Ştiri
Putin susține că ar fi luat partea Chișinăului la negocierile cu Gazprom
Președintele rus Vladimir Putin a spus că atunci când guvernul Moldovei a negociat cu Gazprom contractul livrărilor de gaze, el însuși ar fi luat partea Chișinăului, contrazicându-l pe șeful gigantului energetic, Alexei Miller.
Adresându-se în cadrul unui club de discuții pe teme de relații internaționale, joi, Putin și-a amintit că la negocierile cu reprezentanții guvernului moldovean, ținute în toamna anului 2021, Gazprom a adoptat o poziție pragmatică, de piață – relatează Ria Novosti.
„Partea moldoveană nu a fost de acord cu poziția Gazpromului și a insistat asupra prețurilor preferențiale. Gazprom a insistat. Apoi dl. Alexei Miller (șeful concernului) a venit la mine, mi-a explicat punctul lui de vedere și a declarat că acesta este cel corect. L-am rugat să iasă în întâmpinarea părții moldovene, ținând cont de posibilitățile economice, financiare, ale statului moldovean” – a declarat Putin.
El a mai spus că l-a întrebat pe Alexei Miller „ce sens are” să insiste asupra prețului de piață la gazele livrate moldovenilor, chiar dacă prețul este corect, devreme ce moldovenii nu-și permit să-l plătească. „Nu a fost de acord cu punctul de vedere, dar cred că a ascultat opinia mea” – a mai spus Putin.
În octombrie 2021, Moldova a semnat un nou contract cu Gazprom, care prevede printre altele prețuri diferențiate pentru sezonul rece și cel cald, la gaze, dar și obligația R. Moldova să achite plățile în avans, în mărime de 50%, până la data de 20 a fiecărei luni.
Tot potrivit termenilor contractului, preţul este stabilit în fiecare lună şi depinde de preţurile spot la gaze naturale şi petrol.
Remarcile lui Putin despre negocieri vin la puțin timp după ce vicepremierul moldovean Andrei Spînu declara miercuri că guvernul nu a primit niciun răspuns de la concernul rus Gazprom în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși a încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute acest subiect.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova.
Putin acuză Occidentul că vrea să „domine” lumea
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat țările occidentale că ar nesocoti normele relațiilor internaționale pentru a-și menține dominația și a ține la pământ statele pe care le consideră „civilizații de categoria a doua”.
Vorbind la o conferință de experți în politici internaționale joi, 27 octombrie, Putin a încercat să explice conflictul din Ucraina ca parte a efortului Occidentului de a-și asigura dominația globală.
În discursul către Clubul de Discuții Valdai, un think tank, Putin a mai pretins că Occidentul a ajutat la provocarea conflictului din Ucraina și că vrea să creeze și o criză în jurul Taiwanului ca să-și păstreze hegemonia planetară.
Putin a spus că Vestul nu are ce să ofere lumii, decât „propria dominație”, iar rostul globalizării este „un neocolonialism pentru dominație mondială”, iar Rusia nu face decât să-și apere dreptul la existență în fața acestor uneltiri occidentale.
Alte idei din discursul lui Putin:
- Vestul nu are ce să ofere lumii, decât „propria dominație”; rostul globalizării este „un neocolonialism”, iar Rusia nu face decât să-și apere dreptul la existență în fața acestor uneltiri occidentale.
- Occidentul a folosit „revoluții colorate” și sancțiuni economice împotriva rivalilor pentru că nu-i poate concura în mod cinstit, economic, mai ales Asia. Sancțiunile economice impuse Rusiei deja nu mai provoacă mari dificultăți, efortul de a provoca colapsul economic în Rusia a eșuat.
- Rusia apără „valorile tradiționale”, „nimeni nu poate dicta (Rusiei) cum să se dezvolte și ce societate să construiască”. Marșurile gay și acceptarea oamenilor transgender sunt lucruri pe care Occidentul caută să le impună altor națiuni.
- Rusia nu a considerat niciodată Vestul drept inamic și are multe în comun cu țările vestice, dar va continua să se opună „dictatului” elitelor neoliberale. Unii ruși au vederi pro-vestice, dar când vine vorba de interesul național, rușii sunt uniți.
Rusia: muncitori uzbeci mobilizați cer ajutorul țării lor
Muncitori uzbeci de la o fabrică de procesare a deșeurilor din orașul Oriol, în vestul Rusiei, au cerut ajutorul președintelui țării lor după ce au primit însțiințări de mobilizare de la armata rusă și ordine să se prezinte la un punct de recrutare.
Moscova a început mobilizarea, prima de după al doilea război mondial, luna trecută, pe fondul stagnării campaniei militare din Ucraina. Sute de mii de bărbați au fugit de atunci din Rusia ca să nu fie trimiși pe front.
Citând presa locală, Reuters scrie că autoritățile din Oriol au trimis săptămâna aceasta un nou rând de ordine de mobilizare, inclusiv la 50 de muncitori de la fabrica EcoCity. Acolo, însă, jumătate din muncitori sunt cetățeni uzbeci. Ei au arătat televiziunii locale Istoki pașapoarte uzbece și au făcut apel la președintele Șavkat Mirziioev să-i ajute.
Ambasada Uzbekistanului la Moscova a spus joi că 26 de uzbeci au primit ordine de mobilizare din greșeală și că chestiunea a fost „rezolvată”, cum s-a mai întâmplat și în alte cazuri de uzbeci chemați la recrutare.
Numărul uzbecilor aflați la muncă în Rusia este estimat la peste un milion.
Greșelile numeroase din campania de mobilizare l-au făcut pe președinte rus Vladimir Putin să ceară mai multă atenție autorităților de resort.
Uzbekistanul și-a avertizat la rândul lui cetățenii că mercenariatul se pedepsește penal.
Banca Centrală Europeană anunță o nouă creștere a dobânzii, cu recesiunea la orizont
Banca Centrală Europeană (BCE) a operat joi, 27 octombrie încă o creștere cu 0,75% a ratei dobânzilor ca să controleze inflația, făcând economiștii să se întrebe cât va mai continua cu asemenea creșteri, în condițiile în care recesiunea se întrevede deja la orizont.
Consiliul de guvernatori BCE, cu 25 de membri, anunțase o decizie similară în urmă cu numai o lună, copiind, parcă, măsurile luate peste ocean de Rezervele Federale (banca centrală) din Statele Unite - tot ca să țină în frâu prețurile de consum.
De acum, BCE a mărit rata dobânzii cu 2 puncte procentuale „pline” în numai trei luni. Pentru comparație, în anii 2005-2007 (ultima perioadă de creșteri rapide ale ratei) creșterea cu 2% a durat un an și jumătate.
Acum, dobânda-cheie europeană pentru împrumuturi pe termen scurt băncilor se cifrează la 2%, un nivel văzut ultima oară în martie 2009.
Spectrul recesiunii
O rată mai ridicată a dobânzilor poate ajuta la stăvilirea inflației, mărind costul împrumuturilor, cheltuielilor și investițiilor și făcând să scadă cererea de bunuri. Dar efortul concertat de mărire a dobânzilor (toate băncile centrale fac asta, deodată) aduce cu sine amenințări la adresa creșterii economice și a valorii acțiunilor și obligațiunilor.
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) Kristalina Georgieva a avertizat că a înăspri politicile monetare „prea mult și prea rapid” înseamnă a crea condiții pentru recesiuni prelungite în multe economii. IMF prognozează că creșterea economiei globale va încetini de la 3,2% anul acesta la 2,7% la anul.
Joi, șefa BCE Christine Lagarde a admis riscul recesiunii în zona euro cu 19 țări membre, dar a adăugat că „inflația rămâne prea ridicată” și se va menține așa o vreme, așa că banca va continua cu măririle de dobânzi.
„Treaba noastră este să asigurăm stabilitatea prețurilor”, a spus Lagarde, adăugând că alții trebuie la rândul lor să-și facă datoria, într-o „săgeată” la adresa liderilor europeni care au criticat măsura de joi, ca Emmanuel Macron sau Giorgia Meloni.
Temeri pentru euro
BCE este datoare să vegheze între timp și la cursul monedei europene unice, euro, care s-a devalorizat față de dolar în ultima vreme, deși banca spune că nu ține foarte mult la o anume rată de schimb.
Joi, după decizia BCE, euro a coborât sub paritatea cu dolarul, urcând apoi la loc – dar și așa rămâne la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.
Associated Press scrie că motivele căderii euro sub paritate începând din august au fost: ratele dobânzilor crescute din SUA, care atrag investiții cu prețul în dolari pe scară mai largă și, în plan mai general, perspectivele mai întunecate ale economiei europene. „Bolovanii” pe care îi trage după ea Europa în această perioadă sunt pierderea gazului ieftin rusesc și încetinirea creșterii economice în partenerul ei comercial, China.
Moldova va putea primi gaze prin conductele bulgare
Companiile Energocom și Bulgartransgaz au semnat joi, 27 octombrie, un contract privind transportarea gazelor prin rețelele Bulgariei. Ceremonia a avut loc în prezența președintei Maia Sandu și a omologului său bulgar, Rumen Radev, aflat în vizită oficială la Chișinău.
Potrivit președintelui bulgar, Moldova obține astfel acces la gazele naturale lichefiate din terminalele din Turcia și Grecia și poate face achiziții de la prestatorii din aceste țări, iar Bulgaria va asigura transportul prin conductele sale.
„Prin posibilitățile de transport în revers a gazelor naturale, noi putem livra gaze de la sud la nord, prin Grecia, Turcia și România spre Republica Moldova”, a explicat Rumen Radev.
Președinta Maia Sandu a declarat că acest contract va oferi Moldovei acces la surse alternative de energie și o va ajuta să-și consolideze rezistența energetică.
Vicepremierul Andrei Spînu a precizat ulterior că acest contract deschide noi oportunități pentru a cumpără gaz din zona Mării Mediterane și din zona Mării Caspice.
Cei doi șefi de stat au discutat și despre asigurarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Liderul de la Sofia a spus că Bulgaria este al treilea cel mai mare exportator de energie electrică din UE, iar guvernele celor două țări urmează să discute condițiile și posibilitățile de import a electricității.
Spitale, școli și grădinițe vor reduce consumul de energie datorită unui grant oferit de Comisia Europeană
Mai multe spitale, școli și grădinițe vor beneficia de lucrări de reabilitare energetică, datorită unui grant în valoare de 12,4 milioane de euro oferit de Comisia Europeană.
Parlamentul a ratificat joi, 27 octombrie, acordul de grant cu Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea proiectului ,,Eficiența energetică în Republica Moldova”.
Bugetul total al proiectului constituie 75,5 milioane euro, bani care vin din partea Uniunii Europene, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii Europene pentru Investiții. Proiectul urmează a fi implementat până în anul 2025.
„Proiectul are drept scop implementarea unui program național de reabilitare energetică a clădirilor publice, deținute/administrate atât de autoritățile publice centrale, cât și de cele locale, care au o performanță energetică scăzută, urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei investițiilor în lucrările de consolidare a eficienței energetice”, se arată în comunicatul parlamentului.
Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului se întâlnesc la sediul Misiunii OSCE din stânga Nistrului
Negociatorii-șefi de la Chișinău și Tiraspol, vicepremierul Oleg Serebrian și Vitali Ignatiev, se întrunesc vineri, 28 octombrie, în format 1+1, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol.
Partea transnistreană precizează într-un comunicat că dialogul se va axa pe „un cadru larg” de probleme de actualitate, pe care însă nu le precizează.
Convocarea reuniunii în formatul 1+1 a fost cerută, miercuri, de Chișinău pentru a discuta gestionarea crizei energetice. La discuții au fost invitați și reprezentanți ai instituțiilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și reprezentanții mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri 5+2.
Într-o primă reacție la solicitarea formulată de Chișinău negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că este gata pentru o întâlnire în formatul 1+1, dar pentru a discuta despre „restricțiile ce vizează importul de medicamente, produse și sistemul bancar”, precizând că despre problema energetică, Chișinăul ar trebui să discute direct cu Rusia.
Centrala de la Cuciurgan a redus livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului de după ce Gazprom a exportat cu 30% mai puține gaze naturale în R. Moldova, generând un deficit de curent în R. Moldova. Centrala asigura miercuri, 26 octombrie, 46% din necesarul de energie electrică, după ce Moldovagaz i-a transmis jumătate de milion de metri cubi de gaze din economiile făcute de consumatori.
Jurnalista rusă Ksenia Sobciak a părăsit țara pentru a evita o posibilă arestare (surse)
Agențiile de presă informează că jurnalista și personalitatea TV Ksenia Sobciak a părăsit Rusia pentru a evita o posibilă arestare.
Știrile din presa ruse au citat surse anonime apropiate forțelor de ordine care au declarat că Sobciak a părăsit Rusia în timpul nopții îndreptându-se către Lituania, prin Belarus, cu câteva ore înainte ca anchetatorii să planifice să o rețină pentru acuzații nespecificate.
Conform altor informații publicate în 26 octombrie, poliția a percheziționat casa lui Sobciak din orașul de lux Gorki-8, în apropiere de capitala rusă, ca parte a unei anchete de șantaj lansate împotriva asociatului lui Sobciak, Kirill Suhanov, care a fost reținut cu o zi mai devreme. Suhanov este directorul comercial al holdingului Ostorojno.Media al lui Sobciak.
Sobciak nu este o persoană de interes în cadrul anchetei, susțin oficialii citați de agențiile de știri sub rezerva anonimatului. Sobciak a calificat arestarea lui Suhanov drept „un alt exemplu de presiune împotriva presei” în Rusia.
Sobciak, în vârstă de 40 de ani, fiica fostului primar din Sankt Petersburg, Anatoli Sobciak, mentor politic al președintelui Vladimir Putin, s-a poziționat de ani de zile ca o figură a opoziției. Ksenia Sobciak a candidat împotriva lui Putin în 2018, dar mulți în Rusia au considerat-o ca fiind o persoană apropiată de Putin și de guvernul său.
Deputații ruși au aprobat în primă lectură înăsprirea legii privind „propaganda homosexuală”
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat prima lectură a unei serii de amendamente la controversata lege privind „propaganda homosexuală”, o extindere a legislației despre care activiștii pentru drepturile omului spun că a pus în pericol persoanele LGBT și a dus la creșterea discriminării și a violenței.
Proiectul de lege, susținut de aproximativ 400 de legislatori, a fost aprobat în unanimitate în prima din cele trei lecturi la 27 octombrie.
Amendamentele la legea din 2013, dacă vor fi aprobate conform așteptărilor, interzic în totalitate „propaganda relațiilor sexuale netradiționale” și autorizează blocarea resurselor de internet care abordează subiecte LGBT și interzicerea filmelor pe care guvernul le interpretează ca conținând o astfel de propagandă.
Conform proiectului de lege, informațiile despre „stilurile de viață netradiționale” sau „respingerea valorilor familiei” ar fi asimilate, din punct de vedere juridic, cu pornografia, promovarea violenței sau încurajarea dușmăniei rasiale, etnice sau religioase.
Autoritățile ruse au declarat că legea privind „propaganda homosexuală” și amendamentele sunt necesare pentru a ajuta la apărarea moralității în fața a ceea ce ele susțin că sunt valorile liberale promovate de Occident. Activiștii pentru drepturile omului spun că legislația este folosită pentru a intimida comunitatea LGBT din Rusia.
Homosexualitatea a fost o infracțiune penală în Rusia până în 1993 și a fost considerată o boală psihică până în 1999. În 2020, Rusia a adoptat o nouă constituție care a inclus o formulare care definește căsătoria doar ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Oficial rus: Sateliții comerciali occidentali ar putea deveni ținte „legitime”
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe a avertizat că sateliții comerciali occidentali ar putea deveni ținte legitime pentru Rusia dacă sunt utilizați în războiul din Ucraina.
Konstantin Voronțov, director adjunct al departamentului pentru neproliferare și control al armelor din cadrul Ministerului rus de Externe, a declarat la 26 octombrie la Națiunile Unite că utilizarea sateliților occidentali pentru a ajuta efortul de război ucrainean este „o tendință extrem de periculoasă”.
„Infrastructura cvasi-civilă poate fi o țintă legitimă pentru o lovitură punitivă”, a declarat Voronțov în fața primului comitet al Națiunilor Unite, adăugând că utilizarea de către Occident a unor astfel de sateliți pentru a sprijini Ucraina este „provocatoare”.
„Vorbim despre implicarea unor componente ale infrastructurii spațiale civile, inclusiv comerciale, de către Statele Unite și aliații lor în conflicte armate”, a declarat Voronțov în fața Comitetului, fără a numi vreo firmă de sateliți anume.
Directorul general Tesla și SpaceX, Elon Musk, a declarat la începutul acestei luni că firma sa de rachete SpaceX va continua să finanțeze serviciul său de internet Starlink în Ucraina.
Musk a activat Starlink, o rețea de peste 2000 de sateliți care orbitează în jurul Pământului și mii de terminale la sol, la sfârșitul lunii februarie, după ce serviciile de internet au fost întrerupte din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Prima Comisie a ONU este una dintre cele șase comisii principale din cadrul Adunării Generale a ONU și se ocupă de dezarmare și de probleme de securitate internațională. Prima Comisie se reunește în fiecare an în luna octombrie pentru o sesiune de 4-5 săptămâni.
Rusia are o capacitate spațială ofensivă semnificativă - la fel ca Statele Unite și China. Anul trecut, Rusia a lansat o rachetă antisatelit pentru a distruge unul dintre propriii sateliți dezafectați.
Autoritățile iraniene împiedică înmormântarea unui jurnalist iranian RFE/RL
Agenții de securitate iranieni au răpit trupul neînsuflețit al jurnalistului Reza Haghighatnejad de la Radio Europa Liberă/Radio Liberty, împiedicând astfel înmormântarea lui.
Reza Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a fost bolnav de cancer și a murit pe 17 octombrie la Spitalul Charite din Berlin. Trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, surse au declarat pentru Radio Farda de la RFE/RL, unde Haghighatnejad lucra din 2019, că agenți ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au interceptat cadavrul și l-au ascuns.
Rudele și prietenii au declarat pentru Radio Farda că au fost emise permisele necesare pentru a îngropa trupul în Șiraz, orașul său natal. Radio Farda a obținut, de asemenea, informații care indică faptul că familia lui Haghighatnejad este presată de guvern să accepte o înmormântare într-un alt cimitir din afara orașului său natal.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a declarat că manipularea de către regimul iranian a familiei lui Haghighatnejad este „rușinoasă și dezgustătoare” și că rudele jurnalistului merită să li se permită să îl înmormânteze fără hărțuirea regimului. Autoritățile iraniene nu au făcut niciun comentariu.
Haghighatnejad a părăsit Iranul pe fondul creșterii presiunii asupra jurnaliștilor și nu s-a putut întoarce în Iran din cauza activităților sale jurnalistice. Haghighatnejad a lucrat ca editor la Radio Farda din 2019 până la moartea sa.
Constructorul auto american Ford și-a finalizat ieșirea din Rusia
Constructorul auto american Ford și-a finalizat retragerea de pe piața rusă prin vânzarea participației sale de 49% din societatea mixtă Sollers Ford, cu sediul în Rusia.
Ford a declarat pe 26 octombrie că a finalizat acordul de vânzare a participației sale la Sollers Ford pentru un preț „nominal” nedezvăluit. Ford și-a asigurat o opțiune de răscumpărare a acțiunilor într-o perioadă de cinci ani „în cazul în care situația globală” se va schimba în următoarea perioadă, precizează compania.
Societatea mixtă cu compania rusă Sollers a fost înființată în 2011. Ford și-a suspendat operațiunile comerciale în Rusia în luna martie, invocând preocupări profunde legate de invazia Moscovei în Ucraina.
O serie de producători auto străini și-au întrerupt operațiunile din Rusia ori au părăsit cu totul această țară. Anterior, la 26 octombrie, producătorul german de automobile de lux Mercedes-Benz a declarat că va ieși din Rusia prin vânzarea de acțiuni la filialele sale industriale și de servicii financiare către un investitor local.
Partidul lui Ion Ceban ar fi susținut de Moscova, potrivit Trezoreriei SUA
Mișcarea Alternativa Națională, lansată de primarul Chișinăului Ion Ceban, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus, se arată în comunicatul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, care a anunțat miercuri, 26 octombrie, mai multe sancțiuni împotriva unor persoane și entități care au acționat în R. Moldova în interesul Moscovei.
Ceban a calificat aceste informații ca fiind neadevărate.
Potrivit autorităților americane, după eșecurile de a influența alegerile din R. Moldova din 2020 și 2021 și recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită pro-rusă din Moldova, Kremlinul ar fi continuat să încerce să readucă un guvern pro-rus la putere. Astfel, echipa condusă de Igor Gudilin, tehnolog politic rus și fost ofițer FSB, care a fost în R. Moldova pentru a-l consilia în alegeri pe fostul președinte Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, „a oferit sprijin pentru un grup politic de opoziție – Mișcarea Alternativa Națională”.
Comentând sancțiunile impuse de SUA, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că acesta este abia începutul. Șefa guvernului a sugerat, printre altele, că primarul Ion Ceban ar fi beneficiat de ajutor financiar ilegal în timpul campaniilor electorale. În replică, Ceban a acuzat guvernarea de „informații mincinoase și calomnioase” în adresa sa și spus că va ataca în judecată „guvernarea și presa care distribuie mesaje false”.
Mișcarea Alternativa Națională este un partid politic lansat de primarul Chișinăului Ion Ceban, ales în fruntea capitalei pe listele socialiștilor. În august 2022, când și-a anunțat partidul, Ion Ceban spunea că această formațiune susține inclusiv integrarea europeană a Republicii Moldova, neutralitatea și că este în opoziție cu actuala guvernare.
Atunci, unii analiști politici de la Chișinău spuneau că mișcarea lui Ion Ceban ar fi o alternativă pentru Partidul Socialiștilor și nu excludeau că Ceban are sprijinul Kremlinului în acest demers, „având în vedere că Moscova susține orice mișcare filo-rusă din Moldova care are șanse de succes”.
Kazahstan | Circa 200.000 de străini au cerut numere de identificare individuală în ultima lună
Aproximativ 200.000 de străini au solicitat numere de identificare individuală (IIN) în Kazahstan pentru a putea lucra și avea conturi bancare în această națiune din Asia Centrală.
Cetățenii ruși au migrat în masă în Kazahstanul vecin, după ce Moscova a anunțat în septembrie o mobilizare parțială pentru războiul din Ucraina. Ministrul adjunct kazah al dezvoltării digitale Aset Turisov, care a oferit informația jurnaliștilor pe 26 octombrie, nu a precizat câți dintre solicitanți erau cetățeni ruși, dar oficialii kazahi afirmaseră anterior că aproape 300 000 de cetățeni ruși au intrat în Kazahstan din 21 septembrie, iar jumătate dintre ei au rămas în țară.
La 26 octombrie, Ministerul kazah al Protecției Sociale din Kazahstan a declarat că, din 21 septembrie, pe lângă cetățenii ruși care au solicitat rezidență permanentă, aproape 600 de cetățeni ruși de origine kazahă au profitat de legea kazahă privind relocarea etnicilor kazahi din străinătate și au primit statutul de rezident și drepturi de muncă în țară.
Sute de mii de cetățeni ruși au părăsit țara, refugiindu-se, în principal, în Kazahstan, Georgia, Mongolia și Turcia, de la începutul mobilizării parțiale pentru războiul din Ucraina.
Noi atacuri ale armatei ruse la Kiev și Zaporojie
Forțele ruse au lansat noi lovituri asupra unor obiective din Kiev și orașul Zaporojie, au declarat militari și oficiali la 27 octombrie, în timp ce forțele ucrainene au respins atacurile din apropierea a două orașe din regiunea estică Donbas.
Guvernatorul regional al Kievului, Oleksi Kuleba, a scris pe Telegram că lucrătorii de salvare se află la locul loviturii din capitală, fără a spune unde anume.
„Rușii terorizează noaptea regiunea Kievului. Mai multe lovituri într-o zonă. Salvatorii și toate serviciile de urgență se află la fața locului. Eliminarea incendiului și a consecințelor impactului este în curs de desfășurare", a scris Kuleba pe Telegram.
În Zaporojie, rușii au folosit rachete Smerci pentru a lovi orașul în timpul nopții, a scris pe Telegram șeful administrației militare regionale, Oleksandr Staruh. „În timpul nopții, inamicul a atacat periferia centrului regional. Potrivit informațiilor preliminare, este vorba de trei proiectile ale sistemelor de rachete cu lansare multiplă Smerci. Nu s-au înregistrat victime”, a scris el.
În estul regiunii Donbas, trupele ucrainene rezistă atacurilor din apropierea orașelor Avdiivka și Bahmut, unde au avut loc lupte crâncene, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în seara de 26 octombrie. Zelenski i-a acuzat pe comandanții ruși de „nebunie” în eforturile lor de a captura orașele sacrificându-și oamenii.
Incendiu la Spitalul de Psihiatrie
Pompierii au reușit să lichideze incendiul izbucnit în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie din orașul Codru, după ce, potrivit oamenilor legii, mai mulți pacienți s-au baricadat la etajul doi al instituției și ar fi dat foc la saltele și mobilier.
Oficiul Avocatului Poporului anunță că s-a sesizat și va verifica situația creată la Spitalul Clinic de Psihiatrie, în care ar fi fost implicați 62 de pacienți din secția celor cu boli mintale.
Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 04:15. Șapte echipe de pompieri au intervenit. Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au stabilit că arderea s-a produs într-o încăpere de la etajul 2 al clădirii spitalului. Incendiul a fost lichidat la ora 08:18.
Victime nu au fost înregistrate. Acum oamenii legii stabilesc cauzele și circumstanțele producerii incendiului.
Solicitată de Europa Liberă, administrația Spitalului de Psihiatrie s-a abținut de la comentarii „pentru a nu prejudicia ancheta”.
Autoritățile kârgâze au blocat accesul la pagina de internet a RFE/RL
Guvernul din Kârgâzstan a suspendat accesul la site-ul web al serviciului kârgâz al Radio Europa Liberă/Radio Liberty, cunoscut pe plan local sub numele de Radio Azattyk, după ce RFE/RL a refuzat să retragă o înregistrare video a unuia dintre programele sale de știri care relata despre confruntările de la granița cu Tadjikistanul.
Ministerul kârgâz al Informațiilor a precizat într-o declarație din 26 octombrie că pagina Radio Azattyk va fi blocată timp de două luni. Ministerul a afirmat că măsura este o reacție la „materiale neclare” care „contravin intereselor naționale ale Republicii Kârgâzstan”, susținând că informațiile despre ciocnirile de la graniță din septembrie ar fi fost „inexacte”.
La începutul acestei săptămâni, ministerul a trimis o scrisoare către RFE/RL, în care a declarat că monitorizarea articolelor din serviciul său în limba kârgâză „a dezvăluit că acesta [videoclipul] a fost părtinitor în acoperirea evenimentelor de la granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan, adoptând în mod predominant poziția părții tadjice”. În replică, președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a declarat că radiodifuzorul „își ia în serios angajamentul de a realiza reportaje echilibrate” și că, după o analiză a conținutului în cauză, „nu s-a constatat nicio încălcare a standardelor noastre”. „Vom face apel la această decizie”, a adăugat el.
Atentat într-o moschee din Iran, soldat cu cel puțin 15 morți
Bărbați înarmați au atacat la 26 octombrie un important loc sfânt șiit din orașul iranian Șiraz, ucigând cel puțin 15 persoane și rănind alte zeci, a anunțat agenția de presă de stat IRNA.
Atacul a avut loc în timp ce forțele de securitate se confruntă în alte părți ale țării cu protestatarii care au marcat 40 de zile de la moartea lui Mahsa Amini, o tânără de 22 de ani care a murit în custodia poliției după ce a fost reținută pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător hijabul islamic.
Atacatorii au tras în pelerini și în personalul de la intrarea în moscheea Șah Ceragh, au declarat martorii citați de IRNA. IRNA i-a descris pe atacatori ca fiind „teroriști takfiri”, o etichetă folosită de oficialii din Iranul majoritar musulman șiit pentru a descrie grupările islamiste sunnite fundamentaliste. Doi dintre cei trei atacatori au fost arestați, potrivit rapoartelor de presă, dar șeful poliției locale a declarat ulterior că un singur atacator a comis atacul și a fost capturat.
Ministrul de interne Ahmad Vahidi a declarat că au fost rănite multe persoane și că bilanțul victimelor ar putea crește în continuare. El a acuzat protestele care mătură Iranul că au pregătit terenul pentru astfel de „atacuri teroriste”.
Trupele ucrainene rezistă în estul Ucrainei
Trupele ucrainene rezistă în fața atacurilor din apropierea a două orașe din estul regiunii Donbas, a anunțat la 26 octombrie președintele Volodimir Zelenski.El a precizat că linia frontului nu s-a schimbat semnificativ.
Zelenski spune că luptele cele mai violente au loc în apropiere de Avdiivka și Bahmut. El a spus că acesta este locul unde „nebunia” comandamentului rus este cea mai evidentă. „Zi după zi, de luni de zile, ei își duc oamenii la moarte acolo", a spus el în discursul său video nocturn.
Condiții inumane | Ucrainenii blocați în Bahmut, regiunea Donețk, se pregătesc de iarnă
Forțele ruse au încercat în repetate rânduri să cucerească Bahmut, care se află pe un important drum către orașele Sloviansk și Kramatorsk, aflate sub controlul ucrainenilor. Serviciile secrete britanice au declarat că Moscova ar putea considera capturarea Bahmut ca o condiție prealabilă pentru a avansa spre aceste orașe.
Între timp, Rusia a repetat afirmația nefondată potrivit căreia Ucraina intenționează să detoneze o bombă murdară. De data aceasta, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a făcut acuzația, într-o intervenție transmisă de televiziunea rusă. Putin a spus că Ucraina intenționează „să folosească o așa-numită bombă murdară ca o provocare”. Este pentru prima dată când Putin face această afirmație nefondată. Președintele rus a lansat această acuzație în timp ce monitoriza exercițiile forțelor nucleare strategice ale Rusiei.
SUA anunță sancțiuni împotriva lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor
Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei) a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Într-un anunț făcut la Chișinău pe 26 octombrie, ambasadorul Statelor Unite, Kent D. Logsdon, a spus că sancțiunile intră în vigoare imediat. În afară de fostul lider al Partidului Democrat și de liderul Partidului Șor, care au fugit din Republica Moldova în 2019, mai sunt vizate alte șapte persoane și 12 entități, inclusiv soția lui Ilan Șor, Sara, Partidul Șor și alți cetățeni ruși.
Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a scris pe Facebook că decizia Statelor Unite confirmă că Plahotniuc „a capturat și corupt instituțiile judiciare și ale statului de drept din Republica Moldova”, iar Șor „este complice la acțiunile de subminare a statului de drept, în beneficiul Federației Ruse” și că „întreprinde acțiuni de destabilizare a situației politice din Republica Moldova” împreună cu „alți oligarhi corupți și cu implicarea unor entități străine”.
Sancțiunile înseamnă că orice active pe care le-ar deține în Statele Unite Plahotniuc și Șor sau alte persoane în numele lor sunt înghețate și trebuie raportate Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane.
De asemenea, cei doi oligarhi și celelalte persoane supuse sancțiunilor nu vor fi eligibile pentru a intra în Statele Unite ca emigranți sau non-emigranți. Lui Plahotniuc i s-au impus deja restricții de călătorie similare din 2020.
În reacția sa, președinta Sandu a mai spus că speră că măsurile guvernului american „vor servi drept exemplu pentru justiția din Republica Moldova”, acuzată de ea că a „sabotat și a tergiversat (...) tragerea la răspundere pentru corupție și recuperarea banilor de la Plahotniuc, Șor și ceilalți corupți”. Șefa statului a spus că la „sancționarea corupților” de către Statele Unite au contribuit ministrul moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco, și alți oficiali, dar și organizații ale societății civile și jurnaliști de investigație.
Sancțiunile survin într-un moment în care puterea de la Chișinău se confruntă cu proteste non-stop ale Partidului Șor, despre care spune că ar urmări destabilizarea situației din R. Moldova, în contextul agresiunii rusești contra Ucrainei.
Ambasadorul rus la Londra asigură că Moscova nu va recurge la arme nucleare
Rusia nu va folosi arme nucleare în războiul din Ucraina, a asigurat ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, într-un interviu pentru CNN.
Jurnalista Christiane Amanpour a postat pe Twitter un fragment din din discuția cu ambasadorul Kelin, programată în cursul serii.
Kelin a făcut comentariile în ziua în care Rusia desfășoară exerciții militare de antrenament nuclear, a mai scris Amanpour.
Tot miercuri, ministrul ucrainean al Apărării Oleksi Reznikov a declarat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin va recurge la arme nucleare.
Putin a avertizat în mod repetat că Rusia are dreptul de a se apăra folosind orice arme din arsenalul său, care include și cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Eșecurile Rusiei în războiul din Ucraina au sporit îngrijorările Occidentului că Putin ar putea folosi arme nucleare tactice.
„Părerea mea este că Putin nu va folosi arme nucleare”, a spus Reznikov într-un briefing de presă.
Termoelectrica va primi păcură de la stat
Întreprinderea Termoelectrica va recepționa din rezervele de stat 8.000 de tone de păcură, potrivit unei decizii aprobate miercuri, 26 octombrie, de cabinetul de miniștri.
Combustibilul este oferit cu titlu de deblocare, ceea ce înseamnă că furnizorul de agent termic și curent din capitală nu va trebui să-l restituie.
Suma prevăzută în bugetul de stat pentru anul viitor pentru achiziționarea unei cantități similare de păcură este de 169,3 milioane de lei.
„Măsura se impune în contextul limitării volumului de gaze naturale prevăzute pentru luna octombrie, livrate Republicii Moldova de către Federația Rusă, prin intermediul Gazprom”, argumentează autoritățile.
Din 11 octombrie, CET-1 al Termoelectrica a trecut la producerea energiei electrice în bază de păcură.
Gazprom nu a răspuns dacă va livra Moldovei gaze în noiembrie
Autoritățile de la Chișinău nu au primit niciun răspuns de la concernul rus Gazprom în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși au încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute acest subiect, a anunțat ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, vicepremierul Andrei Spînu.
El a precizat că, până la această oră, R. Moldova are stocate în depozitele din România și din Ucraina 90 de milioane de metri cubi de gaze naturale, iar în fiecare zi se fac achiziții noi.
Potrivit ministrului, deficitul actual de energie electrică în R. Moldova este de 7%, care este acoperit în baza contractului de avarie dintre Moldelectrica și Transelectrica din România.
Centrala de la Cuciurgan asigură miercuri, 26 octombrie, 46% din necesarul de energie electrică, după ce Moldovagaz i-a transmis jumătate de milion de metri cubi de gaze din economiile făcute de consumatori.
„Alte 35% din necesarul de energie electrică vin din contractele comerciale cu România. A fost semnat contractul cu OMV Petrol privind achiziționarea a 50 MW. Alte 10% vin din producere locală, în mod special de la sistemul centralizat de încălzire din Chișinău, Termoelectrica, și de la CET Nord”, a precizat Spînu.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova, iar autoritățile transnistrene au decis să limiteze consumul întreprinderilor mari, inclusiv al Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. Drept urmare, centrala a micșorat pachetul de curent furnizat malului drept, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică.
Andrei Spînu: Nu excludem că vom deconecta oraşe sau sate în totalitate
Deficitul de energie electrică este atât de mare încât există riscul deconectării totale a unor localități, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică, în anumite ore, pentru a reduce consumul”, a spus ministrul.
Măsura ar putea fi aplicată în cazul în care planul guvernului privind reducerea consumului de energie electrică, aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) pe 25 octombrie, n-ar fi suficient pentru reducerea consumului de curent.
Andrei Spînu a comentat și comportamentul Gazpromului în raport cu Moldovagaz, pe care-l vede nu „tocmai prietenesc”, spunând că Gazprom nu este un partener de încredere.
„Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligaţiile, ei au redus volumele pentru ţara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeaşi cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantităţile convenite”, a precizat ministrul.
Vicepremierul moldovean a mai spus că acum au loc discuții cu autoritățile de la București pentru a acoperi deficitul de energie din R. Moldova.
„Pe scurt, cred că Moldova are o şansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom şi, iarăşi, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o şansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât şi capacităţi mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generaţiile viitoare din ţara noastră”, a afirmat Andrei Spînu.
Noi atacuri rusești în Ucraina, unde au fost trimise sisteme anti-aeriene americane
Rusia continuă să bombardeze ținte în toată Ucraina, ucigând civili și provocând distrugeri, în timp ce forțele ucrainene se pregătesc de luptă în regiunea strategică Herson, au spus oficialități ucrainene și din cadrul armatei.
Pe 26 octombrie, Kievul a reiterat solicitarea pentru crearea unei rețele de apărare anti-aeriană care să respingă atacurile rusești cu rachete și drone.
Este nevoie urgentă de livrarea imediată a unui număr suficient de sisteme antiaeriene care să respingă „teroarea racehetelor rusești”, a spus miercuri Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, după convorbirile avute la Kiev cu consilierii pe probleme de securitate națională din Statele Unite, Marea Britanie și Franța.
Pe 25 octombrie, șeful corporației aerospațiale și de apărare Raytheon Technologies a declarat la televiziunea CNBC că Washingtonul a livrat deja Ucrainei primele două sisteme de apărare anti-rachetă cu rază medie de acțiune de tip NASAMS.
