Ştiri
Comisar european: Activele rusești înghețate valorează 17 miliarde de euro
Uniunea Europeană a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, într-un interviu publicat pe 29 octombrie.
Cifra a crescut față de cele aproximativ 13,8 miliarde de euro „de la oligarhi și alte entități” pe care anunța Didier Reynders că le-a înghețat, în principal în cinci țări.
„Până în prezent, au fost blocate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în șapte state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania", a declarat el pentru grupul de ziare Funke media.
UE a adoptat opt pachete de sancțiuni de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni. Oficialii ucraineni au cerut ca activele să fie folosite pentru ca ucrainenii să-și reconstruiască țara după război.
„Dacă este vorba de bani murdari confiscați de UE, este posibil să fie transferați către un fond de compensare pentru Ucraina", a declarat Reynders în interviu. „Această sumă este departe de a fi suficientă pentru a finanța reconstrucția”, a adăugat el.
Separat, Reynders a declarat pentru ziarul Hamburger Abendblatt că anul acesta ar putea avea loc primele procese pentru crime de război legate de războiul din Ucraina. „Dacă procurorii vor să înceapă la cel mai înalt nivel, lăsați-i să o facă”, a spus el. Reynders a declarat că este „destul de sigur” că primele procese pentru crime de război ale suspecților ruși vor începe anul acesta la Curtea Penală Internațională.
Socialiștii desfășoară proteste antiguvernamentale în localități din Moldova
Acțiuni de protest organizate astăzi în circa 20 de centre raionale au desfășurat în această sâmbătă membrii și simpatizanții PSRM. Aceștia au cerut demisia guvernării și au cerut încetarea „presiunilor asupra autorităților publice locale și a persoanelor incomode.”
Acțiunile de protest vor continua și duminică, a anunțat formațiunea politică.
Protestatarii, care în unele localități au fost puțini la număr, au purtat pancarte pe care erau inscripționate lozinci: „Jos Maia Sandu”, „PAS sinonim cu sărăcia”, „Jos prețurile”, „Opriți haosul”, „Stop genocidului” ș.a.
La protestele organizate, socialiștii au condamnat ceea ce ei au numit presiuni exercitate de actuala conducere a țării asupra aleșilor locali și asupra celor care „au o atitudine critică față de politicile antisociale și antistatale ale guvernării.”
În orașul Bălți, socialiștii au protestat în preajma monumentului „Tancul” din centrul localității, unde vorbitorii, printre care s-au numărat, deputați și fruntași ai PSRM, au declarat că „guvernarea a adus țara la sapă de lemn.”
Parlamentarul socialist Alexandr Nesterovski a acuzat că „Moldova este o țară capturată de dictatori care nu se gândesc la popor și fac totul ca să o lichideze.”
Nici Președinția, nici partidul de guvernare PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile și acțiunile de protest ale socialiștilor.
Recent, opt partide de opoziție parlamentare și extraparlamentare au prezentat la Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei o adresare în care semnalează abuzuri ale ale guvernării PAS în raport cu unii aleși locali.
SUA sancționează fundația iraniană care a oferit o recompensă pentru uciderea lui Rushdie
Statele Unite au impus sancțiuni financiare unei fundații iraniene pe care au acuzat-o că a oferit o recompensă de mai multe milioane de dolari pentru uciderea romancierului Salman Rushdie.
Biroul de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a anunțat la 28 octombrie adoptarea sancțiunilor împotriva Fundației 15 Khordad, cu sediul în Iran.
OFAC a acuzat fundația că a oferit o recompensă de mai multe milioane de dolari pentru uciderea lui Rushdie, important scriitor american de origine indiană și britanică, grav rănit într-un atac cu cuțitul pe 12 august în vestul statului New York. Departamentul a declarat într-un comunicat de presă că Fundația 15 Khordad a promis milioane de dolari oricui este dispus să-l execute pe Rushdie.
Departamentul a precizat că fundația este controlată de ayatollahul Ruhollah Homeini, care a pronunțat fatwa (sentința) de condamnare la moarte în 1989.
Procurorii spun că bărbatul arestat în cazul atacului, Hadi Matar, l-a înjunghiat pe Rushdie de mai multe ori după ce s-a urcat pe scenă la eveniment. Matar, care se află în arest preventiv de la atac, a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de crimă de gradul doi și de agresiune. Mater l-a lăudat pe Homeini într-un interviu acordat unui ziar după arestarea sa. De asemenea, el a vorbit despre aversiunea sa față de Rushdie, autorul romanului Versetele satanice, carte pe care unii musulmani o consideră o blasfemie.
Cel mai bătrân prizonier de la Guantanamo Bay a fost eliberat
Un pakistanez despre care se știe că era cel mai în vârstă deținut din închisoarea americană de la Guantanamo Bay din Cuba a fost eliberat și a ajuns în țara sa natală pe 29 octombrie, a anunțat Ministerul pakistanez de Externe.
Omul de afaceri Saif Ullah Paracha a fost reținut în 2003 în Thailanda și acuzat de finanțarea rețelei teroriste Al-Qaida. Paracha , în vârstă de 75 de ani, nu a fost niciodată acuzat în mod oficial. El și-a susținut nevinovăția.
„Ministerul de Externe a finalizat un amplu proces inter-agenții pentru a facilita repatrierea domnului Paracha”, a declarat Ministerul pakistanez de Externe într-o declarație din 29 octombrie. Sosirea lui Paracha are loc după ce președintele american Joe Biden a aprobat anul trecut eliberarea sa, alături de cea a unui alt cetățean pakistanez, Abdul Rabbani, și a lui Uthman Abdul al-Rahim Uthman, originar din Yemen.
Biden este presat de opinia publică să elibereze prizonierii neinculpați de la Guantanamo și să avanseze cu procesele celor acuzați de legături directe cu Al-Qaida. Printre cei aproximativ 40 de deținuți rămași se numără mai mulți bărbați care ar fi avut un rol direct în atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite și în alte atacuri Al-Qaeda.
Comandantul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran către protestatari: „Azi e ultima zi a revoltelor"
Comandantul puternicului Corp al Gardienilor Revoluției Islamice din Iran, Hossein Salami, i-a avertizat pe protestatari că 29 octombrie va fi ultima lor zi în care vor ieși în stradă. „Nu mai ieșiți în stradă! Astăzi este ultima zi a revoltelor”, a declarat Salami, citat de presa de stat.
Iranul a fost cuprins de proteste declanșate de moartea unei tinere de 22 de ani, Mahsa Amini, după ce a fost arestată de poliția moralității din Teheran. De la moartea lui Amini, pe 16 septembrie, mii de oameni au manifestat în întreaga țară împotriva conducerii clericale.
La 29 octombrie s-a spus că au fost organizate proteste în mai multe universități din țară, unde studenții au scandat „Moarte dictatorului” și „Femeie, viață, libertate”. Iranul a dat vina pe dușmanii săi de peste hotare care și-ar fi infiltrat agenții în Iran pentru a provoca aceste tulburări.
Organizațiile internaționale, îngrijorate de reprimarea sângeroasă a protestelor
Avertismentul IRGC din 29 octombrie a venit în momentul în care Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la relatările despre comportamentul brutal al poliției și gardienilor revoluției care a dus la moartea unora dintre participanții la protestele împotriva regimului din Iran. „Condamnăm toate incidentele care s-au soldat cu moartea sau rănirea gravă a protestatarilor și reiterăm că forțele de securitate trebuie să evite orice utilizare inutilă sau disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, la New York, la 28 octombrie.
Într-o declarație separată, șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la „creșterea numărului de decese și răniri” ale protestatarilor din Iran. Grupurile pentru drepturile omului afirmă că cel puțin 253 de persoane au fost ucise și mii de persoane au fost arestate în întreaga țară.
Kosovo anunță un compromis pentru eliberarea în etape a plăcuțelor de înmatriculare
Guvernul din Kosovo a prezentat un plan de punere în aplicare a unei noi reguli de înregistrare a plăcuțelor de înmatriculare în mai multe etape, după ce s-a confruntat cu presiuni din partea minorității sârbe din nordul Kosovo și a aliaților săi, inclusiv a Statelor Unite, cu privire la planul său de a aplica noua regulă începând de săptămâna viitoare.
Prim-ministrul Albin Kurti a anunțat planul de compromis la 28 octombrie, la o zi după ce minoritatea sârbă a amenințat că va bloca din nou drumurile, dacă autoritățile de la Pristina nu vor fi de acord să amâne punerea în aplicare a regulii care impune reînmatricularea mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare emise anterior de Serbia.
Guvernul a declarat că decizia de a emite noi plăcuțe de înmatriculare în etape arată hotărârea sa de a aplica regula și, în același timp, le oferă o șansă celor interesați să se integreze. Întrebat dacă decizia înseamnă o amânare a termenului inițial de 31 octombrie pentru reînmatricularea permiselor, Kurti a declarat că Kosovo nu a amânat implementarea, ci „am extins-o și am organizat-o”.
Etapele de aplicare vor începe la 1 noiembrie și vor culmina la 21 aprilie, când toate plăcuțele de înmatriculare care nu sunt emise de Republica Kosovo vor fi retrase, a spus Kurti.
Întreruperi de energie electrică „fără precedent” în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că aproximativ 4 milioane de persoane din întreaga Ucraină au fost afectate de restricțiile de energie electrică pe care companiile energetice ucrainene au fost nevoite să le impună din cauza deteriorării infrastructurii cauzate de campania de bombardamente a Rusiei.
Voluntarii fac sobe pentru cei afectați de bombardamentele rusești din Ucraina
Zelenski a mai spus în discursul său din seara zilei de 28 octombrie că zonele afectate includ Kievul și Harkovul și regiunile din jurul celor două mari orașe. Autoritățile de la Kiev au declarat că reducerile vor trebui să fie intensificate până la niveluri „fără precedent”.
Serviciul de presă al companiei naționale de energie Ukrenerho, a afirmat într-o declarație că „întreruperile de urgență” de patru sau mai multe ore pe zi au fost reluate în regiunea Kievului. Măsurile sunt necesare pentru a stabiliza rețeaua electrică, deoarece inamicul continuă să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei, a declarat Oleksi Kuleba, guvernatorul regiunii capitalei.
Ucraina și aliații săi au declarat că multe dintre lovituri au fost efectuate de drone furnizate de Iran. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut Iranului să înceteze să mai trimită aceste arme către Rusia în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său iranian la 28 octombrie.
Întâlnire dintre președinta R. Moldova, Maia Sandu, și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a primit-o, pe 28 octombrie, la Palatul Prezidențial din Chișinău, pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, care, împreună cu Alteța Sa Regală, Principele Radu, efectuează o vizită la Chișinău. La întâlnirea de la Palatul Prezidențial au fost prezenți ambasadorul României la Chișinău, domnul Cristian-Leon Țurcanu, reprezentanți ai Președinției Republicii Moldova și ai Casei Majestății Sale.
Maia Sandu spune pe pagina de pe Facebook că a discutat la această întâlnire despre relațiile moldo-române, despre situația complicată prin care trec Republica Moldova și întreaga regiune.
„Am mulțumit pentru sprijinul generos pe care ni-l oferă și de această dată România pentru a ne ajuta să rezistăm în fața crizelor,” scrie Maia Sandu. „Mi-am exprimat recunoștința și pentru implicarea Casei Regale a României în promovarea, în capitalele europene, a aspirațiilor noastre de euro-integrare. Am simțit această implicare atunci când am obținut statutul de țară candidată la UE, mizăm pe sprijinul Casei Regale și în pașii următori spre aderare. Integrarea europeană este șansa noastră de a rămâne parte a lumii libere,” a mai afimat președinta R. Moldova.
De asemenea, pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului Republicii Moldova, Custodele Coroanei l-a întâlnit pe președintele Parlamentului, Igor Grosu. La întâlnire a luat parte Principele Consort. Au fost prezenți ambasadorul României la Chișinău, reprezentanți ai Parlamentului și ai Casei Majestății Sale.
La rândul său, Principele Consort Radu a avut o întrevedere cu o delegaţie condusă de rectorul comandant al Academiei Forţelor Armate "Alexandru cel Bun" din Chişinău, colonelul Iurie Gîrneţ şi de secretarul de stat din cadrul ministerului Apărării din Republica Moldova, Sergiu Plop. S-a discutat despre perspectivele de colaborare dintre Casa Regală a României şi Academia Forţelor Armate din Chişinău. Principele Consort a vizitat vizitate spaţiile educaţionale ale subdiviziunilor didactico-ştiinţifice, sălile de lectură ale bibliotecii şi Centrul Ligvistic al Academiei.
Custodele Coroanei și Principele Consort se află în vizită oficială la Chișinău, în zilele de 27 și 28 octombrie 2022.
Actuala vizită la Chișinău reprezintă a 15-a vizită în Republica Moldova a Familiei Regale, începând din anul 2005 încoace.
ONU solicită prelungirea acordului dintre Ucraina și Rusia privind cerealele
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a îndemnat părțile implicate în războiul din Ucraina să prelungească acordul mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor de cereale din Marea Neagră ale Ucrainei, afirmând că acesta este necesar pentru a contribui la securitatea alimentară globală.
Inițial, s-a convenit ca acordul să dureze 120 de zile, cu opțiunea de reînnoire la 19 noiembrie „dacă nicio parte nu se opune”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, într-o declarație din 28 octombrie. „Îndemnăm părțile implicate să depună toate eforturile pentru a reînnoi Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră și să pună în aplicare ambele acorduri la maxim, inclusiv eliminarea rapidă a oricăror impedimente rămase în calea exportului de cereale și îngrășăminte rusești", a mai spus el în declarație.
Aceste măsuri sunt urgente, spune oficialul ONU, „pentru a contribui la securitatea alimentară în întreaga lume și pentru a atenua suferința pe care această criză globală a costului vieții o provoacă miliardelor de oameni".
Acordul a permis exporturile pornind din trei porturi ucrainene - Odesa, Ciornomorsk și Iujne - blocate de când Rusia a lansat invazia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Această destindere a permis ca aproape nouă milioane de tone de cereale să plece din aceste porturi și să atenueze criza alimentară mondială declanșată de invazie.
Moscova s-a plâns de faptul că nu-și poate vinde îngrășămintele din cauza sancțiunilor occidentale. Cu toate acestea, există numeroase dovezi care demonstrează contrariul, iar sancțiunile Europei și Statelor Unite nu au vizat nici cerealele și nici îngrășămintele rusești.
Vorbind la 27 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a prezis că o eventuală decizie a Moscovei de a renunța la acordul privind cerealele va fi întâmpinată cu „mare furie” de către țările din întreaga lume.
La începutul acestei săptămâni Kievul a acuzat Rusia că a întârziat peste 165 de nave de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a fi încărcate cu cereale în cadrul unui acord negociat de Națiunile Unite și Turcia.
Rusia a amenințat anterior că se va retrage din acord. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova a cerut date privind exporturile de cereale ucrainene, iar „corecțiile” necesare pentru deblocarea transporturilor vor depinde de primirea de către Rusia a acestor informații.
La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin critica modul în care se fac exporturile de cereale din Ucraina în cadrul acordului negociat de ONU, considerând că acestea nu ajung în țările mai sărace așa cum era prevăzut și a avertizat că actuala criză alimentară s-ar putea intensifica, transformându-se într-o „catastrofă umanitară”.
El afirma la Forumul economic de la Vladivostok, fără a prezenta dovezi, că „aproape toate cerealele exportate din Ucraina sunt trimise nu către cele mai sărace țări în curs de dezvoltare, ci către țările UE”. El a adăugat că „cu această abordare, amploarea problemelor alimentare din lume nu va face decât să crească.”
Petroliștii din Iran cheamă la grevă, în timp ce tulburările continuă
Angajații permanenți din industria petrolieră iraniană au declarat că se vor alătura grevei anunțate de muncitorii petroliști cu contract și vor înceta lucrul pe 29 octombrie pentru a protesta împotriva represiunii guvernului față de un val de demonstrații la nivel național, după moartea în arest luna trecută a lui Mahsa Amini, o femeie de 22 de ani arestată pentru că nu purta „corespunzător” hijabul.
Greva anunțată a lucrătorilor din industria petrochimică ar putea paraliza un sector-cheie al economiei iraniene, deja afectat de sancțiunile internaționale. Consiliul de organizare a lucrătorilor cu contract din industria petrolieră din Iran a anunțat pe 27 octombrie că lucrătorii cu contract din industria petrochimică vor intra în grevă începând cu 29 octombrie, în semn de solidaritate cu revolta populară împotriva represiunii guvernului.
Pe 28 octombrie, Consiliul a declarat că lucrătorii permanenți din sectorul petrolier se vor alătura, de asemenea, grevei colegilor lor contractuali începând cu 29 octombrie. Consiliul a subliniat în declarația publicată ieri că greviștii cer eliberarea imediată a protestatarilor deținuți, inclusiv a peste 250 dintre colegii lor, precum și a tuturor deținuților politici.
Alte ciocniri violente între forțele de securitate și protestatari
Pe de altă parte, în țară continuă tulburările și violențele, Protestatarii s-au ciocnit din nou cu forțele de securitate pe 28 octombrie la Zahedan, un oraș din sud-estul Iranului frământat de săptămâni de proteste.
Zeci de persoane au fost ucise în confruntările din Zahedan în urmă cu patru săptămâni, în timpul protestelor antiguvernamentale, iar grupul Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, a declarat că oamenii din Zahedan s-au adunat din nou după rugăciunile de vineri pe 28 octombrie și au scandat împotriva guvernului. Activiștii au postat videoclipuri pe rețelele de socializare în care apar protestatari din oraș care cer moartea „dictatorului”, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei, și a miliției Basij, forță de ordine care a jucat un rol major în reprimarea brutală și sângeroasă a demonstrațiilor.
Iran Human Rights spune că forțele de securitate au deschis focul, rănind și omorând mai multe persoane, inclusiv un băiat de 12 ani. Agenția de știri Human Rights Activist News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a afirmat, de asemenea, că forțele de securitate au tras asupra protestatarilor, în timp ce agenția oficială de știri IRNA a declarat că „persoane necunoscute au deschis focul”, ucigând o persoană și rănind alte 14, inclusiv din cadrul forțelor de securitate. Autenticitatea afirmațiilor și a clipurilor video apărute pe paginile de socializare nu a putut fi verificată.
Presa independentă din Kârgâzstan protestează împotriva blocării paginilor web ale RFE/RL
Zeci de organizații media, jurnaliști, activiști civili și-au întrerupt activitatea pe 28 octombrie timp de trei ore pentru a protesta față de decizia guvernului Kârgâzstanului de a bloca pentru două luni pagina Serviciului kârgâz al RFE/RL, cunoscut pe plan local sub numele de Radio Azattyk.
Guvernul kârgâz a luat această decizie pe 26 octombrie, după ce RFE/RL a refuzat să retragă o înregistrare video dintr-un dintre programele sale de știri care relata despre ciocnirile de la granița cu Tadjikistanul. Guvernul a susținut că videoclipul, produs de Current Time, o rețea în limba rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA, a adoptat „predominant” poziția părții tadjice.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a respins acuzația, afirmând că, după o analiză a conținutului în cauză, „nu s-a constatat nicio încălcare a standardelor noastre”.
În semn de solidaritate cu RFE/RL, pe 28 octombrie, presa independentă din Kârgâzstan (cotidiane, bloggeri, televiziuni și radiouri prezente pe net) au afișat un ecran negru pe paginile lor web timp de trei ore, începând cu ora locală 9.00, cu mențiunea „Fără știri astăzi. Mass-media sub presiune în Kârgâzstan” și au refuzat să acopere știri despre guvern pe parcursul întregii zile.
Decizia guvernului kârgâz a fost criticată de grupurile de apărare a drepturilor și de legislatorii kârgâzi, care au cerut guvernului să o anuleze.
Jerry Lee Lewis, legendă a rock 'n' roll-ului, a murit la vârsta de 87 de ani
Jerry Lee Lewis, unul dintre părinții rock 'n' roll-ului, cunoscut pentru hiturile sale clasice Great Balls of Fire și Whole Lotta Shakin' Goin' On, a murit la vârsta de 87 de ani.
Vedetă a rock 'n' roll-ului încă din anii 1950, care a compus și cântat melodii definind epoca de început a genului, Lewis a murit din cauze naturale pe 28 octombrie, acasă, în Mississippi, cu soția sa alături, se arată într-un comunicat al agentului său publicitar. A fost bolnav în ultimii ani și a suferit un accident vascular cerebral în 2019.
Născut în Louisiana în 1935, Lewis a jucat un rol esențial în modelarea rock 'n' roll-ului în primul său deceniu. A câștigat trei premii Grammy, a înregistrat cu unele dintre cele mai mari vedete ale industriei, iar spectacolele sale explozive au atras mulțimi uriașe.
Pianist cu un stil exploziv, Lewis a fost ultimul supraviețuitor al unei generații de artiști rock 'n' roll revoluționari, printre care se numărau Elvis Presley, Chuck Berry și Little Richard. Lewis s-a căsătorit de șapte ori - una dintre soțiile sale a fost o verișoară de 13 ani cu care s-a căsătorit în 1957 - și s-a luptat cu abuzul de droguri și alcool după ce a devenit celebru.
Ministrul de externe ucrainean cere Iranului să nu mai furnizeze arme Rusiei
Șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba spune că i-a cerut omologului său iranian Hossein Amir-Abdollahian ca Iranul să nu mai trimită arme Rusiei.
Într-o postare pe Twitter, Kuleba a spus că într-o convorbire telefonică cu ministrul iranian de externe pe 28 octombrie „a solicitat ca Iranul să oprească imediat fluxul de arme folosite de Rusia ca să omoare civili și să distrugă infrastructura critică a Ucrainei”
Convorbirea telefonică a fost solicitată de partea iraniană.
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Rusia că a folosit drone de fabricație iraniană pentru a ataca centrale electrice și alte elemente de infrastructură, atacuri menite să-i lipsească pe ucraineni de căldura pentru iarnă.
Moscova și Teheranul resping aceste acuzații.
Ucraina spune că aproximativ o treime din centralele sale electrice au fost distruse de la lansarea de către Rusia a primului val de bombardamente asupra insfrastructurii ucrainene pe 10 octombrie.
Pagubele au determinat autoritățile de la Kiev să oprească din nou pe 28 octombrie curentul în și împrejurul orașelor mari
Moldovagaz are știri de la Gazprom despre gazele pentru noiembrie
Concernul rus Gazprom a „confirmat” ce volum de gaze va livra Republicii Moldova în luna noiembrie, a anunțat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban în seara de 28 octombrie într-o încercare de a aplana temerile privind o posibilă întrerupere a livrărilor de la 1 noiembrie.
Într-o postare pe canalul său din rețeaua Telegram, Ceban a spus că în confirmarea primită de la Moscova se spune că Gazprom va livra R. Moldova în luna noiembrie 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce reprezintă 171 de milioane de metri cubi de gaze.
Într-o postare anterioară, Ceban scria că, în luna noiembrie, malul drept al Nistrului consumă 115-120 de milioane de metri cubi. Astfel, volumul „confirmat” de Gazprom ar acoperi integral consumul malului drept al Nistrului și consumul integral sau parțial al celui stâng.
Nu este limpede care poate fi consumul malului stâng și cum, se împarte între cel al gospodăriilor casnice și al întreprinderilor industriale, inclusiv al centralei de la Cuciurgan (MGRES). Aceasta produce și cea mai mare parte a energiei electrice consumate în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului.
Anunțurile din 28 octombrie survin la câteva zile după ce autoritățile de la Chișinău s-au plâns că nu au primit vreun răspuns de la în ceea ce privește livrarea gazelor în noiembrie, deși au încercat de mai multe ori să ia legătura și să discute pe acest subiect.
Șeful Moldovagaz, care este deținută în proporție de 65% de Gazprom, a mai informat că „prețul preliminar” al gazelor rusești pentru noiembrie va fi de 821,58 de dolari pentru o mie de metri cubi.
Este un preț mai mic decât cel pentru luna octombrie, de aproximativ 1031 de dolari pentru o mie de metri cubi, și mult mai mic decât cel pentru luna septembrie, de 1880 de dolari.
Potrivit contractului de import între Moldovagaz și Gazprom, formula de calculare a prețului se schimbă, la 1 octombrie, astfel încât prețul scade în perioada rece a anului când se consumă un volum de gaze naturale mai mare.
Chișinăul și Tiraspolul nu au ajuns la un numitor comun în problema energetică
Tiraspolul nu a acceptat propunerea Chișinăului ca autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului să-și coordoneze acțiunile pentru a raționaliza consumul de energie. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, după întrevederea negociatorilor în formatul 1+1, care a avut loc vineri, 28 octombrie, la sediul OSCE de la Tiraspol.
Într-o conferință de presă, Oleg Serebrian a declarat că, deși întrunirea nu a adus „rezultate palpabile” pe sectorul energetic, totuși lasă „încă loc speranțe că anumite lucruri pot fi făcute pentru a ușura povara crizei energetică”.
Potrivit lui Serebrian, grupurile de lucru de pe ambele maluri ale Nistrului ar urma să se întâlnească și săptămâna viitoare, pentru a discuta problema asigurării cu resurse energetice.
„A fost tangențial atins și subiectul evaluării în comun a riscurilor care pot apărea, din varii motive, a sistării importurilor de gaze naturale din Federația Rusă. În acest moment, din păcate, trebuie să luăm în considerare toate scenariile posibile, inclusiv cele mai proaste”, a spus vicepremierul.
Cele două părți au în continuare opinii diferite în privința importului de medicamente spre regiunea transnistreană. De asemenea, Chișinăul încă analizează datele pentru a decide dacă va prelungi autorizația de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița. Nici discuțiile privind subiectul bancar nu au adus vreun rezultat.
Totuși, spune Serebrian, dialogul cu Tiraspolul este un semnal pentru societate că, în pofida neînțelegerilor, negocierile continuă și pot fi găsite compromisuri pe anumite subiecte.
Pe 26 octombrie, Chișinăul a cerut o întrevedere cu Tiraspolul pentru a discuta despre gestionarea crizei energetice. Într-o primă reacție, negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus că este gata pentru o întâlnire în formatul 1+1, dar pentru a discuta despre „restricțiile ce vizează importul de medicamente, produse și sistemul bancar”. El a sugerat că, în ceea ce privește problema energetică, Chișinăul ar trebui să discute direct cu Rusia.
După ce concernul rus Gazprom a redus, în luna octombrie, cu 30% livrările de gaze în Republica Moldova, autoritățile transnistrene au decis să limiteze consumul întreprinderilor mari, inclusiv al Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. Drept urmare, centrala a micșorat pachetul de curent furnizat malului drept, ceea ce a dus la un deficit de energie electrică, acoperit, deocamdată, din achiziții din România, la un preț mai mare.
Ministra de Interne îi cere primarului să se adreseze în instanță pentru a interzice protestele Partidului Șor
Ministra de Interne, Ana Revenco, i-a solicitat, într-o postare pe Facebook, primarului Chișinăului, Ion Ceban, să se adreseze în instanța de judecată pentru a cere interzicerea protestelor organizate de Partidul Șor. În replică, Ion Ceban a afirmat că nu este în competența primăriei Chișinău să facă acest lucru.
Ministra susține că zilnic sunt înregistrate zeci de apeluri la 112 de la cetățeni „care sunt supuși presiunilor din partea celor care se numesc protestatari organizați de Partidul Şor”. De asemenea, ea spune că locuitorii capitalei se plâng de mai multe încălcări pe care le-ar comite protestatarii, cum ar fi „zgomotul excesiv, mizeria de pe străzi, care implică riscuri sanitare, orășeni și jurnaliști agresați, persoane în stare avansată de ebrietate, limbaj licențios”.
„Situația în capitală a ajuns la limita siguranței cetățenilor, de aceea chem cu insistență primăria Chișinău să solicite instanței de judecată interzicerea manifestațiilor organizate de fugarul penal Ilan Șor”, a scris Revenco.
La rândul său, Ion Ceban susține că acest lucru nu ține de competența primăriei. Primarul a făcut trimitere la dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale care stabilește că Poliția „poate îndepărta orice protest și fără implicarea organizatorului în cazul inacțiunii acestuia”. „Să nu caute doamna ministru să-i fac eu lucrările pe care trebuie să le realizeze dumneaei”, a spus Ceban.
Mai multe organizații neguvernamentale au condamnat acțiunile protestatarilor Partidului Șor, care au instalat, pe 26 octombrie, corturi pe pragul și în fața Procuraturii Generale, blocând astfel accesul în clădire. De asemenea, ONG-urile de media au solicitat, într-o declarație, organelor de drept să sancționeze protestatarii care au agresat fizic și verbal mai mulți jurnaliști.
Un comunicat al Poliției anunță că, vineri dimineață, mai mulți tineri protestatari au mutat pe carosabil corturile din fața Procuraturii Generale, blocând circulația. „În același timp, toți protestatarii au părăsit locul aflării în fața Procuraturii Generale, lăsând corturile abandonate și mizerie în preajmă. La întrebarea Poliției care este motivul părăsirii întrunirii, aceștia au răspuns că este o decizie colectivă”, precizează oamenii legii.
Elon Musk preia controlul asupra Twitter
Miliardarul Elon Musk a preluat controlul asupra platformei de socializare Twitter și a concediat directorii companiei, într-o mișcare care pune una dintre cele mai importante platforme de socializare în mâinile celui mai bogat om din lume.
În urma preluării, Musk a scris pe Twitter că „pasărea a fost eliberată”, făcând referire la logo-ul companiei care reprezintă o pasăre stilizată.
Musk i-a concediat imediat pe directorul general, Parag Agrawal, precum și pe directorul financiar, Ned Segal, și pe șeful departamentului de afaceri juridice și politici, Vijaya Gadde, relatează presa americană citând surse anonime. Agrawal s-a adresat anterior instanței pentru a-l obliga pe Musk să respecte termenii înțelegerii de care încercase să scape.
Preluarea a avut loc cu câteva ore înainte de termenul-limită stabilit de instanță pentru ca Musk să încheie acordul de achiziționare a rețelei de socializare. Musk a scris pe Twitter la începutul zilei că a cumpărat Twitter „pentru că este important pentru viitorul civilizației să avem o piață digitală comună, unde o gamă largă de convingeri pot fi dezbătute într-un mod sănătos”. Twitter nu a comentat până la această oră concedierea directorilor companiei.
Senatul kazah aprobă amnistierea participanților la protestele din ianuarie
Camera superioară a parlamentului kazah, Senatul, a aprobat un proiect de lege prin care se acordă amnistie în masă pentru sute de persoane acuzate și încarcerate în legătură cu protestele antiguvernamentale violente din ianuarie, care au făcut cel puțin 238 de victime.
Proiectul de lege aprobat de Senat la 27 octombrie trebuie să fie semnat de președintele Qasym-Zhomart Toqaev pentru a deveni lege. Potrivit textului proiectului de lege, amnistia va avea efecte asupra a peste 1500 de persoane care au fost arestate și inculpate pentru implicarea lor în protestele din 4-7 ianuarie, precum și în dispersarea manifestanților.
Cei care au comis infracțiuni minore vor fi eliberați și toate acuzațiile împotriva lor vor fi retrase, în timp ce celor care au fost condamnați pentru infracțiuni grave li se vor reduce pedepsele cu închisoarea la jumătate sau trei sferturi. Persoanele găsite vinovate de terorism, extremism, înaltă trădare, corupție și organizarea de tulburări publice nu vor beneficia de efectele amnistiei, se arată în proiectul de lege.
Toqaev anunțase planul de amnistie în masă la începutul lunii septembrie, în condițiile în care grupurile pentru drepturile omului și activiștii politici din această națiune din Asia Centrală au cerut o anchetă completă privind reprimarea sângeroasă a protestelor.
Ion Ceban cere explicații de la Ambasada SUA și îi dă în judecată pe premier și ministrul justiției
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că informațiile din raportul Departamentului Trezoreriei americane ce vizează Mișcarea Alternativă Națională sunt „false și eronate”. El cere Ambasadei SUA să vină, în cel mult 10 zile, cu explicații și probe în ceea ce privește faptul că partidul pe care l-a creat ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați Kremlinului.
Ion Ceban a anunțat vineri, 28 octombrie, într-o conferință de presă, că îi va acționa în judecată pe prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litivinenco, după ce aceștia au comentat sancțiunile americane, pomenind și Mișcarea Alternativă Națională. Primarul i-a acuzat de „declarații mincinoase și manipulatorii” și a menționat că, în cazul în care cei doi nu vor veni cu dezmințiri, va cere în instanță ca aceștia să măture Piața Marii Adunări Naționale timp de un an.
De asemenea, primarul susține că se va adresa Consiliului Audiovizualului, acuzând mai multe instituții media că ar fi scris materiale denigratoare la adresa lui și a formațiunii.
Natalia Gavrilița a declarat, pe 26 octombrie, într-o conferință de presă, că „în lista persoanelor sancționate de SUA sunt menționați și cei care au beneficiat de ajutor financiar ilegal în timpul campaniilor electorale, ajutor care fură, de fapt, voturile cetățenilor - Igor Dodon și Mișcarea Alternativă Națională”.
„Principalii în această listă sunt beneficiarii furtului miliardului, Plahotniuc și Șor, care au utilizat și utilizează resurse pentru a submina securitatea R. Moldova. Pe lângă acești criminali cu acte în regulă la nivel internațional, în lista sancțiunilor sunt incluse mai multe personaje care au încercat să falsifice alegerile municipale, prezidențiale, parlamentare, inclusiv unele grupuri de inițiativă pentru constituirea de partide chipurile de sorginte proeuropeană, dar care au fost finanțate de către serviciile secrete rusești”, a spus, tot atunci, Sergiu Litvinenco.
Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni Vlad Plahotniuc și Ilan Șor și a altor persoane și entități asociate lor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
În comunicatul de presă emis de instituție se menționează despre sprijinul oferit de consilieri politici de la Moscova pentru anumite partide și politicieni din Moldova, inclusiv pentru Mișcarea Alternativă Națională, lansată de Ion Ceban în luna august.
Departamentul de Stat al SUA, „dezgustat” de răpirea în Iran a trupului unui jurnalist RFE/RL
Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat dezgustul față de informațiile potrivit cărora corpul jurnalistului RFE/RL Reza Haghighatnejad a fost sechestrat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și a cerut autorităților iraniene să returneze imediat rămășițele lui Reza familiei sale.
„Suntem dezgustați de informațiile că IRGC a confiscat rămășițele lui Reza în timp ce erau repatriate în Iran pentru a fi înmormântate în orașul său natal Șiraz", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-o declarație din 27 octombrie, transmisă la Radio Farda, unde Haghighatnejad a lucrat din 2019 până la moartea sa.
Confiscarea trupului lui Haghighatnejad „subliniază măsura în care conducerea Iranului se teme de jurnaliștii care îi expun fărădelegile, chiar și după moartea lor”, a declarat purtătorul de cuvânt, făcând apel la autoritățile iraniene să elibereze imediat rămășițele lui Reza familiei sale.
Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a murit pe 17 octombrie la Spitalul Charite din Berlin, iar trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, cadavrul său a dispărut la sosire, pe fondul unor informații neconfirmate potrivit cărora agenți ai IRGC l-ar fi preluat și ascuns într-un loc necunoscut. Pe 27 octombrie, Beygumjan Raeisi, mama lui Haghighatnejad, a făcut o declarație video în care a afirmat că agenții de securitate iranieni au răpit cadavrul fiului ei.
Blinken: Utilizarea dronelor iraniene în Ucraina este „terifiantă”
Secretarul de stat american Antony Blinken afirmă că utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene în Ucraina este „terifiantă”, iar Statele Unite și aliații vor încerca să blocheze astfel de transporturi. Rusia a folosit dronele pentru „a ucide civili ucraineni și a distruge infrastructura pe care se bazează pentru electricitate, pentru apă, pentru căldură. Este îngrozitor”, a declarat Blinken la 27 octombrie, în timpul unei vizite la Ottawa.
El a declarat că Statele Unite și Canada „vor continua să coopereze cu aliații și partenerii noștri pentru a demasca, pentru a descuraja și pentru a contracara furnizarea de către Iran a acestor arme”.
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Moscova că a folosit drone de fabricație iraniană în atacurile asupra Ucrainei din ultimele săptămâni, afirmând că atacurile asupra centralelor electrice sunt concepute pentru a-i priva pe ucraineni de căldură pentru casele lor în iarna care se apropie. Moscova și Teheranul au negat acuzațiile.
Un deținut pe viață ar fi pornit incendiul de la Psihiatrie
Incendiul de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ar fi fost provocat de un bărbat condamnat la detenție pe viață, precizează Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă. Acesta ar fi convins și alți pacienți din aceeași secție și împreună ar fi dat foc la mai multe saltele și ar fi deteriorat camere video.
În secție erau internate, pentru supraveghere riguroasă, persoane care au comis infracțiuni grave. După ce ar fi incendiat bunurile, bărbatul ar fi amenințat că îi ia ostatici și că îi va omorî. Polițiștii au încercat să discute cu el, dar fără succes, de aceea au apelat la brigada cu destinație specială „Fulger”, care a evacuat persoanele din secție și le-a separat de presupusul instigator.
Incendiul a izbucnit joi, 27 octombrie, în jurul orei 04:00, la Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru. Potrivit poliției, 62 de pacienți s-ar fi baricadat la etajul doi și ar fi dat foc la saltele și mobilier. Contactat de Radio Europa Liberă, directorul instituției, Victor Furtună, a refuzat să ofere detalii, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a sesizat din oficiu și a anunțat că va efectua verificări. Ombudsmanul a creat o comisie de monitorizare, formată din angajații Oficiului Avocatului Poporului, membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii și reprezentanți ai ONG-urilor de profil.
Cazul este investigat de Poliție.
Ucraina susține că Moscova trimite întăriri la Herson, unde luptele se intensifică
Armata ucraineană afirmă că Rusia își adună trupe pe malul drept al fluviului Nipru, în timp ce ambele părți par să se pregătească pentru ceea ce ar putea fi o bătălie crucială pentru orașul Herson din sudul Ucrainei.
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat pe 28 octombrie că Moscova a trimis până la 1000 de soldați mobilizați recent pentru a compensa pierderile de personal suferite în urma contraofensivei ucrainene în curs de desfășurare în regiunea Kherson.
„Comandamentul forțelor de ocupație ruse, pentru a evita panica în rândul personalului, încearcă prin toate mijloacele să ascundă pierderile reale de militari... Există o întărire a grupului inamic pe malul drept al teritoriului ocupat temporar din regiunea Herson cu militari mobilizați în număr de până la 1000 de persoane", a declarat Statul Major General într-un comunicat în care se mai precizează că civilii au continuat să fie strămutați din orașul Herson de pe malul drept al Niprului pe malul stâng.
Ucraina a continuat ofensiva de recucerire a regiunii Herson și a capitalei regionale cu același nume, pe care forțele rusești le-au capturat în primele zile ale războiului. În regiunea estică Donețk, bombardamentele rusești au ucis patru locuitori locali, a declarat pe 28 octombrie Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare a regiunii.
Între timp, oficiali americani citați de Reuters și Associated Press au afirmat că Statele Unite pregătesc un nou pachet de asistență militară în valoare de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, pentru a susține contraofensiva acesteia împotriva forțelor rusești.
Șeful Moldovagaz nu exclude că Gazprom va opri livrările către Moldova
Președintele Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz Vadim Ceban nu exclude că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaze în luna noiembrie.
Ceban a declarat laconic pentru TASS, agenția oficială de la Moscova: „Eu nu exclud un asemenea scenariu”.
Vicepremierul pentru Infrastructură, Andrei Spînu, a spus la ședința guvernului din această săptămână că, deși a făcut mai multe încercări de a discuta cu responsabili ai Gazprom, nu a primit nici un răspuns, astfel încât nu există claritate în privința livrărilor de gaze rusești pentru luna noiembrie. Spînu a mai spus că autoritățile fac achiziții noi de volume suplimentare de gaze. Rezervele de gaze au ajuns la aproximativ 100 de milioane de metri cubi.
La aceeași ședință a Cabinetului de miniștri, premierul Natalia Gavrilița și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situația din sectorul energetic, spunând că „se întâmplă cele mai pesimiste scenarii” și că Republica Moldova se confruntă „cu mai multe probleme suprapuse concomitent.”
De la 1 octombrie, Gazprom a redus livrările de gaze către Moldova cu 30%. Acest fapt a condus la micșorarea de la 70% până la 27% a pachetului de energie electrică achiziționat de la Centrala de a Cuciurgan (MGRES).
În aceste zile, volumul cumpărat de malul drept de la MGRES nu acoperă nici jumătate din necesitățile malului drept. 35% din volume sunt acoperite din importurile din România. Asta după ce Ucraina a fost nevoită să întrerupă livrările de gaze către Moldova urmare a distrugerilor masive cauzate sectorului energetic în rezultatul atacurilor ruse.
Pe fondul unui deficit de energie, autoritățile moldovene au recomandat cetățenilor și agenților economici să economisească resursele energetice.
Bosnia-Herțegovina | Milorad Dodik, declarat câștigător al președinției după renumărarea voturilor
Comisia Electorală Centrală din Bosnia-Herțegovina l-a declarat pe Milorad Dodik câștigător al alegerilor pentru președinția entității sârbe a țării, Republika Srpska, după renumărarea voturilor exprimate la 2 octombrie.
Comisia a declarat la 27 octombrie că membrii săi au votat cu 6-1 pentru a aproba rezultatele renumărării voturilor, operațiune inițiată în urma sesizărilor privind integritatea procesului electoral, pe fondul suspiciunilor de fraudă electorală.
Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, a fost cel mai puternic politician din Republica Srpska timp de ani de zile. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Statele Unite și Marea Britanie i-au aplicat sancțiuni pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară. Renumărarea voturilor „a confirmat faptul că Milorad Dodik care reprezintă poporul sârb și care era în frunte... a rămas astfel cu cel mai mare număr de voturi”, a declarat Suad Arnautovic, președintele comisiei.
Procurorii și ofițerii de poliție au supravegheat renumărarea, care a avut loc la Sarajevo. MIlorad Dodik obiectase împootriva renumărării la Sarajevo, spunând că procesul electoral ar trebui să se întoarcă la Republika Srpska și că buletinele de vot nu ar trebui să mai fie numărate niciodată în capitala bosniacă.
