast-food-urile vor începe să funcționeze sub marca rusească de fast-food Rostic's.
Retailerul spaniol de modă Inditex a declarat că își va vinde afacerile din Rusia grupului Daher, despre care Inditex a spus că are interese importante în industria de retail și în cea imobiliară. Vânzarea „va însemna încetarea” definitivă a operațiunilor sale din Rusia, a declarat Inditex, care și-a întrerupt operațiunile din Rusia în urmă cu șapte luni, închizând 502 magazine.
SUA: Democrații liberali retrag scrisoarea în care cer negocieri cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina
Aripa liberală din fracțiunea Partidului Democrat din Camera Reprezentanților a Congresului American și-a retras scrisoarea adresată Casei Albe în care îi cerea președintelui Joe Biden să negocieze direct cu Rusia încetarea războiului din Ucraina.
Reprezentanta așa-numitului „grup progresiv” Pramila Jayapal a explicat că scrisoarea, semnată de 30 de democrați, membri în Camera Reprezentanților, fusese scrisă cu luni în urmă, dar făcută publică pe 24 octombrie, din greșeala unor asistenți.
Jayapal a regretat mai ales faptul că publicarea scrisorii a amplificat declarația liderului minorității republicare din Cameră, Kevin McCarthy, care avertiza că republicanii „nu vor semna un cec în alb Ucrainei”, dacă preiau controlul vreunei camere din Congres după alegerile parțiale din noiembrie.
McCarthy argumenta că americanii, confruntați cu o inflație în creștere și scumpirea vieții, nu vor accepta ca banii publici să fie folosiți fără limite în străinătate.
„Este urgent” ca Uniunea Europeană să ajute la alimentarea Ucrainei cu electricitate
Comisia Europeană a cerut țărilor și companiilor din Uniunea Europeană să doneze mai mulți bani și echipamente pentru a sprijini sectorul energetic din Ucraina, distrus în proporție de peste 30% de atacurile rusești cu rachete și drone kamikaze.
„Este urgent. Este în joc protecția și bunăstarea a mii și zeci de mii de gospodării, persoane vulnerabile, copii și vârstnici înainte de iarna care vine”, a spus Kadri Simons, comisarul european pentru energie.
Vorbind după o întâlnire a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană, organizată în Luxemburg, Simons a spus că atacurile rusești au distrus transformatoare, întrerupătoare și liniile electrice în Ucraina, provocând o criză de aprovizionare.
Escaladarea războiului de propagandă| Rusia acuză Ucraina că va utiliza o „bombă murdară”
Kremlinul susține că Ucraina se pregătește să detoneze o așa-numită „bombă murdară”, ca după aceea să dea vina pe Rusia și să creeze un pretext pentru escaladarea războiului.
Ucraina și țările occidentale au respins această afirmație drept „evident falsă”.
Marți, 25 octombrie, John Hudson, jurnalist la Washington Post, a obținut scrisoarea pe care Rusia a trimis-o Consiliului de Securitate ONU cu privire la presupusele planuri ale Ucrainei de a produce „bombele murdare”.
Teoria rușilor, scrie Hudson pe Twitter, „este total fantezistă”. Presupune că ucrainenii vor fabrica o „bombă murdară” cu ajutorul centralelor lor nucleare, o vor detona, după care vor susține că a fost o armă nucleară tactică rusească. Astfel, susține Moscova în scrisoarea adresată Națiunilor Unite, „vor intimida populația, vor mări exodul de refugiați și vor acuza Federația rusă de terorism nuclear”.
Ce este o bombă murdară?
„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactive, scrie „The Guardian”.
Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.
Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.
Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.
Noul premier britanic promite să rezolve multele probleme ale țării sale
„Înțeleg că trebuie să lucrez la recâștigarea încrederii, după toate cele întâmplate. Tot ce pot să spun e că nu sunt descurajat. Știu înalta funcție pe care am acceptat-o și sper să mă ridic la nivelul așteptărilor”, a spus noul premier al Marii Britanii Rishi Sunak, după ce Regele Charles al III-lea l-a numit oficial șef al guvernului de la Londra și i-a cerut să formeze noul cabinet, relatează Reuters.
Se așteaptă ca Sunak, unul din cei mai bogați membri ai Parlamentului britanic, să reducă masiv cheltuielile pentru a umple un gol estimat la 40 de miliarde de lire sterline (45 de miliarde de dolari) în finanțele publice britanice creat de încetinirea economiei, creșterea costurilor la împrumuturi și un program de sprijin pe șase luni la plata facturilor pentru energie a consumatorilor casnici.
Cu popularitatea partidului său în cădere liberă, Rishi Sunak se va confrunta cu din ce în ce mai multe apeluri pentru alegeri dacă se îndepărtează prea mult de manifestul politic care a adus la putere Partidul Conservator în 2019, când liderul de atunci al acestei formațiuni politice Boris Johnson a promis că va investi puternic în țara sa, notează Reuters.
Economiștii și investitorii au afirmat că desemnarea lui Sunak ca premier va calma piețele, dar au avertizat că el are puține opțiuni într-un moment în care milioane de britanici se luptă cu o criză a costului vieții.
Cine este Rishi Sunak?
- La 42 de ani, Rishi Sunak este cel mai tânăr premier britanic din 1812.
- Primul premier britanic din Asia. Părinții lui au venit în Marea Britanie din Africa de Est și ambii sunt de origine indiană. Rishi Sunak s-a născut în Southampton, Marea Britanie, în 1980, unde tatăl său era medic de familie, iar mama sa conducea o farmacie.
- Al 57-lea prim-ministru al țării (după numărul standard).
- Este unul din cei mai bogați parlamentari/ premieri. Soția lui este Akshata Murthy, fiica miliardarului indian Narayana Murthy. Rishi Sunak a lucrat pentru banca de investiții Goldman Sachs și la două fonduri speculative. „The Sunday Times Rich List” estimează averea cuplului la peste 830 de milioane de euro.
- Cea mai rapidă ascensiune de la parlamentar la funcția de lider de partid/premier: numai șapte ani. Rishi Sunak a fost ales pentru prima dată ca deputat în 2015. În februarie 2020 a fost numit ministru de finanțe în guvernul condus de Boris Johnson.
- A fost arhitectul ajutoarelor financiare în timpul pandemiei de Covid-19, inclusiv al programului „Mănâncă în oraș ca să ajuți” („Eat Out to Help Out”) pentru restaurante.
- A susținut ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), proces care a durat între 2016 și 2021.
(sursă: BBC)
„Voi pune stabilitatea politică și încrederea în centrul agendei acestui guvern, iar asta înseamnă că vor veni decizii grele de luat”, a spus noul premier britanic, după ce a acceptat cererea Regelui Charles de a forma un guvern.
El a promis de asemenea să pună interesul public mai presus de politică, reflectând mânia crescândă a multora din concetățenilor săi în fața crizei aproape permanente care a cuprins Marea Britanie de când votul istoric din 2016 pentru părăsirea Uniunii Europene a declanșat o luptă pentru supraviețuirea acestei țări, mai notează Reuters.
Multimilionar, fost șef al unui fond de investiții și fost ministru de finanțe în guvernarea Boris Johnson, Sunak le-a spus parlamentarilor conservatori pe 24 octombrie că se află în fața unei „crize existențiale” și că trebuie „să se unească, sau să moară”, adăugând că Marea Britanie e pusă în fața unei „profunde provocări economice” și are nevoie de stabilitate și unitate.
În primul său discurs rostit după numirea sa la conducerea guvernului britanic, Rishi Sunak a mai spus între altele că sprijină pe de-a-ntregul Ucraina în războiul declanșat de Rusia.
Marea Britanie, alături de Statele Unite, Uniunea Europeană și mulți alți aliați occidentali, a fost un sprijinitor ferm al Ucrainei după ce trupele ruse au invadat această țară la sfârșitul lui februarie.
Acest sprijin a răcit relațiile cu Kremlinul, care a afirmat pe 25 octombrie că nu vede un motiv să se aștepte la o îmbunătățire a legăturilor cu Londra, curând.
Investigație Bellingcat: Grupul secret de militari ruși din spatele atacurilor cu rachete
Numele a zeci de ingineri militari ruși de rang înalt responsabili de lansarea rachetelor rusești de înaltă precizie Kalibr, R-500 și Kh-101 asupra Ucrainei, care au afectat rețeaua energetică și au făcut sute de victime civile de la începutul războiului, au fost publicate de site-ul Bellingcat.
În urma unei investigații care a durat șase luni, Bellingcat și partenerii săi The Insider și Der Spiegel au reușit să descopere un grup de zeci de ingineri militari, până acum secret, cu o pregătire educațională și profesională în domeniul programării rachetelor.
Investigația integrală AICI
Cine sunt inginerii militari din spatele loviturilor cu rachete
Potrivit site-ului de investigații Bellingcat, pentru aceste lovituri este vinovat un grup, până acum secret, format din ingineri care și-au petrecut întreaga carieră în armata sau marina rusă și ulterior s-au specializat în inginerie militară.
Alții, majoritatea tineri, au fost recrutați din domenii care nu au legătură cu armata, în principal din domenii legate de IT.
Pentru a-i găsi pe cei responsabili, Bellingcat a cercetat dosarele a mii de absolvenți ai academiilor militare rusești, concentrându-se pe cei care aveau ca specializare ingineria rachetelor și programarea.
Investigația Bellingat a dezvăluit că persoanele din grupul până acum secret au avut sediul în două locații, la sediul Ministerului Apărării din Moscova și la sediul Amiralității din Sankt Petersburg, care este îngropat adânc în vastul „Centru principal de calcul al Statului Major General” al Forțelor Armate ruse, adesea abreviat GVC.
Metadatele telefonice arată că interacțiunea dintre aceste persoane și superiorii lor a crescut cu puțin timp înainte de multe dintre loviturile cu rachete de croazieră rusești de mare precizie, care au ucis sute de persoane și au privat milioane de ucraineni de acces la electricitate și încălzire.
Unii au lucrat, de asemenea, la centrul de comandă militară al Rusiei din Damasc în perioada 2016-2021, perioadă în care Rusia a desfășurat rachete de croazieră în Siria. Alții sunt laureați ai diferitelor distincții militare, inclusiv din partea președintelui rus, Vladimir Putin.
Ce nu spun inginerii militari din grupul secret
Bellingcat a abordat fiecare membru identificat al acestui grup secret, cerându-le să confirme sau să infirme constatările jurnaliștilor de investigație și punându-le o serie de întrebări, inclusiv cine selectează țintele și dacă victimele civile sunt rezultatul unei erori de calcul sau țintesc intenționat civilii.
Un ofițer superior, contactat telefonic de un reporter de la The Insider, a închis imediat ce a aflat cu cine vorbește.
Toți ceilalți ingineri militari, cu excepția a doi dintre ei, fie nu au răspuns la apeluri și mesaje text, fie au negat în mod explicit că lucrează pentru forțele armate ale Rusiei sau au negat că știu măcar ce este „Centrul principal de calcul al Statului Major General”, în ciuda faptului că multora dintre ei li s-au arătat fotografii în care sunt văzuți în uniforme militare cu însemnele GVC.
Unul dintre ingineri nu a negat afilierea la acest grup clandestin, dar a indicat că nu poate răspunde în siguranță la întrebările pe care i le-au adresat jurnaliștii și a mulțumit echipei de investigație pentru că l-a avertizat cu privire la publicarea dezvăluirilor privind grupul de ingineri militari.
Un alt inginer militar a oferit, sub rezerva anonimatului, anumite informații contextuale despre modul în care grupul a fost însărcinat cu programarea manuală a traiectoriilor de zbor ale rachetelor de croazieră de înaltă precizie ale Rusiei, precum și câteva fotografii ale comandantului lor, locotenent-colonelul Igor Bagnyuk.
Importanța dezvăluirilor Bellingcat
Investigația a fost condusă de jurnalistul bulgar Christo Grozev, care a jucat un rol-cheie în demascarea FSB, serviciul secret rus care a încercat să îl asasineze pe politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi în 2020.
O investigație Bellingcat a jucat, de asemenea, un rol important în găsirea celor vinovați de doborârea zborului MH17 al companiei civile Malaysia Airlines deasupra regiunii Donețk ocupate de Rusia în 2014, recunoscută ca o crimă de război împotriva civililor pentru care Tribunalul Districtual de la Haga va da o sentință definitivă în noiembrie 2022.
Rusia a adăugat în octombrie 2021 în registrul său de „agenți străini” site-ul de investigații Bellingcat, fiind cel mai mare coșmar al președintelui rus Vladimir Putin.
„Precizia” rachetelor rusești nu e chiar precisă
Rachetele de înaltă precizie au fost adesea folosite împotriva unor ținte civile în Ucraina, cum ar fi atacul asupra orașului Vinița din iulie, la sute de kilometri de linia frontului, care a ucis 28 de persoane, inclusiv o fetiță de patru ani.
La 10 octombrie, Rusia a lovit cu rachete cele mai mari orașe din Ucraina, ucigând cel puțin 20 de persoane și rănind peste 100, potrivit serviciului național de urgență din Ucraina.
Rusia s-a lăudat cu precizia chirurgicală a rachetelor sale de croazieră și a afirmat că atacurile din 10 octombrie au vizat centrele de comandă militare și de securitate ale Ucrainei și rețeaua energetică națională.
Cu toate acestea, dovezile din surse deschise arată că mai multe rachete au lovit ținte civile, avariind clădiri rezidențiale, grădinițe și locuri de joacă.
Articol reluat de la Europa Liberă România.
Planul autorităților pentru reducerea consumului de electricitate
Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat marți, 25 octombrie, mai multe măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică și pentru evitarea întreruperilor de curent pe durata situației de alertă pe piața energetică.
Printre acestea se numără:
- Interzicerea activităților de mining de active cripto, inclusiv importul de echipamente pentru minarea criptovalutei, indiferent de reședința agentului economic importator;
- Recomandă evitarea folosirii ascensoarelor în blocuri de locuit și alte clădiri, în intervalele 07:00-11:00 și 18:00-23:00;
Administratorii clădirilor publice și comerciale
- Să reducă la minim încălzirea încăperilor: cel mult 19° C în timpul orelor de muncă și 15° C în afara orelor de muncă;
- Să reducă iluminatul interior cu cel puțin 30% și să-l deconecteze în încăperile neocupate;
- Să deconecteze havuzurile, vitrinele, iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar (interior și exterior);
- Să suspende scările rulante și escalatoarele în intervalele 07:00-11:00 și 18:00-23:00, cu excepția celor pentru transportarea mărfurilor și greutăților.
Autoritățile publice centrale și locale
- Să ia măsuri relevante pentru reducerea consumului de energie electrică, în special în orele de vârf (07:00-11:00 și 18:00-23:00), dar care să nu afecteze siguranța și sănătatea cetățenilor sau funcționarea serviciilor esențiale;
- Să înlocuiască lămpile incandescente cu becuri de tip LED;
- Să întrerupă iluminatul stradal pe timp de zi în intervalul 07:00-18:00;
- Să semnaleze eventualele încălcări poliției.
Furnizorii și distribuitorii de energie electrică
Să transmită Ministerului infrastructurii și dezvoltării regionale datele cu privire la consumul lunar de energie al instituțiilor publice comparativ cu ultimii 3 ani.
Dispoziția CSE intră în vigoare pe 25 octombrie și este obligatorie.
Încă 12 medicamente vor fi compensate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie completată cu un nou preparat destinat persoanelor cu diabet zaharat de tip II și insuficiență cardiacă, anunță Ministerul Sănătății.
Medicamentul dapagliflozinum va fi compensat în proporție de 50% din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Acesta aparține unei clase noi de preparate care conțin inhibitori specifici, utilizați în tratamentul diabetului zaharat.
De preparat vor beneficia circa 10.000 de pacienți cu boli cronice, pentru compensarea căruia din fondurile de asigurare obligatorie urmează să fie alocate anual 40 de milioane de lei.
Totodată, alte 11 denumiri comune internaționale urmează să fie introduse în lista preparatelor compensate. Este vorba de cinci preparate pentru tratamentul diferitor tipuri de cancer și șase pentru tratamentul unor boli precum schizofrenia, epilepsia, astmul bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă, angina pectorală și hipertensiune arterială.
Cele 11 medicamente vor fi incluse în lista celor compensate după ce Compania Națională de Asigurări în Medicină va negocia cu operatorii economici prețurile de producător.
Autoritățile iraniene au arestat zece persoane care ar lucra ca agenți pentru Israel
Iranul afirmă că a arestat 10 persoane care ar fi lucrat pentru Israel ca „agenți legați de Mossad” în provincia Azerbaidjanul de Vest.
Autoritățile judiciare ale Republicii Islamice au anunțat arestările la 24 octombrie, fără a oferi însă detalii, inclusiv cine sunt persoanele sau ziua în care au fost reținute. Sistemul judiciar iranian a precizat că patru dintre cele 10 persoane au fost acuzate de „corupție pe pământ”, o acuzație care atrage pedeapsa cu moartea.
„Sub îndrumarea directă a ofițerilor de spionaj ai Mossad, [membrii grupului] identificau forțele care cooperau cu departamentele de securitate ale țării și intenționau să facă publice informațiile personale ale acestora prin răpire, amenințare și bătaie”, a precizat sistemul judiciar.
Israelul nu a negat și nici nu a confirmat raportul, ceea ce este în conformitate cu practica sa standard în astfel de chestiuni. În august, Iranul a afirmat că a identificat o rețea de agenți Mossad care operează în țară și că a neutralizat toate elementele operaționale ale acesteia.
Zelenski: Rusia a distrus peste o treime din sectorul energetic al Ucrainei
Rachetele rusești și dronele de fabricație iraniană au distrus mai mult de o treime din sectorul energetic al Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski în cadrul unei conferințe privind reconstrucția Ucrainei la 25 octombrie.
„Rusia distruge totul pentru ca nouă să ne fie mai greu să trecem iarna”, a declarat Zelenski prin legătură video la conferința de la Berlin, la care au participat cancelarul german Olaf Scholz, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și alți politicieni și oficiali de rang înalt. Adresându-se adunării, Von der Leyen a declarat că atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene reprezintă „acte de terorism pur” și a calificat amploarea distrugerilor din Ucraina drept „uluitoare”, Banca Mondială estimând pagubele la 350 de miliarde de euro.
Von der Leyen a declarat că trebuie lansată o platformă de coordonare pentru reconstrucția Ucrainei „cât mai curând, de preferință înainte de sfârșitul anului sau la începutul anului viitor". Scholz a declarat în cadrul conferinței că atacurile Rusiei cu drone sunt un semn al disperării Moscovei.
